Într-o broşură editată de consiliul judeţean, Locuitorii din Călăraşi sunt săraci lipiţi pământului şi trăiesc la marginea civilizaţiei

Please enter banners and links.

– doar Dinulescu îşi face reclamă pe bani publici

După ce consiliul judeţean a câştigat trei proiecte cu fonduri europene pe Programul Operaţional pentru Pescuit(POP), angajaţii instituţiei, ce se ocupă de gestionarea fondurilor, s-au văzut ca găina în vârful grămezii şi au început să împartă contractele prin încredinţări directe. După cum arătam în numerele trecute, multe firme se regăsesc, dacă nu în trei, în cel puţin două proiecte. Într-unul din ele managerul de proiect, Dănuţ Vasile, i-a încredinţat un contract de 1,2 miliarde lei vechi lui Viorel Cristea de la SC Navio SRL. Chestiunea este că băieţii sunt prieteni, după cum reiese de pe facebook, unde cei doi apar în poze împreună, la petreceri. "Cu prietenii", ne spune "Viorel Cristea's Photos in Mobile Uploads". Pe un alt proiect o firmă din Bucureşti a luat direct 870 milioane de lei vechi pentru a ne trimite să facem cicloturism prin hârtoape, prin scoabe şi pe drum interzis. Adică, pe digul de pe malul Dunării, până la Olteniţa, unde circulaţia vehiculelor este interzisă prin lege, ceea ce pune foarte serios sub semnul întrebării eligibilitatea proiectului. Nici cel de-al treilea proiect nu se putea lăsa mai prejos şi l-au intitulat pompos "Valorificarea şi conservarea tradiţiilor pescăreşti pe malul Dunării călărăşene", fiind de împărţit aproape 100.000 de euro. O asemenea împărţeala s-a făcut pentru editarea unei broşuri,"Povestea Dunării Călărăşene", astfel încât turistul ostoit după 8 ore de muncă pe zi şi o săptămână agitată să dea buzna pe malurile Dunării să se relaxeze şi să prindă peşte gârlă. Cam asta reiese din broşură, noi fiind de acord doar cu partea de relaxare. Dacă vrei peşte nu te duci pe Dunăre, căci el a început să devină raritate, fiind braconat în draci la curent electric, te duci în piaţă. Dacă tipărirea broşurii a costat 100 de milioane lei vechi, documentarea a costat 150 de milioane, evident daţi prin încredinţare directă firmei Best Learn Consulting din Bucureşti, căci ei ştiu mai bine decât noi, călărăşenii, ce e cu Dunărea. Asta înseamnă, doar pentru documentare, la 50 de pagini, cu tot cu coperţi, 300 ron/pagină. Nu este cam mult, doamnă manager de proiect, Claudia Ghiţă? Dacă vă duceaţi în altă parte sigur era mai ieftin. De fapt, "documentarea"a constat în preluarea de texte, pasaje şi fotografii din fonduri arhivistice, lucrări, monografii şi presă, după cum recunosc cei de la firma respectivă. Dar, au şi o contrbuţie proprie. Chiar la începutul capitolului destinat pescuitului după 1989 suntem ademeniţi:" Pe bălţile din fosta Piscicola Călăraşi, devenite proprietate privată, cei pasionaţi pot pescui în schimbul unei taxe plătite proprietarului, cu respectarea regulilor impuse de acesta. O astfel de baltă, pe care se organizează pescuit sportiv şi chiar concursuri sportive, este amenajarea piscicolă "La Dinulescu", aici fiind amenajate standuri, o terasă, bar şi un foişor. Cei dornici de pescuit, chiar şi noaptea, balta putând fi iluminată, la preţuri ce variază între 60 şi 210 lei, pot pescui crap românesc, ten, caras, somn, ştiucă, şi roşioară. Cantitatea ce poate fi reţinută de către pescari poate fi de 4 sau 8 kg". Pentru necunoscători "La Dinulescu" este vicepreşedintele şi consilier al instituţiei care a editat broşura. La o azvârlitură de undiţă de balta vicepreşedintelui se află şi balta "La Tărăcilă", cu mult mai mare decât "băltoaca" lui Dinulescu(n.r. unde arunci cu lanseta de pe un mal pe altul), dar despre aceasta nu se suflă o vorbuliţă. Acum ne întrebăm şi noi. Marian Dinulescu nu-şi poate permite decât o reclamă pe bani publici, ori angajaţii consiliului judeţean, ce i-au îndrumat pe documentarişti şi au dat "bun de tipar", au devenit slugarnici cu normă întreagă? Broşura merge mai departe cu reclama:" Cei care nu posedă bărci, pentru a ajunge în locurile