Spionii care ne-au pus pe hartă

Please enter banners and links.

Legat de Călăraşi

Multă vreme, pentru români, plasarea localităţii lor pe hartă era doar etapa premergătoare a înscrierii în ”foaia de parcurs” a invaziilor militare sau a delegaţiilor de colectare a birurilor. De aici şi reticenţa datorită căreia, până în anul 1700, prezentările cartografice ale Valahiei şi Moldovei sunt mai degrabă artistice decât exacte.
Harta lui Visscher, de pildă, editată la Amsterdam, în anul 1700, este denumită ”Harta exactissimă(!) a Dunării de Jos”, dar habar n-are de râul Argeş, iar în faţa Silistrei se află aşezarea ”Flocz” (probabil, Târgul de Floci, situat la 90 km distanţă, în aval!). În acelaşi an apare, însă, şi prima hartă a Țării Româneşti, care reţine atât amplasamentul Călăraşiului de azi cât şi zeci de comune de pe teritoriul actual al judeţului. Cum şi de ce a apărut această hartă… e o întreagă poveste.
Fiu al unui dregător grec, Constantin Cantacuzino a fost fratele domnitorului Șerban Cantacuzino, unchiul lui Constantin Brâncoveanu, precum şi tatăl unui alt domnitor, Ștefan. Uneltind împotriva lui Grigore Ghica, domnitorul din acea vreme, tatăl lui Constantin Cantacuzino a fost decapitat. Ajuns pe tron, Șerban este suspectat de turci, pe bună dreptate, că simulează asedierea Vienei şi înlocuit cu Brâncoveanu. Acesta va fi trădat şi defăimat chiar de unchiul său. Înalta Poartă îl execută, numindu-l în loc pe Ștefan, fiul ”bătrânului hoţ” Constantin (aşa îl califică cronicarul Radu Popescu), dar, peste doi ani, sultanul dispune şi sugrumarea celor doi!
Conform altor surse, stolnicul Cantacuzino a fost un luminat cărturar. Trimis la studii în Italia, se împrietenise cu generalul austriac Ferdinand Marsigli. Acesta, ce să vezi, era pasionat de Țara Românească, despre care se ştia atât de puţin… La insistenţele sale, Cantacuzino face măsurători pentru întocmirea unei hărţi cât mai precise. De fapt, Austria voia să cunoască bine ţara pe care se pregătea s-o invadeze, iar junelui fanariot i se oferea tronul, cu sprijinul Habsburgilor. Identic acţiona şi viitorul domnitor Dimitrie Cantemir, oferindu-i ţarului Petru I prima hartă detaliată a Moldovei. Imperiul Otoman a fost atacat în anul 1711, prin Moldova, dar înfrângerea ruşilor, la Stănileşti, face ca planul invaziei să se destrame, prematur. Mai bine pregătiţi, austriecii pătrund în Țara Românească, dar abia în 1716, la trei luni după lichidarea colaboratorilor cantacuzini (!), şi cuceresc, în nici doi ani, Banatul şi Oltenia.
Harţa lui Cantacuzino a fost tipărită în anul 1700, la Padova, de un alt fiu al său, Radu, cu ajutorul patriarhului Ierusalimului, grecul Hrisant Notara. Amabilitatea prelatului se datora interesului de a obţine control discreţionar asupra mânăstirilor româneşti şi înlocuirea limbii slavone cu greaca, în serviciul religios. Planul său avea să fie dejucat, cu preţul vieţii, de Mitropolitul martir Antim Ivireanu, căruia îi datorăm rostirea românească în biserica noastră.
De aceste personaje, motive şi evenimente dramatice se leagă apariţia pe hartă a grăuntelui din care a crescut Călăraşiul de astăzi, satul Lichireşti.

Cornel Coman

There is no ads to display, Please add some