Sever Mitrache 70
Please enter banners and links.
Imaginea pictată devine, pentru Sever Mitrache, un mod de a transpune pe pânză micul univers mundan care îl înconjoară și care se află sub aura memorie locurilor străbătute. Natura cu zone pitorești și vechiul oraș Slatina, Balcicul, dar și multe alte aspecte ale ambientului legitim se constituie în reperele unui univers vizual transfigurat în peisaje rurale și urbane. În acest cadru, admirația pentru formele vegetale ocupă un loc esențial în demersul său, mai ales prin accentul acordat atmosferei cromatice și efectelor pe care lumina le generează asupra motivelor picturale reprezentate în diferite momente ale zilei și sub impresia directă a diverselor intensități de lumină.
Pictura în plein-air, completată de studiul desfășurat în atelier, îi oferă artistului posibilitatea de a explora spontaneitatea gestului surprinzând o clipă trecătoare, având scop aprofundarea relațiilor dintre culoare, lumină și formă. Dacă lucrul în mijlocul naturii presupune contactul nemijlocit cu schimbările atmosferei și cu mobilitatea percepției, cercetarea din atelier devine un factor al decantării observației directe din afara acestuia, transformată în construcție plastică. Astfel, peisajul depășește simpla înregistrare a realității, dobândind veleitățile memoriei locurilor, a specificității lor cromatice și a percepției detaliilor materiei vii, reunite într-un limbaj pictural coerent.
Arhitect de formație, artistul își construiește compozițiile în jurul unor structuri citadine, surprinzând fațade de clădiri sau ansambluri arhitecturale ample, în care echilibrul planurilor și ritmul regulat al ferestrelor dreptunghiulare definesc organizarea spațiului bidimensional.
Prin dispunerea riguroasă a elementelor constitutive ale compoziției, articulând volumele desenate în perspectivă pentru a dobândi consistență, Sever Mitrache insistă asupra suprafețele zidurilor, care devin prilejul unor subtile explorări cromatice. Contrastele de griuri, dozate cu finețe, subliniază alternanța dintre lumină și umbră, conferind fațadelor profunzime și relief. Se conturează astfel o viziune în care rigoarea construcției arhitecturale se împletește cu sensibilitatea picturală, evidențiind vocația artistului pentru geometrie, perspectivă și sugerarea tridimensionalității.
Casele de patrimoniu din Slatina sau ale unor oameni care au marcat destinul acestei localități, redate cu farmecul și particularitățile lor urbanistice, rămân documente valoroase ale unei vechi istorii, adusă în contemporaneitate prin intermediul penelului. Unele dispărute, altele împinse spre zonele mărginașe de extinderea orașului modern, valoroasele monumente își regăsesc în pictura lui Sever Mitrache farmecul discret, evocând rafinamentul unei civilizații care a cultivat bunul gust și măiestria arhitecților de a integra armonios construcțiile în trama urbanistică a epocii. Fragmentele acestui mediu antropic sunt însoțite de elemente vegetale, evocate prin tușe juxtapuse și repetitive, care conferă suprafeței picturale vitalitate și dinamism, animând compoziția și accentuând dialogul dintre arhitectură și natură.
Citadinul rămâne o componentă importantă a cercetărilor artistului, însă, în pictura realizată la fața locului în taberele de creație, Sever Mitrache ne dezvăluie comunicarea sa directă cu acest cadru natural, de la care preia rigoarea construcției compoziționale și știința organizării imaginii după legi care au o rațiune comună în ceea ce privește armonia, indiferent dacă sunt întreținute de exercițiile învățării gramaticii vizuale sau aparțin universului în care trăim. Ținând cont de toate aspecte ordonării elementelor constitutive, atenția lui Sever Mitrache se coagulează în jurul perspectivei, atent calculată matematic, prin articularea formelor pe armătura desenului, peste care se aștern nuanțe menținute în registrul unor amestecuri rafinate. Compozițiile deschise ca alcătuire prin asimetrii subtile, presupun o regie vizuală prin care se imprimă un mister divin amănuntelor configurate, provocând privirea să insiste asupra spațiilor înțelese în note de exotism și să se cufunde în adâncimea câmpului plastic, evaluat conform unor principii de echilibru și coerență structurală. Perspectiva devine astfel un instrument în definirea logică a motivului vizual și un mijloc de menținere a raporturilor dintre planuri, volume și valori cromatice. Dincolo de precizia construcției, pictura sa lasă să se întrevadă o receptare afectivă a realului, în care arhitectura, lumina și atmosfera locurilor se reunesc într-o imagine ce păstrează atât concretețea reperului urban, cât și reflexul subiectiv de a modela realitatea obiectivă.
Staticul specific echilibrului vizual lasă loc unui discurs compozițional asimetric, construit inclusiv după regulile organice ale naturii, artistul fiind mereu în căutarea unei consonanțe depline a contrariilor. Vibrația cromatică alternează cu suprafețe ample de culoare, în timp ce tușele spontane, vibrante, se armonizează cu cele susținute de un cadru formal bine definit. Pensulația își asumă atât un rol descriptiv, cât și unul dinamic, contribuind la statornicirea componentelor plastice și la configurarea umbrelor colorate, dispuse în tablou în acord cu particularitățile mesajului, conținând întotdeauna sugestii de mișcare prin tipul de amprentă a culorii care îi este specific artistului și care este fixat astfel încât să dea impresia de expansiune. Sever Mitrache explorează, totodată, mecanismele percepției vizuale, flexibilitatea întâlnirii dintre lumină și culoare, precum și alternanța dintre închis și deschis, conferind astfel o expresivitate suplimentară formelor autonome, care au măreție și masivitate, indiferent dacă sunt raportate la scara umană sau sunt elansate pe verticală.
Cotidianul evocat se remarcă prin absența figurii umane, atenția fiind concentrată asupra formelor și a metamorfozelor vizuale dintre acestea, elementele ancorate în funcția lor obișnuită fiind puse în valoare prin sugestia unor volume, prin proporție și raportarea la spațiu, devenind astfel obiecte ale contemplării și surse ale unei bucurii vizuale directe. Unele dintre ele sunt redate în racursiuri îndrăznețe, ocupând întreaga suprafață a imaginii, în timp ce altele se integrează în structura compozițională, contribuind la organizarea și dinamica acesteia. Prin modul de reprezentare și prin accentul pus pe prezența lor plastică, conturele dobândesc o frumusețe aparte.
Trebuie să spunem câteva cuvinte despre o serie de lucrări care au o tendință abstractă, fără ca renunțarea la reperul figurativ să fie totală. Aici, subiectul de la care artistul a pornit este recunoscut imediat de ochiul nostru, însă interpretarea prin filtre ale propriei sensibilități fac din aceste imagini mai degrabă reprezentări ale unor peisaje interioare, deși acestea pornesc de la concretețea lumii recognoscibile.
Viziunea lui Sever Mitrache este ancorată în discursul școlii noastre de pictură interbelică, fiind dominată de un numit lirism aducând la un loc omul și natura, tratate drept simboluri ale timpului și ale existenței, aflate în complementaritate și consonanță.
Ana Amelia Dincă
There is no ads to display, Please add some
About The Author
