din ciclul: „SCRISORI DE VACANȚĂ, NEEXPEDIATE…” – (e)F.-ule, dragă!

Please enter banners and links.

De foarte mulți ani, mai exact de la Revoluție încoace, la scurtă vreme după ce m-am apucat (și) de politică, am început să cred în niște chestii, sugerate (doar) la început de regretatul profesor Nicolae Tăut, cel care ne explica, încă de pe atunci, ce ușor era să-ți creezi propriul tău sistem de valori (pentru că erau mult mai puține nuanțe între alb și negru, plus mult mai puțină sminteală colectivă! – deh, anii post-comunism!). Astfel, am reținut de la primul președinte al FSN-ului călărășean (aripa Petre Roman), 2 lucruri esențiale privitoare la scrisul la ziar. Unu – jurnalistul trebuie să fie un adversar critic și persuasiv/tenace/neîmpăcat al oricărei Puteri! Trebuie să apuce din ea cu ghearele, să o sfâșie cu ardoare și să muște din ea cu toți colții! De ce? Foarte simplu – prin definiție, Puterea este antagonică Cetățeanului, este interesată de el doar cât să îi ia votul și, după, este preocupată doar cum să-l mintă mai bine, ca să poată apoi să-l fure mai cu spor. Spunea profesorul Tăut că, alături de preot (hărăzit să aline sufletul credinciosului), de învățător (pregătit să mobileze mintea elevului) și de medic (menit să oblojească trupul bolnavului), scriitorul la ziar (oricare ar fi el și oricum s-ar intitula publicația) are unica și nobila datorie (de onoare și cinste) de a-l apăra pe Cetățean de abuzul de Putere și de a-i veghea acestuia drepturile și libertățile, demnitatea și încrederea în sine. Alături de cetățeanul aflat dezarmat, stingher și timorat până la frică, vertij și resemnare, în fața unei Puteri „înarmate” până în dinți și gata de atac, nu stă decât scriitorul la ziar; iar dacă (și) acesta trece lângă Putere (cum se mai întâmplă deseori în viață!), cetățeanul părăsit și mințit se transformă în victimă. Sigură; ceea ce nu este de dorit! În niciun caz. A doua regulă esențială privind scrisul la ziar este (și ea) foarte simplă – în cel căzut/mort/care a pierdut alegerile/care nu mai candidează/care și-a dat demisia, nu se dă/nu se mai critică/nu se mai combate/nu se mai lovește/ironizează/face mișto! Iar aici nu cred că mai este ceva de adăugat/explicitat. Cine nu înțelege (ai, F-ule, dragă, foarte mulți sfertodocți/pârâți/răciți/chiar semianalfabeți cu facultă (!?), pe listele de consilieri PNL locali!) să se uite la un film cu istorii de acum câteva sute de ani, în care să apară și o scenă cu o execuție publică. Una dintre acelea cu ovații, urale, gălăgie și icnete orgasmice slobozite de gloate/pulime/țărani săraci cu duhul, atunci când trapa spânzurătorii se deschide sau când securea ghilotinei cade vijelios. Ca scriitor la ziar, întreg la minte și independent financiar (Decebalus „le Patron” mă denumește prețios „publicist-comentator”!), încerc să mă lupt cu ce arme am (oricât de amărâte ar fi ele!), mai ales cu „ăla de se crede etern/puternic/imuabil” (te recunoști, F-ule, dragă, după nu mai puțin de 96 – număr suge-stiv! – de scrisori de vacanță, neexpediate…?), cu ăla (adică) ce se vrea/crede hărăzit să stăpânească și să fie slugărit, el în aroganță/șto-uri/desfrâu (pe bani publici!), restul în umilință și dezgust…

