Ambasadorul Franţei a nivelat terenul pentru potenţialii investitori

Please enter banners and links.

– “Nu aveţi teren de vânzare, s’il vous plait ?” – aşa ar suna o întrebare a francezilor peste aproape un an

În Franţa românii, sau mai bine zis cetăţenii noştri de altă naţionalitate, au ajuns subiect de bancuri, unul din acestea fiind acela când un român se întâlneşte cu un francez forma de salut a acestuia este mâna întinsă spunând ”s’il vous plait”, semn că fraţii noştri în latinitate s-au cam săturat de cerşetoria deşănţată făcută în locurile publice, emblematice pentru marea Franţă. Dacă noi am invadat Hexagonul lucrurile s-ar putea schimba, în sensul că francezii ar putea să ne invadeze, nu la propriu, ci la figurat, fiind interesaţi de pământul nostru. De terenurile agricole mai bine zis.

Exact în acest context s-a desfăşurat şi vizita ambasadorului Franţei în România, Philippe Gustin care, prezent la Călăraşi, a declarat că investitorii francezi sunt interesaţi de agricultura românească. Mai bine de trei sferturi din conferinţa de presă a acestuia a fost ocupată de investiţiile în agricultură de care ar fi interesaţi francezii. Interesul acestora sau a altor cetăţeni străini nu ar trebui să reprezinte ceva deosebit. De la începutul anului viitor România ar trebui să permită cetăţenilor europeni să achiziţioneze teren, aceasta fiind o cerinţă a Uniunii Europene. Acum doar firmele cetăţenilor străini pot deţine în proprietate terenuri agricole, ceea ce ridică o problemă serioasă în cazul dizolvării acestor firme. Ce se întâmăplă cu terenul, dacă acţionarii cetăţeni străini nu pot deţine în proprietate terenuri? Lucrurile sunt pe cale de a se schimba, iar francezii par interesaţi de terenurile din Călăraşi. Aşa cum a spus şi ambasadorul Franţei, România, şi în particular Călăraşiul, deţine mari suprafeţe de teren agricol compact, ceea ce în Franţa nu prea mai există. Un alt avantaj subliniat de ambassador îl reprezintă calitatea terenurilor, ce nu au fost poluate excesiv cu fel şi fel de îngrăşăminte chimice de-a lungul timpului. Nu în ultimul rând preţul terenului în Romîânia este atractiv pentru orice francez. În Franţa preţul mediu pe hectar se situează în jur de 5000 de euro, iar la noi este undeva între 2000 şi 2500 euro, dar se preconizează că ar putea ajunge şi la 4000 de euro pentru terenurile cele mai bune. Astfel, glumind, nu ar fi exclus ca peste mai puţin de un an să vedem investitori francezi colindând uliţele satelor din Călăraşi întrebând în stânga şi în dreapta:” nu aveţi teren de vânzare, s’il vous plait ?”. Pentru naţionaliştii români vânzarea terenurilor către cetăţenii străini nu este văzută cu ochi buni, însă aceştia din urmă ar veni cu capital de lucru şi tehnologie, astfel încât România să devină un exportator serios în agruicultură, pe când acum importăm până şi banala ceapă. Ambasadorul Franţei, Philippe Gustin, a fost primit la sediul consiliului judeţean de către Răducu Filipescu şi mai mulţi oficiali din Călăraşi, discutând de ceea ce l-a interest, pentru a transmite mai departe informaţiile potenţialilor investitori. Călăraşiul are ceva tradiţii de colaborare cu Franţa, însă nu toate au mers ca pe roate. Fabrica de geam Saint Gobain, adusă de guvernul PSD, este un reper pentru Călăraşi, dar francezii i-au cam dezamăgit pe politicienii care s-au perindat prin diferite funcţii: îşi văd de afacerea lor şi nu prea le calcă pragul. Înainte de Saint Gobain a existat o colaborare cu Franţa, chiar benefică, prin Instututul româno-francez Fordoc, colaborare între judeţul Călăraşi şi departamentul Charente- Maritime. Dar asta s-a întâmplat pe vremea lui Arbagic. După preluarea puterii de către Răducu Filipescu activitatea acestuia încet, încet s-a diminuat, iar în acest moment el nu mai există. Prin urmare, actuala administraţie a judeţului nu se poate lăuda cu întărirea colaborării cu Franţa ba, din contră. Nici la capitolul atrageri de investitori nu a excelat. Poate acum, odată cu posibilitatea achiziţionării de terenuri de către străini, să facă ceva demersuri pentru atragerea lor. Dar nu ca la Sohatu, unde fostul primar a făcut pe intermediarul de comasat terenuri pentru nişte spanioli, însă totul s-a dovedit a fi un mare fâs.