MĂI DRAGĂ, DON FELIPE,
Please enter banners and links.
Anul viitor, 2016, se anunță un an crucial pentru tine și al tău partid istoric, mai ales prin cele 3 rânduri de alegeri: locale, județene și parlamentare. Reducerea numărului de parlamentari, trecerea la votul pe liste, în cazul parlamentarilor, și la alegerea președintelui Consiliului Județean indirect, prin votul consilierilor aleși, reducerea localelor la un singur tur, spaima de supravegherea DNA în privința contractelor și investițiilor publice precum și în privința banilor negri puși în joc de partide, fac din anul 2016 unul cu adevărat crucial pentru destinul PNL la Călărași și în țară, dar și pentru viitorul tău, ca om politic, care (zic eu!) nu prea și-a făcut „datoria” cu care/pentru care a fost mandatat, acum 12 ani, de locuitorii județului nostru. Pentru că, măi dragă, Don Felipe, în urma Președinției tale județene (liberale, y compris!) nu prea rămâne mare lucru (pozitiv vorbind)! Nu tu un loc nou de muncă, nu tu un investitor serios adus/atras în județ, nu tu un sistem de educație modern (bine că-și fac toți primarii, în comunele lor, terenuri de sport sintetice, că noi, la Călărași, nu suntem în stare să realizăm nici măcar unul, pe la vreo școală gimnazială!), de sănătate ce să mai vorbim, idem, așișderea și la fel cu siguranța cetățeanului pe stradă, noaptea sau în cartiere, cu defrișatul pomilor de pe marginea șoselelor și drumurilor județene ori cu crearea perdelelor forestiere în acest arid, secetos, prăfuit și poluat județ Călărași. N-ai „mișcat munții” mai deloc în acest sens! Ți-au trebuit nu mai puțin de 3 ani ca să-ți recunoști impotența (scuze!) administrativă și să renunți „a mai face” un azil de bătrâni („de 5 stele”, don Felipe dixit!) pe locul fostei U.M. de pe str. Independenței din mun. Călărași, după cum cred că-ți vor mai fi necesare (Doamne ferește!) încă vreo 2 mandate de Preș. de județ ca să-ți dai seama/să recunoști că o hidrocentrală pe Dunăre sau un pod în zona Călărași-Silistra (asta ca să amintesc doar 2 dintre proiectele tale fantezist-mincinoase), nu reprezintă altceva decât o utopie. Și, atenție, măi dragă, că (iarăși zic „Doamne apără și păzește”!) vine Războiul (?!) iar primele ținte aeriene sunt tocmai „investițiile” tale… Alea demagogice!
Trecând acum la lucruri mai locale, mai palpabile și mai pământene, nu pot să-ți spun decât: RUȘINE, d-le Filipescu, pentru noul tarif aprobat de oamenii tăi (liberali, y compris!) aflați la conducerea SC Ecoaqua SA Călărași, mai mare cu 7 procente la apa de la robinet și cu 17% la canalizare. Crezi, mătăluță, că 4,03 lei noi pe metrul cub de apă potabilă (voi, liberalii cu funcții, beți numai apă minerală, degeaba minte Diba-ciul ajutor de preș. de la județ că „avem la chiuvetă apă mai bună decât apa plată”!?) și 3,45 lei noi pe metru cub la canalizare sunt cumva prețuri mici? Nici vorbă. Mă văd nevoit să-ți reamintesc că la Slobozia, la vecinii noștri, apa costă „la jumate!” față de Călărași, și că ei au și vreo 20-25 de puțuri forate la mare adâncime (culmea culmilor toate, dar absolut toate, fiind „săpate” pe teritoriul județului nostru!). Iar în toată România există nu mai puțin de 4 orașe, municipii reședință de județ mai mari decât Călărașiul, care plătesc mai puțin de 2,9 lei noi pe metrul cub de apă potabilă, cu TVA-ul inclus și fără „priză” fix în Dunăre (adică în WC-ul Europei!), Alba-Iulia și Timișoara fiind doar 2 dintre ele. De altfel, tariful plătit de timișoreni pentru apă este al patrulea dintre cele mai mici din România (2,83 lei noi pe metrul cub, cu TVA inclus), de nu mai puțin de 14 ani, compania de apă bănățeană lucrând pentru modernizarea rețelelor, eliminarea pierderilor accidentale, optimizarea numărului de personal, investind masiv în dotări și infrastructură și, în general, lucrând „cu cap” (și cu capul, y compris!) astfel încât beneficiarii serciciului să nu ajungă să se panicheze în fața facturilor (directorul general al AquaTim, Ilie Vlaicu, 54 de ani, fost șef de lucrări la catedra de Tehnologie a Apei din Universitatea Politehnică din Timișoara, doctor inginer, cu cărți și lucrări publicate, în funcție din 1999, pe un salariu actual de sub 80 milioane lei vechi, altfel un tip modest care a îmbunătățit viața timișorenilor și care recunoaște permanent că „se poate”, și care conduce un colectiv de 900 de oameni și vinde, lunar, 1,7 milioane de metri cubi de apă (!), recunoaște franc că „fără fonduri europene, am fi avut tarif de 3 ori mai mare”!). Ceea ce la noi, în județul Călărași și în municipiul de la cotul Borcei, nu se poate sau, dacă se poate, este tocmai invers…