menţionate, pot închiria de la Podul 4, la aproximativ 3 km de oraş, o barcă. Viorel Cristea, un împătimit al pescuitului, dedicat cu trup şi suflet acestei activităţi, declara reporterului ziarului Adevărul :"Eu le pun la dispoziţie ambarcaţiuni, personal specializat şi cazare pe un hotel plutitor. Costă de la 100 de euro în sus, sumă în care este inclusă şi masa". Parcă am mai auzit de Viorel Cristea! Dar el era un împătimit al banilor daţi prin încredinţare directă de prietenul lui, Dănuţ Vasile, manager pe un alt proiect POP, unde Claudia Ghiţă este… asistent manager. Acum v-aţi prins? Ăştia de la consiliul judeţean au accesat trei proiecte POP nu numai ca să-şi împartă banii între ei, ci şi să-şi facă reclamă unii la alţii. Dar, partea cea mai tare, de tot râsul, dacă n-ar fi de plâns, acum urmează. În broşura editată de consiliul judeţean se spune aşa: " Aceiaşi reporteri(n.r. Digi 24) au constatat că :<Chiar şi după 20 de ani peştele rămâne mâncarea de bază a locuitorilor din Călăraşi>". Băi, fraţilor, voi aţi înnebunit? Cum dracu să fie peştele mâncarea de bază a noastră? Se şi accentuează în frază. Chiar şi după 20 de ani. Păi, noi suntem săraci, dar nici atât de săraci încât să mâncăm numai peşte. Prin urmare, la noi supermarketurile sunt în paragină, iar halele de legume-fructe s-au închis de mult. Noi trăim la marginea civilizaţiei, mâncând numai peşte. Mâncarea noastră de bază. Este revoltător cum consiliul judeţean a putut să editeze o aşa informaţie falsă, căci nu există niciun studiu în acest sens. Nici măcar percepţia lucrurilor nu te poate duce cu gândul că mâncarea de bază a călărăşenilor este peştele. Este o afirmaţie total falsă, dar care denigrează locuitorii din Călăraşi, ei fiind asemenea unei comunităţi care nu se poate hrăni diversificat, ci doar cu un produs pus la dispoziţie de natură, peştele în cazul nostru. Noi nu cultivăm nicio plantă, nu creştem nici un animal, nu am depăşit stadiul de vânători-culegători. Revoluţia agricolă, de acum vreo 6-7000 de ani, ne-a ocolit. Mai pe înţelesul tuturor, chiar şi după 10 de domnie a lui Răducu Filipescu în fruntea consiliului judeţean am rămas săraci lipiţi pământului, cu undiţa în mână, şi ne hrănim doar cu peşte pus la dispoziţie cu generozitate de apele Dunării. Bine că am ieşit din peşteri şi trăim în case şi blocuri! Călărăşeni, dacă nu ştiaţi, faceţi concurenţă pelicanilor! Trecând la lucruri serioase, dacă reporteriţa de la Digi 24 e o prostănacă, cum au putut "documentariştii" bucureştenii să preia o asemenea enormitate, iar angajaţii consiliului judeţean să dea "bun de tipar"? Considerăm că administratorul judeţului, Daniel Ştefan, un mâncător de peşte declarat, conform broşurii editate sub oblăduirea sa, ar trebui nu numai să acorde sancţiuni responsabililor, dar şi să retragă broşura mincinoasă de pe piaţă, dacă ea a fost difuzată. Pentru ca tacâmul să fie complet, în continuarea frazei mincinoase, documentariştii ne propun şi o reţetă de borş de peşte, preluată tot de la reporteriţa de la Digi 24. Numai că, dacă se documentau până la capăt şi urmăreau filmuleţul de pe site-ul televiziunii respective, vedeau şi auzeau că nu este o reţetă de borş de pe Dunăre. "Astăzi încercăm să facem un borş de peşte a la Benga" îşi începe prezentarea un anume Dragoş Mânzat. Dacă nu ştiau documentariştii şi angajaţii consiliului judeţean Benga este un lac lângă Săruleşti, iar "bucătarul" este chiar proprietarul lacului. Asta înseamnă documentare, fraierilor! Dar, ce mai contează că e borş cu caras de Săruleşti, sau cu apă din Dunăre, ce mai contează dacă mâncăm doar peşte sau hrană diversificată, ce mai cotează că ne facem reclamă unii la alţii, important e că am păpat banii pe broşură, i-am împărţit între noi, iar fraierii de "pelicani" nu au decât să rămână cu buza umflată. Pardon, cu guşa. Aceasta a fost "Povestea Dunării Călărăşene", o broşură de doi lei, care a costat 250 milioane lei vechi, denigratoare la adresa călărăşenilor. Mai mult nu poate consiliul judeţean!