Primăvara feminină
Please enter banners and links.
GLASUL ROŢILOR DE… EXPRESS
A venit Primăvara! A trecut, adică, şi 1 Martie – Ziua Mărţişorului, şi 8 Martie – Ziua Internaţională a Femeii. Am bifat o săptămână plină, în care abia am prididit să facem cadouri femeilor din viaţa noastră: mame, soţii, surori, logodnice sau fiice. Cu siguranţă că ne-am amintit şi de fruntaşele sportive ale ţării noastre: atlete, înotătoare, gimnaste, canotoare, scrimere etc. Supremaţia feminină continuă în sportul nostru de mare performanţă. Nu mai constituie pentru nimeni un secret faptul că (evidenţa este martoră!), bărbaţii sunt inferiori femeilor în sportul românesc. Și nu de azi sau de ieri, ci de mai mult timp. Tabelul cronologic şi istoric al campionilor olimpici din România constituie o dovadă grăitoare celor spuse anterior.
Probabil că este vorba de unele calităţi pe care femeile sportive din România le au mai mult decât bărbaţii: perseverenţa, răbdarea, tenacitatea, încăpăţânarea pozitivă în urmărirea unui scop ş.a. Oricâte păreri subiective am emite, ele nu pot ţine locul unor concluzii bazate pe argumente competente care pot fi susţinute de antrenori în colaborare cu cercetătorii ştiinţifici ai sportului. Până atunci, noi, bărbaţii, ar trebui să ne scoatem pălăria în faţa marilor „doamne-campioane” ale României. „Românii sunt ori excesivi, ori nu!”, a afirmat, în trecut, un mare filozof autohton. Nimic nu ne împiedică în ziua de azi, în prima decadă a primăverii anului olimpic 2012, să fim excesivi cu laudele, cu aprecierile şi cu mărţişoarele pentru semenele noastre.
Fie că vorbim de Constantina Diţă-Tomescu, Alina Dumitru, Sandra Izbaşa, Georgeta Andrunache sau Viorica Susanu, toate medaliate cu aur la ultima ediţie a Jocurilor Olimpice Beijing – 2008, acolo de unde delegaţia ţării noastre s-a întors cu cea mai slabă recoltă de medalii din ultima jumătate de secol (4 de aur, 1 de argint, 3 de bronz, 7 dintre acestea fiind cucerite de reprezentantele sexului frumos şi doar una (!) în competiţiile masculine), fie că sperăm, an de an, ca junioarele să crească (în valoare) şi să facă performanţă sportivă la nivel înalt, aşteptările suporterilor români sunt imense în acest an, anul Jocurilor Olimpice de la Londra, din vară.
Sperăm foarte mult într-o medalie la atletism (Nicoleta Grasu – disc sau Anca Heltne – greutate), la box feminin (Luminiţa Turcin – campioană europeană, Stela Duţă, Raluca Chiş sau, de ce nu (?), călărşeanca noastră – Lidia Ion, medalitate la ultimele C.E.), la tenis de masă (Elisabeta Samara şi Daniela Dodean au câştigat, în 2009, titlul european în proba de dublu şi sunt considerate singurele jucătoare din lume care ar putea întrerupe supremaţia asiatică în acest sport) sau la înot (doar dacă Potec Camelia nu se va retrage până în vară!). După cum la judo (Alina Dumitru trebuie să-şi apere titlul olimpic iar Corina Căprioriu trebuie să confirme!), la scrimă (echipa naţională şi Ana Maria Brânză sunt cotate cu prima şansă la aurul olimpic!), la canotaj (probele feminine de dublu rame, 8+1 şi 4 vâsle sunt considerate specializări româneşti!) sau la gimnastică (chiar dacă retragerea Anei Porgras sau accidentarea Sandrei Izbaşa ar putea afecta moralul celorlalte fete!) suntem favoriţi cerţi. Nu sperăm mare lucru de la jocurile sportive chiar dacă handbalul feminin mai are o speranţă de calificare, echipa lui Radu Voina fiind (de fapt), de ani buni, portdrapelul sporturilor de echipă din România. Iar dacă de la echipe, medaliile pot veni mai greu, să credem şi să urmărim (şi) evoluţiile Roxanei Cocoş – haltere, Soranei Cârstea, Alexandrei Dulgheru ori Simonei Halep – tenis de câmp, ale Esterei Dobre şi Anamariei Pavăl – lupte libere ori ale altor sportive, care în acest moment, încă îşi dispută calificarea la Jocurile Olimpice de vară, Londra – 2012. Tuturor fetelor noastre, mult succes!
Prof. Ţuţuianu Mirel-Daniel
There is no ads to display, Please add some
About The Author
