PERSONALITATEA LUNII FEBRUARIE – Haralambie I. Răducanu – pilot de aviație
Please enter banners and links.
Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea
Consiliului Județean Călărași, prezintă publicului, în cadrul
Proiectului ”Mari personalități călărășene”,
PERSONALITATEA LUNII FEBRUARIE – Haralambie I. Răducanu – pilot de
aviație
S-a născut la 3 februarie 1911 la Vlăiculești-Arţari, judeţul Călăraşi.
Studii: După absolvirea liceului a urmat Şcoala de Pilotaj a
Aeroclubului Braşov, în anul 1936 fiind brevetat ca pilot.
În anul 1937 a urmat Şcoala de Pilotaj de la Buzău unde, avansat la
gradul de sergent, a fost brevetat ca pilot militar; Tot la Buzău în
anul următor a promovat şi Şcoala de Instructori de Zbor.
Activitate socio-profesională: După îndeplinirea stagiului militar (1939
– 1940) a fost instructor la Şcoala de zbor cu motor a Aeroclubului
Braşov, iar în anii 1941-1943 – instructor de zbor la Aeroclubul C.F.R.
Bucureşti.
Chemat sub arme, evenimentele de la 23 august 1944 l-au găsit pe
sergentul aviator Răducanu în Escadrila 11 din Flotila 2 Informaţii,
dislocată pe aerodromul Pogoanele. În aceste împrejurări, în cadrul unei
formaţii de 9 avioane I.A.R. 39, în zilele de 25, 26 şi 27 august 1944 a
participat la lovirea cu bombe şi cu focul mitralierelor de la bord a
unei concentrări de trupe germane din zona Băneasa.
Ulterior, de pe aerodromorile Geamăna-Piteşti şi Blaj a executat misiuni
de luptă în zona Turda-Cluj, pentru ca în lunile septembrie – octombrie
1944 de pe aerodromurile Vărădia de Mureş şi Oradea să execute misiuni
în zona Reşiţa – Timişoara – Arad – Inău.
Rolul și misiunea unităților aeronauticii în desfășurarea acestor
operații au fost:
-blocarea materialului german volant și de asistență tehnică, aflat pe
terenurile de aviație, precum și capturarea depozitelor de tot felul, ce
se găseau pe teritoriul național;
-recunoașterea zonelor de concentrare germană și interzicerea
concentrării forțelor pentru a împiedica o acțiune centralizată și în
forță;
-interzicerea circulației germane pe toate comunicațiile (aeriene,
terestre și fluviale);
-apărarea punctelor sensibile (depozite, aerodroame, poduri, fabrici,
uzine etc);
-intervenție prin echipe speciale pentru atingerea sau localizarea
incendiilor provocate de bombardamentele germane;
-sprijinirea operațiunilor terestre, cu aviația sau cu artileria
antiaeriană, ce a suplinit adeseori lipsa artileriei de câmp.
Revenind în aviaţia civilă (1945 – 1946) a fost pilot în cadrul
Asociaţiei aviatice C.F.R. din Bucureşti, iar ulterior între anii 1947 –
1951, în calitate de comandant, a condus Şcolile de Pilotaj de la
Clinceni şi Alexandria.
Din 1951 până în 1960 a îndeplinit funcţia de şef al Serviciului
navigaţie şi personal navigant din Aeroclubul Central Român.
În acelaşi timp, între anii 1947 – 1954, a fost şi pilot recepţioner. În
activitatea sa a zburat pe un număr de 27 tipuri de avioane totalizând
mai bine de 10.000 ore de zbor, atât pe front cât şi în aviaţia civilă.
There is no ads to display, Please add some
About The Author
