PORNIND DE LA O GLUMĂ

Please enter banners and links.

Prin anii 2004-2005, circula o glumă (bună!) prin oraş cum că lucrările de săpături stradale, aferente derulării Programului SAMTID, au fost demarate nu pentru a se înlocui conductele vechi de apă şi canalizare ale Călăraşiului, ci pentru a se căuta ,,Diploma de absolvent al A.S.E. Bucureşti”, deci de ,,economist”, a fostului edil-şef, Drag u(nora) dintre concetăţenii noştri. Mai apoi, după câtva timp, la terminarea lucrărilor, a ieşit un alt banc, în care se glumea cu faptul că… diploma respectivă nu a fost găsită! Din acest motiv lucrarea fiind semnificativ întârziată. Ei bine, astăzi, când e la modă să discuţi (dezbaţi) priorităţile bugetare ale administraţiei publice locale pentru 2013, nu putem să nu (ne) aducem aminte, cu ruşine (!), că municipiul Călăraşi, sub cele 3 mandate de Primar, ales uninominal, ale lui Nicolae Dragu, a fost singurul municipiu reşedinţă de judeţ din România care nu a accesat (adică nu a adus) nici măcar un singur proiect major, cu finanţare europeană. Restul fiind, cu scuzele de rigoare, simple probleme de gestiune curentă. Un parc înfiinţat printre blocuri şi botezat pompos, o ,,scluptură” pusă pe un soclu placat cu gresie uzuală şi o ,,sfeştanie” cu un sobor de preoţi, o stradă peticită cu asfalt de proastă calitate ori o băncuţă pusă la un colţ de stradă şi acoperită cu un ,,expensiv” (?) coviltir galben, au fost lucrări (fapte) pe care orice alt primar, ales la fel de uninominal, le-ar fi putut face. Dar, proiecte de amploare, lucrări de mare anvergură (instituţională şi financiară), derulate mai ales cu bani europeni, nu. De 3 ori (cât numărul mandatelor) NU.
Din nefericire, acesta a fost Primarul pe care l-am ales şi l-am avut. Adulat de susţinătorii săi apropiaţi, detestat de alţii, contestat de cei mai mulţi şi controversat în esenţa caracterului său, Nicolae Dragu a reuşit totuşi să se impună drastic (prin diverse metode) în peisajul politic călărăşean. A fost membru pe la mai toate partidele aflate (musai!) la putere şi s-a făcut (bine) cunoscut, practic, de către toţi călărăşenii. Puţini fiind aceia care nu-l (re) cunosc, după nume ori după figură, pe ,,nea’ Nicu” . Din păcate însă, caracterul său (aşa cum spuneam mai înainte) nu a fost şi nu este îndeajuns de bine cunoscut. Doar cine a lucrat direct cu el sau cine a stat mult timp în preajma lui, a putut să-şi dea seama de acesta. A putut, cât de cât, să-l citească şi să-l developeze. Toţi, dar absolut toţi oamenii care i-au ciugulit din palmă, afirmă că Nicu Dragu promitea la toată lumea (orice, oricât, oriunde!), dar nu se ţinea de cuvânt. Că mereu a avut şi avea ceva de comentat, de criticat şi de apreciat ca fiind rău, prost sau slab. Că era neîncrezător cu toată lumea, era sceptic în foarte multe privinţe şi punea totul la îndoială. Că e, până şi în ziua de azi, intolerant, iar, de cele mai multe ori, critica lui frizează absurdul. Că e capabil să-l critice şi să-i găsească ,,nod în papură” până şi lui Dumnezeu (vorba lui preferată, de la şpriţ, fiind aceea că : ,,Pe Dumnezeu câţi nu-l înjură!?”). Practic, în trecut, nimeni nu i se putea împotrivi, nimeni nu a rezistat, în timp, manevrelor sale, şi nimeni nu a putut, vreodată, finaliza pozitiv cu el, o discuţie intelectuală. De altfel, cantonat în hei-rupismul său de origine pompieristică, Nicu Dragu, fostul primar de Călăraşi, a dovedit din plin că nu poate manageria, cu succes, destinele unui oraş european. Trecând peste lipsa proiectelor majore din activitate ori peste inapetenţa sa cultural-informaţională şi educaţională, din plin dovedită, putem spune acum şi că nu se putea purta, cu ,,fratili-nostru”, nici o discuţie în contradictoriu, deoarece la 4-5 cuvinte te denumea, imediat, ,,hârciog”, ,,gulgutier”, ş.a.m.d., folosind numai expresii licenţioase, ca să nu le zicem ,,colorate”. Este bine – cunoscut faptul că, la fiecare discurs public, stârnea râsete înfundate, chicoteli şi grimase facial-intelectuale, prin exprimarea sa greoaie, greşelile gramaticale făcute ori atacurile la persoană declanşate (aparent fără motiv !).