Cât despre vestitul Proiect CL8, nu am decât alte 2 cuvinte de spus, de fapt 3: DĂ-ȚI DEMISIA, Don Felipe! În măsura în care Călărașiul aduce mai degrabă cu noul Kosovo (plin de șanțuri săpate alandala, cu gropi – așa-zise cămine de vizitare – nesemnalizate corespunzător, cu praf în exces și cu noroi – atunci când plouă – mai ceva ca la țară, cu lucrări începute și neterminate sau terminate prost, adică asfaltate de mântuială etc. etc.) iar tu, ca un respectabil preș. de județ, declari că ești „paralel” cu această (totuși) foarte importantă investiție, nu putem concluziona decât folosind expresia aceea celebră a lui S. Oprescu, cu „ori ești prost… ori ești prost!” (sigur, cu scuzele de rigoare, că altul era contextul!). Și dacă ar mai fi nevoie de (încă) un element care să demonstreze dezastrul care a acaparat Călărașiul în ultimii 12 ani (întâmplător sub administrația ta liberală!), nu trebuie să amintesc aici iarăși de tarifele mult prea mari ale gunoiului local (triple față de vecinii de la Slobozia!) ori de faptul că, din anul 2013 și până în prezent, Primăria municipiului Călărași nu a mai plătit nicio subvenție (de altfel, perfect legală) și niciun ban firmei AliTransCom, întrucât nu mai este în relații contractuale (cu consecințele de rigoare: lipsa gratuităților în transportul public urban pentru categoriile de persoane îndreptățite legal – pensionari, elevi, handicapați, șomeri, veterani etc.), ci trebuie doar să te invit, dragă d-le Filipescu, să faci o plimbare (nu, nu în America sau în vestul Europei, că ai fost de multe ori acolo, ca un adevărat „Plimbăreț” nr. 1 al județului Călărași!), ci doar pe strada București, din municipiul nostru reședință de județ, acolo unde foarte multe spații comerciale (altă dată pline de mărfuri aduse și/chiar din import) sunt… libere de orice sarcină. Adică, pe limba poporului, sunt închise. Sau, în cel mai bun caz, sunt „de închiriat”. De aici încolo începând adevărata DRAMĂ a celor ce țineau în viață aceste mici privatizări, a celor ce stăteau zi lumină la tejghea să vândă o acadea sau o pereche de jeanși, și în general a tuturor acestor călărășeni amărășteni, cărora unii ca Voi (liberali, y compris!) le scumpiți la max. toate utilitățile și le faceți viața un calvar. Unde sunt marii investitori atrași/aduși la Călărași? Unde se poziționează azi, strada București, din municipiul nostru, în economia și-n finanțele județene, când, până să veniți Voi (liberali, y compris!) la Putere, se „mândrea” cu sute de magazinașe și boutique-uri, fiecare cu produsele, patronii, vânzătorii și cumpărătorii lor (toți călărășeni!) și care închideau seara ușile, de cele mai multe ori, cu încasări considerabile? Unde sunt vremurile de altădată? (în 2004, când eram Primar, am dalat cu piatră cubică trotuarele, am schimbat și vopsit în alb-roșu bordurile și, ceea ce este extrem de important, am asfaltat 100% carosabilul străzii București, de la 5 Călărași până la semaforul de la Volna! Acum, în anul de grație 2015, trotuarele sunt micșorate semnificativ de tufe uscate de bucsus, bordurile sunt nevopsite de ani întregi iar strada e „tranșelată” longitudinal cu lucrările CL8). Astăzi, în vremuri liberale, pe strada principală a Călărașiului, pe lângă magazinele care abia își mai duc viața, există și foarte multe care și-au închis ușile, au devenit goale iar în vitrine au un singur anunț – de închiriat. La ora actuală, singurele locații privatizate vizitate de clienți sunt cele de pompe funebre, cruci de lemn și coroane de flori… Semn că dezastrul economic este iminent! Cu toți „bunii conducători” pe care, măi dragă, Don Felipe, ni i-ai propus la conducere sau i-ai promovat pe funcții…
Acestea fiind zise/scrise, îmi iau săptămâna aceasta „la revedere” de la tine, nu înainte de a-și mai spune și de a-ți transmite, încă o dată, nu „Salut”, ci „Rușine, de 2 ori Rușine”, măi dragă, Don Felipe, din partea vecinilor tăi de pe strada Viitor (tronson str. I.H. Rădulescu – str. Portului), cei care stau cu mizeria în curte, praful pe pereții caselor și gropile pline de noroi în fața porților (consecința „paralelismului” tău cu CL8), mai ceva ca-n satul Solocolu atunci când ploua toamna târziu, în timp ce-n fața Consiliului Județean (sub geamul tău fumuriu) s-a turnat, degrabă, asfalt pe ploaie, că, deh, venea Sărbătoarea… Iar Domnia Voastră nu-și putea murdări de noroi călărășean, prea scumpii pantofi (din piele de…?) din picioare. Hai, pa!
