“Eu cred că asta este cel mai important acum, investițiile” -interviu cu primarul comunei Valea Argovei, Costel Boitan

Please enter banners and links.

R: Domnule primar, tocmai s-a încheiat un an și a început altul. Sunteți mulțumit de ce s-a întâmplat în anul ce a trecut ?

C.B: Este greu de spus la o analiză simplă. Dar pot să mă declar mulțumit că am achitat toate datoriile. Suntem cu ele la zi. După cum știți, dar dacă nu știți vă spun eu, că mi-am început mandatul cu destule datorii. Dar, am reușit să le achit pe toate și pornim la început de an cu toate plățile la zi. Acesta e un lucru bun. Tot un lucru bun, despre care aș putea vorbi, este și procentul la încasări, pentru taxe și impozite locale, de 84%. În principal cu ajutorul arendașilor din comună. Ei au conștientizat că trebuie să participe la eforturile comunei, iar pe unii i-am convins să încheie acte adiționale cu proprietarii terenurilor, pentru plata impozitului pe teren. Pentru că nu la impozitul pe clădiri stăteam noi mai prost, ci la impozitul pe teren. Recunosc, acești arendași chiar m-au ajutat, iar cei ce nu au încheiat acte adiționale din diferite motive au discutat cu proprietarii pentru a-și plăti impozitele. Astfel, a fost posibil încasare unui asemenea procent la taxe și impozite locale. Înainte încasam în jur de 70%, dar de când sunt primar am gândit că cel mai sigur e să trăiești pe picioarele tale, să încasezi taxele și impozitele, să devenim independenți. Asta deoarece consiliul județean este cel ce ne poate ajuta, dar de multe ori nici el nu poate. Am mai auzit de la unii colegi de-ai mei că la sfârșit de an nu au avut bani de hârtie, de nu știu ce…Eu am reușit să fac un fond de rulment de 800 milioane, bani pe care să-i folosim pentru investiții și pentru diverse proiecte.

R: În ce scop vreți să investiți acești bani?

C.B: Aș vrea să fac un proiect pentru un cămin cultural. Cred că este foarte necesar în comuna noastră. Poate unii vor spune că, domnule, vrei să faci salon de nunți sau de botezuri. Nu e chiar așa, deoarece și la țară se desfășoară activități cultural-educative, la încheierea de an școlar, la diferite sărbători sau festivități și, de ce nu, cîminul poate fi folosit la întâlnirile cu cetățenii comunei. Acum nu avem așa ceva. Îmi amintesc, când eram copil, că în căminul cultural desfășuram și activități sportive. Aveam mese de tenis de masă și nu stăteam să bem pe marginea șanțului, cum fac tinerii de acum. Aveam alte preocupări și ne consumam energia în alte moduri. Trebuie să le oferim acestor tineri și o altă perspectivă. Din acest punct de vedere mie mi se pare construirea unui cămin cultural o prioritate. Chiar mai mare decât, de exemplu, drumurile. Pentru că noi nu stăm prost cu drumurile. Fosta conducere, din care am făcut și eu parte, fiind viceprimar, s-a ocupat de drumuri, nici cu apa nu stăm rău; toată comuna are apă, mai puțin câțiva locuitori din satul Ostrov, dar acolo investiția nu este deloc rentabilă.

R: La nivel județean se discută acum și despre introducerea canalizării.

B.C: Da, cunosc bine subiectul. Eu m-am înscris în ADI Ecoaqua, dar trebuie să recunosc că am fost dezinformat și, la rândul meu, am dezinformat și eu consiliul local, în sensul că este bine să ne înscriem în această asociație. Ne-am înscris și după aceea am aflat că prețul pe metru cub de apă o să fie cu mult mai mare decât avem noi acum, adică 2 lei. Așa că am anulat hotărârea de consiliu local. Dar, știu că majoritatea localităților au aderat la această asociație și… dacă ăsta e trendul…. probabil că o să aderăm și noi. Am citit într-un ziar o declarație a domnului președinte Filipescu, și propunerea nu a venit numai de la mine, ci și de la alți primari, că o să facă un preț diferențiat pe metrul cub de apă, iar pentru localitățile ce nu depășesc 2000 de locuitori fiecare gospodărie să aibă o fosă septică care, apoi, să fie vidanjată. Așa cred că ar fi convenabil și în acest fel putem beneficia și noi de modernizare. Pentru că nu poți omului să-i ceri pe aceleași servicii din ce în ce mai mult, dar să nu-i faci nimic în plus.

