Pentru că instanţele se fac avocaţi şi agenţi imobiliari, statul român nu-şi poate recupera bunurile din domeniul public

Please enter banners and links.

Sarabanda retrocedărilor, mai mult sau mai puţin dubioase, continuă şi acum, la 25 de ani de la debut, şi nu puţine au fost cazurile când, după mulţi ani, s-a constatat că unele din acestea s-au făcut în mod fraudulos, atrăgând răspunderea penală a făptaşilor. Judeţul Călăraşi nu a scăpat nici el de asemenea abuzuri, poate ultimul caz, mai cunoscut, este cel al împroprietăririlor de la Fundulea, unde sunt cercetaţi sau trimişi în judecată mai multe persoane cu funcţii în administraţia locală. Păgubit a fost statul român, însă în unele cazuri acesta nu-şi mai poate recubera bunurile nici măcar prin instaţele de judecată. Chiar dacă prin lege bunurile din domeniul public al statului sunt inalienabile, insesisabile şi imprescriptibile, ele pot intra în proprietatea unor persoane private. Mai mult, o instanţă de judecată, în loc să fie imparţială, indiferent de statutul părţilor, se face nu numai avocat, dar şi agent imobiliar pentru una din părţi.

Aşa s-a întâmplat cu o amenajare piscicolă de pe raza comunei Frumuşani care, în 2009, prin sentinţă a Judecătoriei Olteniţa, apoi în 2010 confirmată de către Tribunalul Călăraşi, a fost retrocedată către foştii proprietari, eliberându-se şi titlul de proprietate. Nu discutăm aici despre aceste aspecte, întrucât la vremea respectivă statul român nu a fost reprezentat în instanţă. Numai că, în acest moment în dosarul 367/116/2014, având ca obiect "revendicare imobiliară" statul român este reprezentat şi îşi solicită proprietatea, însă instanţa de la Judecătoria Olteniţa nici nu-l bagă în seamă. Este vorba despre o amenajare piscicolă de aproximativ 40 de ha de pe raza comunei Frumuşani, reclamanţii, persoane fizice, solicitând să fie lăsaţi în "deplină proprietate şi liniştită posesie" de către pârâţii Rogojinaru  Marius (administratorul societăţii) şi SC Agropiscicola Tei SRL Plătăreşti. Judecătoria Olteniţa dă câştig de cauză reclamanţilor, dar ignoră cererile statului român, reprezentat de Ministerul de finanţe, care atacă sentinţa cu apel. "AJFP Călăraşi, în baza mandatului primit din partea Ministerului Finanţelor Publice, a formulat cerere de intervenţie, dar instanţa de judecată nu s-a pronunţat cu privire la aceasta. Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, reiese faptul că terenul reprezentând luciu de apă, ce face obiectul acestei acţiuni a aparţinut domeniului public al statului şi s-a aflat în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură(ANPA)", spune statul român. Parcurgând Sentinţa Judecătoriei Olteniţa şi Încheierile de şedinţă, deşi a fost introdus în cauză, cererile statul român nici nu au fost puse în discuţie. Acesta preciza:"Vă rugăm să constataţi că actele a căror nulitate absolută am solicitat-o au fost emise cu încălcarea dispoziţiilor art 4.1 din Legea 1/2000".  Text de lege care spune aşa:" Pentru terenurile proprietarilor deposedati, persoane fizice, pe care se află bazine piscicole naturale si bazine piscicole amenajate, sere sau plantatii de hamei în functiune la data aplicarii prezentei legi, restituirea se face pe alt amplasament, daca există suprafeţe suficiente, sau se acordă despăgubiri în condiţiile legii".  Destul de clar zicem noi, însă instanţa olteniţeană, nu ştim din ce motiv, nu foloseşte termenul de "bazin piscicol", ci "baltă", pe când imobilul în litigiu a fost şi este un bazin piscicol amenajat. Acest lucru îl spune şi ANPA, instituţie a statului, şi ea parte în acest proces, care a prezentat acte din care reiese fără dubii că acolo este proprietate publică a statului. Ca un făcut disputa pe acest teren s-a mai aflat prin instanţe, dar atât Judecătoria Olteniţa cât şi Tribunalul Călăraşi nu au anulat titlul de proprietate la solicitarea  SC Agropiscicola Tei SRL Plătăreşti. Să nu fie instanţele călărăşene sensibile la cererile unor persoane private, dar care duceau la repunerea în proprietate a statului? Instanţa din Olteniţa s-a prevalat de "autoritatea de lucru judecat", adică din moment ce alte instanţe s-au pronunţat  cu privire la proprietar nu trebuie să-şi mai dea şi ea cu părerea. Numai că, autoritate de lucru judecat:" principiu ce guvernează activitatea de înfăptuire a justiţiei şi în virtutea căruia un litigiu, soluţionat printr-o hotărâre judecătorească definitivă nu mai poate forma obiectul unui nou proces având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi ". Nu suntem noi specialişti în materie, dar parcă statul român nu a mai fost parte în alt proces cu acelaşi obiect şi cauză! Oare de aceea instanţa din Olteniţa  nici măcar nu a pus în discuţie solicitarea statului? Mai mult, fără să fii specialist în materie, parcurgând actele din dosar, îţi dai seama de o anomalie. Au fost pronunţate două sentinţe. Prima, Sentinţa civilă nr.2177/23.12.2014, după care "s-a fixat termen pentru continuarea judecăţii la cererea reclamenţilor", ne spune instanţa, pronunţându-se şi Sentinţa Civilă nr. 457 la data de 15 aprilie 2015. De altfel, nu este singura anomalie. Instanţa reţine că:" constată că această manevră a fost făcută în conivenţă cu mandatarul Enache Gheorghe", după care devine avocatul reclamanţilor:" În sfârşit, în urma acestor demersuri juridice derulate pe parcursul multor ani încununate cu recunoaşterea drepturilor lor de proprietate…". În schimb, demersurile juridice ale pârâţilor sunt catalogate:" instanţa constată şi reţine că pârâţii s-au folosit de manopere dolozive menite să inducă în eroare instantele de judecată, activitatea lor îmbrăcând aspect ce frizeaza sfera penalului, nu a civilului, fiind de competenta organelor de cercetare şi urmarire penală". Nu doar aceştia sunt singurii certaţi, ci şi magistraţii unei instanţe de recurs: " În schimb, instanţa de recurs(Tribunalul Prahova) a fost indusă în eroare, eroare grefată şi pe una de judecată" , având şi explicaţia:"s-a profitat de neglijenţa magistraţilor din recurs şi s-a obţinut respectiva hotărâre judecătorească". Hai că-i tare? Dar mai tare e asta:" Este drept că această hotărâre judecătorească nu le este opozabilă reclamanţilor, însă lucrătorii CF(n.r. cărţii funciare) au notat-o şi astfel îi împiedică în exercitarea dreptului la dispoziţie, până în prezent voinţa lor de a vinde terenurile lovindu-se de reticenţa potenţialilor cumpărători în urma observării respectivei notificări". Prin urmare, instanţa de la Judecătoria Olteniţa s-a transformat în potenţial agent imobiliar al reclamanţilor, desfiinţând o sentinţă a Tribunalului Prahova. Numai că, după cum spuneam, la mijloc e vorba de un bun proprietate publică a statului român, ce încearcă să şi-l recupereze, dar nu este băgat în seamă. Cel puţin la Olteniţa. 

About The Author

Decebal Mihalache

See author's posts