Şi, cu toate acestea, nea’Nicu Dragu are (încă?) electoratul său fidel, ce trebuie respectat. Din nefericire, alţii îl respectă, el, nu. Promite în continuare, promite la toţi, dar nu se ţine niciodată de cuvânt. Îşi exersează (încă!) talentul propagandistic (progresist ?) pe oamenii sărmani, din cartierele mărginaşe ale oraşului, care trăiesc de ani de zile în condiţii mizerabile şi pentru care el nu a făcut nimic. Îi amăgeşte cu fel-de-fel de promisiuni, îi mai păcăleşte din când în când cu tot felul de ,,pomeni electorale” şi îi mai minte, la ,,una mică-din picioare”, că va reveni, pe cai albi şi mari, în Cabinetul nr. 1 şi le va scoate neamurile din puşcărie(?!). Oamenii amărâţi sunt total dezinformaţi, sunt minţiţi în continuare şi manipulaţi cu vorbe mieroase şi, obligatoriu, cu o bancnotă de 5 lei, unii încă mai crezând că ,,Tăticuţul” poate reveni. Deh, Dragu a ajuns să fie considerat ,,apropiat de cei mulţi”, de cei nevoiaşi, datorită fostei sale ,,calificări”, de lider sindical, ce a avut-o. Sindicatul era perceput, să ne aducem aminte, ca un organism ce îi apăra pe oamenii simpli de excesele puterii şi, mai ales, de abuzurile celor ce exercitau puterea. Ei, bine, tocmai acest sentiment de solidaritate frăţească l-a adus, în 1996, la Putere, pe Nicolae Dragu. Păcat că a uitat, asta, prea repede, şi a uitat să fie şi să şi rămână în slujba cetăţeanului. A uitat că, la cel mai vizibil nivel de Putere, cel execuţional local, trebuie să se comporte ca un leader autentic, să-şi exercite din plin rolul de edil vizionar şi să realizeze proiecţia viitorului oraşului numai şi numai ţinând cont de exploatarea potenţialului uman al locuitorilor din Călăraşi. Din păcate, deciziile luate, în cele 3 mandate de ales uninominal, în funcţia supremă locală, au fost supuse permanent presiunii cotidiane dominate de superficial, senzaţional, facil şi oneros, cu urme tot mai puţine de moralitate. Dragu a uitat repede că nu se poate, nicăieri, edifica trainic doar cu lipsa de respect a legii, cu politica diktatului în Primărie sau cu bătutul cu pumnul în masa preopinenţilor. Că nu se poate, nimic, construi durabil doar schimbând borduri şi steaguri, dând repartiţii ilegale de apartamente sau eliberând zeci de autorizaţii false pentru taxi-urile călărăşene. Doar organizând (trucând ?) licitaţiile publice, cheltuind discreţionar banii publici ori făcând afaceri dubioase cu clienţi economici politici, nu cred că se mai poate vorbi de o dezvoltare durabilă a cetăţii pe care edilul-şef, Drag u(nora), a promovat-o şi a urmărit-o. (Şi) din acest motiv, dezamăgirea a fost mare… Şi, după cum se observă, încă persistă.
Închei acest material de presă aducând în discuţia publică încă o glumă (bună?), ce-l are drept cap de afiş pe inegalabilul şi fascinantul nostru fost primar, pe dl. economist şi colonel în rezervă, mentor şi leader sindical, Nicolae Dragu, cel care în plenul unei şedinţe de Consiliu Local, şi-a permis să-l ironizeze pe preşedintele Federaţiei Sindicatului liber din învăţământ, filiala jud. Călăraşi, dl. prof. Aurel Bogatu, căruia i-a reproşat ritos următoarele: ,,Dumneata eşti mai deştept ca mine, ai 3 facultăţi, ce să-ţi spun… De educaţie, de fizică şi de sport!”. Foarte spiritual, nu-i aşa? Vorba lui Băsescu: ,,Ce-mi plac mie, glumele mele! Ha, ha, hâc!”.
Cu sau fără 3 facultăţi, cu Fănică Patriotul la zi şi la activ sau cu bastonul de feld-mareşal în mapă ori după ceafă (sic!), ceea ce trebuia să înţeleagă, de foarte mult timp, fostul edil-şef, Nicolae Dragu, era că legea trebuia să fie una pentru toţi şi că ea trebuia respectată, inclusiv pentru profesorii care-şi (re) câştigaseră în instanţă drepturile salariale. Altfel, Tribunalul Călăraşi decisese, pentru toate cadrele didactice, restituirea a 25 % din indemnizaţia de concediu, încă de când Domnia – Sa ,,tăia şi spânzura” prin urbe. Educatorii l-au ţinut minte şi … nu l-au mai votat în 2012! Iar dacă ,,Frăţiorul” a uitat repede cum ne-a (de) numit pe toţi călărăşenii autentici, anul trecut, cu ocazia ultimei sale paranghelii de ,,Zilele Municipiului”, cred că încă mai există filmuleţul (şi-l poate accesa oricând, oricine şi de oriunde) pe ,,iutube” (sic!). Iar (şi) aceşti oameni (jigniţi profund!) nu l-au uitat şi l-au trimis la pensie. Hai, la revedere!

