Incidentul internaţional Fundulea – Legat de Călăraşi

Decebal Mihalache 11:19 am - 27 martie, 2012 Comentariile sunt închise pentru Incidentul internaţional Fundulea – Legat de Călăraşi

Un cotidian central relatează, în serial, conflictul ”frăţesc” dintre România şi U.R.S.S., finalizat în anii ‘60 cu retragerea ultimilor ”consilieri” sovietici. În context, este abordată pasager şi confruntarea lui N. Ceauşescu, pe atunci doar unul dintre secretarii Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, cu însuşi succesorul lui I.V. Stalin, temperamentalul N.S. Hruşciov! ”Câmpul de bătălie”, în acea zi de 24 iunie 1962, a fost o solă cultivată cu porumb, la Fundulea.
Dar călărăşenii merită o relatare mai amănunţită a ”Incidentului Fundulea”. În acea vreme România începuse ”derusificarea”, ca reacţie împotriva liniei ”integratoare”, lansate de imprevizibilul Nikita Sergheevici Hruşciov în februarie 1960. Prin ”diviziunea socialistă a muncii”, Hruşciov voia ca fiecare stat membru C.A.E.R. să îşi orienteze economia către ceea ce considera (U.R.S.S.) că ştie mai bine. România şi Bulgaria, de exemplu, urmau să fie strict furnizoare de produse agricole. Ruşii voiau să creeze, pe cadrul economico-militar existent, şi un organism suprastatal, cu putere de decizie. Nicolae Ceausescu in vizita de lucru la C.A.P. Fundulea. (8 nov.1972) - fototeca online a comunismului romanesc (cota E 574)
Perspectiva dezindustrializării şi a pierderii suveranităţii naţionale, în beneficiul Kremlinului, i-a determinat pe liderii P.M.R., în frunte cu Gh. Gheorghiu-Dej, să se distanţeze de sovietici. Aproape 200 de agenţi ruşi ”acoperiţi” au fost expulzaţi ”amiabil”, cerându-se şi repatrierea inutililor consilieri. Apoi, pentru retehnologizarea agro-industrială s-au achiziţionat licenţe occidentale, nu ruseşti. Hruşciov a luat notă şi s-a autoinvitat la Bucureşti, pentru a mustra conducerea P.M.R..
Liderul sovietic a reproşat omologilor români lipsa de performanţă a economiei, neconectată la cea a Rusiei. A insistat pe agricultură, unde, ca fost colhoznic, se considera un as. Dornic să-şi impună punctul de vedere, vorbea numai el. Românii, însă, îşi împărţiseră rolurile şi îl contrau eficient, în echipă. Sesizând că nu are spor, Hruşciov a cerut să se discute pe teren. Se ştia ideea lui fixă, că porumbul dă randament mai mare dacă este cultivat în ”cuiburi” (ca fasolea), aranjate în formă de pătrat. În Polonia sau Bulgaria, lideri mai obedienţi aplicau deja această tehnică, recunoscători pentru ”progresele” realizate.
La Fundulea, în dimineaţa următoare, i s-a prezentat o cultură structurată diferit, pe rânduri distanţate la 70 cm, şi însămânţată prin introducerea în locaşuri adânci de 7 cm a câte 3 boabe, în ”paşi” de 32 cm. Întrucât cifrele specialiştilor nu-l puteau convinge, reproşurile i-au fost curmate, neprotocolar, de Ceauşescu, cu aprobarea tacită a lui Dej. El a amintit că ”ruşii ne numesc mămăligari, deci ştiu că noi cultivăm porumbul cu mult înaintea lor. Avem suficientă experienţă!” Acestă atitudine riscantă a avut succes. Nikita Hruşciov voia să fie perceput altfel decât dictatorul Stalin, aşa că şi-a înghiţit frustrarea: ”Faceţi cum vreţi! Sunteţi voi mai deştepţi…!”. A doua zi, delegaţia rusă a făcut cale întoarsă, ofuscată.
De fapt, schimbările introduse intempestiv de Hruşciov în agricultură au făcut ca recolta U.R.S.S. din 1963 să fie cu 20% mai slabă decât cea din 1958! Dezastrul a antrenat şi demiterea lui din funcţie. În ”Memoriile” sale, publicate fraudulos în Occident, în anul 1970, Hruşciov, mâhnit, pune insuccesul pe seama colaboratorilor linguşitori, care l-au indus în eroare…
 

Comentariile sunt inchise.