Acesta este, de fapt, și motivul pentru care… continui cu scrisul la ziar. Poate că ar fi trebuit să încep (la fel ca Danciu) în a-ți adresa „felicit-ocurile mele și jumate din pingele” după rezultatele obținute la localele din 5 iunie a.c. Ai păstrat puterea, încă 4 ani, în mâinile aleșilor tăi locali călărășeni gălbejiți (PNL, y compris!) însă am zâmbit amar când i-am auzit prima reacție a „hârciogului-șef” (fost!) care s-a considerat (precum Brutus, Bastos, Iuda chiar, ori alți TRĂDĂTORI celebri!) dezlegat de jurăminte, cruci și afuriseli, doar pentru motivul că-ți dăduse și ȚIE (PNL, y compris!) votul partidului lui Marian Vanghelie, soțul de cununie (?) al Oanei Mizil, fostă șefă-mare la PSD Călărași. Poate că ar fi trebuit să te felicit, F-ule, dragă, pentru modul în care ai știut să ții piciorul când pe frână (ca la RAGCL-autobuze), când pe accelerație (ca la ASTRA Asigurări), însă nu pot să fiu de acord cu „politica TA” atunci când observ cum se îngroașă, zi de zi, rândurile celor ce pun (tot mai des și mai rapid) genunchiul în pământ și-ți sărută (figurat vorbind) mâna transpirată și fără verighetă (dreapta, adică, indiciu esențial ce indică apariția noului… diktator, îîîhh, pardon, senator!). Pentru că, analizându-te îndeaproape, ce constatăm, F-ule, dragă?! Nu ești vreun supraom, nici măcar vreun semizeu (că semigreu ești încă din Facultatea de Metalurgie, de care acum, după 12 ani de Domnie Absolută, ți-e cam târșeală!!), ești integral creația noastră. Nu ne-ai fost impus de vreo putere ascunsă/masonică/străină (n-a fost nici măcar necesar istoricește), după cum nu ai fost nici propulsat grație vreunei întâmplări politice mult prea complicate și foarte greu de înțeles. Nu ești altceva decât produsul cel mai baban, mai colorat și mai zemos al stării socio-politice din România anilor 2004. Atunci, PRM-ul a trădat iar PM Miluț n-a vrut să se lase, așa că, TU, F-ule dragă, ai devenit expresia cea mai fidelă a unei Românii (alianțe contra naturii s-au făcut atunci în peste jumătate din județele țării; la fel ca și în anul de grație 2016, KWJ să trăiască!) care a ridicat mica înțelegere/blatul politic/târguiala provincială, la rang de virtute (oricât ar susține unii deontologi – hârciogi, aranjori, combinatori, guzgani rozalii sau gălbejiți – că nu-i așa!). De aceea, TU, F-ule, dragă, le-ai plăcut (?) atât de multor călărășeni, de la țața Floarea (din parcare!) la țăranul acela din Vâlcelele care l-a reclamat pe actualul preș. de județ la toate forurile/organismele competente și care a mărturisit că nu știe cum îl cheamă pe cel pe care l-a votat recent, dar că e ăla din poza pe care o are pe stâlpul de lângă poartă, că acolo i-a zis lui edilul șef s-o pună…