P.S. Pentru că tot se discută public, în aceste zile, bugetul propriu de venituri şi cheltuieli, pe 2013, al Primăriei mun. Călăraşi, îmi permit să-mi dau şi eu cu părerea (ca un profan, ce mă consider!) asupra sumei de 500.000 lei noi, alocaţi generos C.S.M. Călăraşi. Spun asta deoarece m-am săturat, efectiv, să văd cum ,,scandalul caloriferelor”, răzbate voit prin presă, cum sacoşa ,,diplomelor la purtător”, ia amploare, cum secţia de baschet băieţi (erau copiii călărăşenilor noştri, tineri între 8 şi 15 ani, antrenaţi de ,,pasionata” Mihaela Agapi; şi ea, călărăşeancă!) s-a desfiinţat de fix 1 an (şi nu s-a luat nicio măsură!), în timp ce o bună parte din banii noştri publici, alocaţi sportului local municipal, se duc (în van?) către premieri fabuloase ale unor dublu-legitimaţi bucureşteni, la probe atletice exotice gen: triplu salt, săritura cu prăjina, ştafetă ori viteză în sală! Personal aş fi vrut înfiinţarea unei secţii călărăşene de TENIS DE MASĂ (exemplul boxului juvenil, revitalizat cu elemente locale, este contagios!) care să înceapă cu proaspeţii câştigători al Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar, etapa judeţeană: Dincă Alexandru (Şcoala ,,Mihai Viteazul” Călăraşi) şi Crăciunică Andrei (Col. Naţ. ,,Barbu Ştirbei” Călăraşi). Sau măcar cu un Raport de activitate al C.S.M. Călăraşi, prezentat consilierilor locali, care să cuprindă doar numărul ,,călărăşenilor” legitimaţi. Atât.

Prof. Ţuţuianu Mirel Daniel

There is no ads to display, Please add some

About The Author