Nicușor Cionoiu: Riscăm să pierdem forța de muncă. Avem nevoie urgentă de un plan pentru dezvoltarea durabilă a județului Călărași

Please enter banners and links.

Domnule președinte de ședință

Doamnelor și domnilor senatori,

A venit vremea ca județul Călărași să fructifice din plin avantajele competitive pe care le are: poziția geografică a județului la granița cu Bulgaria, existența celor două porturi la Dunăre, atractivitate turistică asemănătoare celei din Delta Dunării, dar și amplasarea strategică la numai 100 km distanță de București și de Constanța.

Avem 5.088 kmp și o populație de 308.655 de locuitori. 38,45% dintre călărășeni trăiesc în mediul urban: Călărași, Oltenița, Budești, Fundulea și Lehliu-Gară și 61,55% în cele 50 de comune din mediul rural. Din aceste date rezultă că nivelul de urbanizare este sub media națională.

În ciuda potențialului uriaș pe care îl avem, Călărașiul are al cincilea cel mai mic PIB din România, după Covasna, Sălaj, Mehedinți și Tulcea.

O analiză comparativă a vieţii economice din zona urbană şi rurală ne arată că cea mai mare parte a agenţilor economici sunt localizaţi în mediul urban (61,07%), în special în Călărași și Oltenița. În mediul rural, zonele cele mai populate din punct de vedere al mediului de afaceri sunt Chirnogi și Modelu, comune care găzduiesc aproximativ 100 de societăți comerciale fiecare.

Din punctul de vedere al cifrei de afaceri cumulate, orașele care se remarcă sunt Călărași și Oltenița, care împreună obțin 59,29% din cifra de afaceri de la nivel județean. La nivel rural, comuna Chirnogi concentrează cea mai mare cifra de afaceri, urmată de comuna Dragalina.

Conform Strategiei de dezvoltare a Călărașiului, domeniile economice cele mai performante în județul Călărași sunt reprezentate de comerț (34,58%) și industria prelucrătoare (30,11% din total Cifră de afaceri).

Dezvoltarea mediului de afaceri poate fi potențată prin crearea unei infrastructuri adecvate pentru susținerea afacerilor: acces la utilități, transport intermodal, parcuri tehnologice, și  poate cel mai important, facilități fiscale atractive pentru investitori. În caz contrar, va crește pericolul disparităților dintre Călărași și celelalte județe din regiune, iar tinerii vor continua să plece din județ. Spre exemplu, în 2019, 1.366 persoane – majoritatea tineri – și-au schimbat domiciliul din județul Călărași în alt județ al țării sau în Municipiul București, iar  202 persoane au părăsit țara.

Pe lângă exodul tinerilor, dezvoltarea județului este amenințată și de legislația națională în continuă schimbare. Lipsa de predictibilitate îngreunează derularea investițiilor majore și pe termen lung, la care se adaugă și deprecierea continua a monedei naționale. O altă amenințare o reprezintă gradul de atractivitate superior al ofertei turistice din zonele din vecinătatea județului. O cauză directă pentru acest dezechilibru o reprezintă fondurile insuficiente alocate de la nivel național pentru dezvoltarea infrastructurii turistice a județului Călărași.

La Călărași avem nevoie de un parteneriat public – privat solid, de dezvoltarea unor parcuri industriale, care să lucreze ca incubatoare de afaceri, de valorificarea potențialului turistic existent: de agrement, cultural, de afaceri, științific, sportiv.

Guvernul trebuie să vină cu un plan privind combaterea exodului și a depopulării, pentru că riscăm ca în județe precum Călărași să nu mai avem forță de muncă. La fel de important este ca Executivul să înțeleagă că trebuie să acorde un buget generos pentru infrastructura Călarașiului, astfel încât acesta să poată țină pasul cu dezvoltarea orașelor vecine din Bulgaria. În caz contrar riscăm ca multe afaceri se se mute acolo.

There is no ads to display, Please add some