În altă ordine de idei, dă-mi voie să zâmbesc/râd/minunez/distrez amintindu-mi de sloganul PNL (propunerile tale, F-ule, dragă!) pentru perioada 2009-2012-2016-2020: „Construim pentru tine!”. Despre ce vorbim aici? Despre ce construcții, blocuri, edificii, azile, fabrici și uzine? Câte și ce s-a realizat din sutele de „bune intenții” cu care ați ieșit pe interval ca „buni conducători”? Spuneai, F-ule, dragă, că vei vorbi „cu Dan Drăgulin și vom schimba fața acestui oraș” (în direct la ARENA FM, noiembrie 2012). Nu s-a făcut nimic! Centrul Administrativ arată parcă-i părăsit, clădirea Poștei pare abandonată, la fel Telefoanele (spațiu de închiriat?), fântâna arteziană din fața fostei PMC funcționează doar în zilele când plouă, ceasul electronic de lângă Economic s-a transformat de mult în ceas cu pește (la ora exactă, tace, adică nu merge!) iar Piața Centrală aduce mai mult cu o ruină! Aspect deplorabil și eficiență zero! La fel privind spre sediul CJ – o bibliotecă „pe 5 nivele, pentru secolul XXI” (R.G. Filipescu dixit!) care nu are aprobare legală decât pentru 4 etaje (prilej de glume și ironii pe holurile DNA!), o „parcare subterană modernă iar deasupra, o zonă pietonală cochetă, cu elemente de decor etc. etc.” (R.G. Filipescu dixit!), prilej de scandal, ceartă și injurii între edilii călărășeni (sau n-a fost decât praf în ochii proștilor?) și-un Palat Prefectural la care se lucrează (?) de 20 de ani! (în locul tău și la Puterea pe care ai deținut-o, vreme de 12 ani, m-aș fi legat cu lanțuri de gardul împrejmuitor, aș fi făcut greva foamei pe la Palatele Victoria + Cotroceni sau aș fi regizat o grevă spontană a lucrătorilor de la salubrizarea orașului pe care i-aș fi pus să strige (ca-n 1999) „Noi vrem Cultură și Prefectură”, totul în ideea obținerii de fonduri pentru finalizarea reabilitării RK). Cam asta-i greaua moștenire (!) – despre care o să tot facem vorbire în paginile acestui ziar, cel puțin până la alegerile parlamentare din iarna acestui an; cel puțin, dacă tot o să ajungi SENATOR, să simți ceva fior că-ți vine/intră/te copleșește/udă etc., uite-mi și mâinile!! vorba celebrului banc – cu care o să se tot lupte Vasilică (cel făr de frică, de DNA vorbim noi, acum!), noul preș. al județului nostru. Și cel care trebuie să rețină că, dacă nu oferă sprijin instituțional pentru crearea de IMM-uri locale și nu se luptă administrativ pentru atragerea unor investiții semnificative în economia județului și municipiului nostru, degeaba s-a luptat cu un PNL dictatorial (și foarte bine c-a învins) și a mai cheltuit și niște miliarde (de lei vechi) bune, că tot n-o să-l salute lumea prin Piața Big, Ceremag ori Cartierul Mircea Vodă Nord. Adică prin acele zone unde se adună/se strâng/domiciliază șomerii municipiului Călărași. Că atâta ai reușit și tălică să faci, F-ule, dragă, în 12 ani de mandat, ca numărul bărbaților șomeri (călărășeni autentici, get-beget) să-l întreacă pe cel al femeilor fără slujbe! La fel ca-n anii 1998-99-2000, pe „timpul” lui Dragu, fratili tău… de Cruce de Leac.

Te salută, cu cel mai cel respect, prof. Țuțuianu Mirel-Daniel, fost singurul Primar PSD Adevărat al municipiului Călărași. Ahoe!

PS1. Pentru că tot vehiculezi că o să ajungi la iarnă senator de Călărași, ascultă, F-ule, dragă, comanda la mine: oamenii inteligenți, culți și cu repere morale, după ce au deținut o funcție MARE (aleasă uninominal – ceea ce este și cazul tău!) nu se mai implică activ (decât rareori) în politică. Și, crede-mă, nu este frica de DNA la mijloc! Cei mai mulți dintre „foști” au la bază meserii și preocupări care îi pasionează teribil, de care sunt absorbiți până la extenuare/pensionare, de care sunt pe deplin împliniți/mulțumiți și pe care/de care nu se (le) lasă, pentru nimic în lume. Acești oameni (personalități puternice, împlinite și cutezante) nu (mai) au nimic de demonstrat decât în zona lor de strictă proximitate sau decât lor înșiși. Nu sunt mânați de complexe și de spirit gregar și s-au dezvoltat grație calităților native și a celor dobândite pe coordonate individuale (nu de oi de turmă!). Ce zici, F-ule, dragă, te bagi? În rândul unor astfel de Oameni?!

PS2. Fără legătură cu tine, F-ule, dragă, ori cu tema scrisorii mele, dă-mi voie să mai spun/scriu că, fiind cel mai mare partid din România, PSD Călărași se poartă de parcă nici nu (mai) există. Nu are nimic de comunicat (după leapșa luată la locale!), nu (mai) face nicio acțiune (nici măcar la Pod sau la Ytu nu mai sunt văzuți leaderii lor!) și nu anunță nimic (nici măcar excluderi, reabilitări, reveniri, reevaluări sau autosuspendări de membri/simpatizanți/leaderi/consilieri/trădători/constructori etc.) semn că, nu știu nici eu exact dacă organizația mai există (nu doar scriptic!) sau doar se conservă pentru parlamentarele din iarnă… Hai, pa, amigos! Eu cu scrisul (la ziar), voi cu listele (pentru Parlament).

Prof. Țuțuianu Mirel-Daniel

There is no ads to display, Please add some