R: Ce alte proiecte mai aveți în vedere în acest an?

C.B: Intenționez să asfaltez drumurile din localitate, deja am luat legătura cu un proiectant, însă finanțarea încerc să o obțin pe PNDR. Mai încerc să modernizez și alimentarea cu apă a localității. Chiar dacă avem toată comuna racordată la alimentarea cu apă, iar puțurile forate fac față ca debit, mai avem ceva probleme cu potabilitatea apei. Această problemă de potabilitate nu este numai la Valea Argovei. Din discuțiile cu alți primari și ei au aceeași problemă. Trebuie să facem o stație de clorinare, deși sistemul a fost prevăzut cu o asemenea stație, dar nu a funcționat niciodată; însă eu am luat sistemul în primire doar de un an și ceva. Și aici am discutat cu un proiectant și urmează să facă un deviz. Un alt proiect ar mai fi modernizarea terenului de sport din Valea Argovei, pentru că pe cel din Siliștea l-am cam aranjat, din surse proprii. Am făcut o parte din gard, iar acum, în primăvară, îl definitivăm și nu cu costuri foarte mari. Aș mai dori să fac un teren de sport, mai mic, la școală, unde să-și desfășoare copii activitățile sportive, iar după ce se termină orele de curs toți tinerii din localitate să aibă acces la el. Aș vrea să îl dotez chiar și cu nocturnă, iar unele lucruri le vom face tot în regie proprie, pentru a nu plăti sume mari de bani, când oamenii pe care îi am pot face aceleași lucruri.

R: Bănuiesc că aveți și probleme în comună…

C.B: Cu siguranță. O mare problemă o reprezintă oamenii nevoiași. Am o mare avalanșă de persoane ce solicită ajutor social. Am 62 de dosare. Am mai avut un asemenea număr undeva… prin 2000. Nu sunt locuitorii comunei noastre foarte bogați, dar acum…i-au ajuns nevoile. Unii și-au vândut pământul și chiar se încadrează ăn prevederile legii. Din păcate, nu mai au alte surse de venituri și asta e ceva ce te doare. Locurile de muncă sunt foarte puține. Asta e cea mai mare problemă. Sărăcia, care nu e numai în Valea Argovei și care, din păcate, se adâncește. Norocul țăranului, dacă pot spune așa, este că în ultimii ani chiar s-au făcut producții agricole, ce au contat. Dar, nu este de ajuns. A avut, acolo, porumbul lui, porcul lui, păsările lui…

R: Investitori au mai venit prin comună?

C.B: În ultimul timp, nu. Avem o societate, “Marmura Pantelimon”, în grajduri fostului CAP, care atunci când a venit în comună chiar am crezut că o să creeze mai multe locuri de muncă. A angajat câțiva oameni, dar…dacă nu mai merg afacerile… Alți investitori…Arendașii, pe care i-a afectat anul trecut prețul mic al produselor agricole…dar s-au făcut producții.

R: În turism nu aveți investiții, căci e o zonă frumoasă?

C.B: Toți care vin aici se miră de peisajul frumos pe care îl avem, dar cred că noi nu conștientizăm asta, dacă tot timpul stăm aici. Avem un cetățean american, ce a cumpărat clădirea de lângă primărie, și intenționează să facă o pensiune. Dar o pensiune doar pentru cetățeni străini. De fapt, pentru posibili investitori, aici în Valea Argovei sau în localitățile învecinate. Din câte am înțeles intenționează să aducă potențiali investitori, să-i cazeze și să le arate oportunitățile de afaceri din zonă.

R: Până la urmă e un lucru benefic.

C.B: Evident. Orice investiție e una benefică. Fie că este privată sau din fonduri publice, ea crează locuri de muncă, mai multe taxe și impozite la bugetul local, ceea ce duce la dezvoltarea localității și la un trai mai bun pentru cetățenii comunei. Eu cred că asta este cel mai important acum, investițiile. Trebuie să reluăm investițiile.

 

There is no ads to display, Please add some

About The Author