P.S.1. Cică unul, Mușat, s-a supărat (ca văcarul pe sat!) că l-am făcut, într-o scrisoare anterioară, puțin „fraier”, motiv pentru care, nu că nu mai vrea să ajungă Primar de municipiu și Preș. de organizație municipală (chiar dacă a pupat, la viața lui, dosurile câtorva șefi mari, de Partid!), dar a uitat subit să mă felicite cu ocazia zilei mele de naștere. Nu că ar fi vreun motiv de îngrijorare (la altă scală de valori, a uitat el, Danciu, să-l felicite pe Dragu, în scris, în JdCâh! ceea ce este mult mai blamabil și mai nefiresc!), dar vreau să-i spun/scriu stimabilului „vecin” (?!) că „fraier” vine din Freier în germană, care înseamnă, la origine, om liber. Așa că, fraier, nefraier, eu mi-am păstrat libertatea (bunul politic cel mai de preț! Dacă nu mă crezi, întreab-o pe madam Udrea!), ceea ce-ți doresc și ție, măi dragă, Don Felipe, alături de toți Mușații tăi…
P.S.2. Când toată mass-media locală te urcă la „cifre de transfer fabuloase” (ca să uzitez de un clișeu fotbalistic) și când nimeni, dar absolut nimeni (nici măcar Iliuță-deputatul, Bebe-doctorul, Virgil-secretarul ori Danciu-ziaristul) nu-ți suflă în ciorbă, adică nu-ți contestă opțiunile pentru cei 3 candidați liberali la funcția de Primar de Călărași (tripleții de aur, care au speriat West-ul și au dat sondajele peste cap!), ei bine, atunci, măi dragă, Don Felipe, cred că ești dator să ai propriul tău „ICE BUCKET CHALLENGE”. Să-ți torni frumușel o găleată cu apă rece (înghețată?) pe cheliuță și să te întrebi dacă merită prețul. Adică dacă face toți banii (acum, că ați mărit la Ecoaqua tarifele!) și dacă nu cumva, dincolo de călcarea în picioare a eticii și a respectului pentru călărășenii autentici, n-ați luat-o cu toții razna? Pentru că, nu-i așa, cu toții suntem egali în fața legii, doar cu unii sunt mai egali decât alții…
P.S.3. Suntem în etapa în care nu numărul de apariții RTV sau în presa locală (că niciunul dintre cei 3 liberali nominalizați nu are anvergură națională!) contează cel mai mult, mai ales că (opinia mea!), niciunul nu o să fie adversarul final al lui Daniel Ștefan Drăgulin (bravo ție, edilule-șef, vei câștiga en-fanfare un nou mandat la PMC!), ci instituționalizarea modernă a partidului, crearea unor structuri care să producă adevărați lideri locali (nu tiriplici cu ifose de primadonă ori agarici anoști și plini de pete/bube/cu scheleți mulți în dulap), care cred sincer și cu adevărat (nu doar în ultimii 5 ani, cu precădere, mai ales, de vreo lună jumate!) în valorile creștin-liberale și cu un parcurs corect al etapelor de formare și afirmare…
Dar, ce-ți spun/scriu eu, ție, toate astea, măi dragă, Don Felipe, că sunt mai mult ca sigur că le știi și tu. Poate mai bine chiar ca mine, prof. Țuțuianu Mirel-Daniel, fost Primar PSD Adevărat al municipiului Călărași.
prof. Țuțuianu Mirel-Daniel
There is no ads to display, Please add some