După pamblicării şi şmecherii cu autobuze şi gunoaie – Gazu din Curcani “prăduieşte” islazul comunal

Please enter banners and links.

Exact cu doi ani în urmă scriam despre primarul afacerist din Curcani căruia, de când conduce localitatea, i-a răsărit ditamai viloiu în curte. Prin firma la care este acţionar, Nicolas Company, Aurică Gazu a reuşit să transporte niscaiva elevi către liceele din Olteniţa, dar a fost dibuit şi a primit o amendă de la ministerul tranporturilor. Plus că i-au fostr ridicate numerele de înmatriculare de la un microbuz, semn că activitatea desfăşurată nu era tocmai legală. Tot prin firma cu pricina, Gazu s-a “lipit” şi de ridicarea gunoaielor din comunele învecinate şi, culmea, chiar din comuna în care este primar. Am putea asista chiar la un conflict de interese, sancţionat de lege. Nici aici lucrurile n-au fost în ordine, Garda de Mediu amendând firma cu 600 milioane lei vechi, pentru lipsa autorizaţiei de mediu. Aventurile primarului nostru nu s-au oprit aici şi au continuat cu islazul pe care, în loc să-l concesioneze crescătorilor de animale din localitate, l-a “prăduit”. Astfel, la începutul anului 2009 primăria Curcani, reprezentată de primar, îl înştiinţează pe un anume Mihai Stoiciu din Olteniţa că a câştigat licitaţia ce a avut ca obiect vânzarea a 15,25 ha teren, invitându-l să semneze contractul de vânzare-cumpărare. Prin urmare, printr-o semnătură a primarului Gazu locuitorii din Curcani sunt deposedaţi de dreptul de a-şi paşte animalele pe islaz. De atunci încoace locul pe unde animalele mai găsesc un petic de iarbă este…marginea şanţului. Nu numai islazul comunal i-a făcut cu ochiul primarului. Nici terenul ce era destinat tinerilor căsătoriţi, pentru construcţia de case, nu a scăăpat. La o lună de la “prăduirea” islazului Gazu din Curcani îl anunţă pe Nicolae Stanciu din localitate să dea o fugă până la primărie pentru semnarea contractului de vânzare-cumpărare pentru suprafaţa de 7,19 ha. Destinaţia acestui teren, de construcţie de locuinţe pentru tinerii căsătoriţi, era de prin 2000, însă Gazu nu a repartizat nimic. Am putea crede că la Curcani nu se mai căsătoreşte nimeni sau tinerii de acolo au deja viloaie ca cea a primarului, când păşesc în viaţă. Cu siguranţă de înşelăm. Interesele sunt altele. Primarul Gazu, care a propus vânzarea terenurilor, şi consilierii care au aprobat, vor trebui să explice oamenilor de ce au procedat aşa, la înstrăinarea avuţiei comunei. Şi nu sunt singurele probleme de la Curcani, unde risipa de bani e la ea acasă. Renovarea a două grădiniţe costă 19 miliarde lei vechi, iar lucrarea e efectuată de o firmă unde acţionar e nepotul primarului. Pietruirea străzilor, unde de fapt s-a pus zgură, intră şi ea la acest capitol. În Curcani, în urma unei licitaţii, tona de zgură ajunge la 62 RON, în timp ce la combinatul siderurgic din Călăraşi ea pleacă doar cu 5 RON/tonă. Diferenţa nu o reprezintă costurile de transport sau de împrăştiere pe străzi, ci profitul uriaş. Şi vorbim de vreo 2000 de tone. Astfel, activitatea principală a primarului din Curcani nu este de a eficientiza costurile din bugetul local şi nici de a ajuta cetăţenii care mai deţin animale. Important e ca firmele abonate la banul public să prospere. Şi odată cu ele şi primarul nostru.