-Poliţiştii trebuie să se identifice între ei

Decebal Mihalache

După ce Ion Vlada l-a lovit cu capul în gură pe primarul Dragu, în timp ce era evacuat din locuinţa sa de la M9, s-a lăsat cu  plângeri penale de o parte şi de alta. Nu ar fi ceva nou, întrucât locatarii de la M9 au mai depus plângeri penale pe tema repartizării acestor locuinţe, inclusiv la DNA Bucureşti. Primarul Nicolae Dragu a depus imediat ce a fost lovit plângere penală pentru ultraj împotriva lui Ion Vlada. Aici lucrurile s-au mişcat mai repede, Vlada şi directorul SPCTAFL, Gheorghe Ciocârlan, ce a fost la faţa locului, au dat deja cu subsemnatul. Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi, Doina Nuţu, a declarat că dosarul este în lucru, cercetarea fiind făcută de un procuror de la această instituţie. La rândul său şi Ion Vlada a depus plângere penală împotriva primarului Dragu, a lui Gheorghe Ciocârlan, a poliţiştilor comunitari şi a poliţiştilor de la IPJ Călăraşi, pentru abuz în serviciu. Aceiaşi Doina Nuţu ne-a explicat că în acest caz cercetarea penală o face poliţia. Aici lucrurile se complică, fiind vorba de poliţişti. Dacă e vorba de ofiţeri de poliţie cercetarea se efectuează de Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, spune prim-procurorul Nuţu, iar dacă e vorba de subofiţeri de poliţie judiciară, competenţa revine Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi. Prim-procurorul acestei instituţii, Cornelia Manea, spune că nu i-a parvenit absolut nimic de la M9. Abia după ce dosarul este disjuns, în funcţie de competenţe. Disjungerea, ne spune Doina Nuţu, urmează să o propună poliţia călărăşeană şi să o aprobe sau nu procurorul. Ne-am adresat purtătorului de cuvânt al IPJ Călăraşi, Ramona Tudor, care spune că în plângerea lui Vlada nu e vorba de niciun poliţist de la IPJ, ci doar de poliţişti comunitari, prin urmare poliţia nu are ce să ne comunice referitor la acest lucru. Ea este contrazisă însă de Doina Nuţu, care spune că şi de poliţişti de la IPJ se face referire în plângerea lui Vlada. Fără să avem suficiente dovezi pentru a afirma că se doreşte de către IPJ muşamalizarea cazului, spunem doar că poliţia călărăşeană trebuie să identifice ce poliţişti au fost la evacuarea de la M9. Ei au fost pentru că exact într-un comunicat al poliţiei se spune că poliţiştii IPJ au fost la evacuarea de la M9. Identificarea nu le-ar lua mai mult de câteva minute, pentru că, bănuim, că se ştie cine şi unde a fost trimis în misiune. Prin urmare, aşteptăm noi veşti din aceste dosare.

Decebal Mihalache

De pe urma SC Termo SA mulţi au mâncat o pâine, în timp ce alţii au mâncat-o pe pâine. Subsemnatul face parte din a doua categorie când, la începutul anilor 2000, prin articole fluviu criticam modul de facturare al căldurii către populaţie, o adevărată înşelătorie cu acte. De atunci a trecut mult timp, Termo a intrat în faliment şi, încet-încet, îşi aştepta obştescul sfârşit. Numai că societatea nu moare când vor alţii, iar ea vrea să renască acum din propria-i cenuşă. Hotărâtă să devină chiar mai mult decât era, reînvierea Termo începe odată cu scandalul apartamentelor de la M9, care odată au fost ale societăţii. La început, dar nu chiar atât de “la început”, a fost RAGCL. Aceasta a fost spartă în mai multe societăţi, în funcţie de activitate, Termo, Transloc, Apă-Canal, Salubritatea şi Spaţii Verzi. Fiecare cu patrimonial său. Apoi, paralel cu Termo, a funcţionat actualul SPCTAFL, cu acelaşi obiect de activitate. Societatea noastră, sufocată de creanţe neîncasabile şi datorii, a cedat şi SPCTAFL a primit pe bază de proces-verbal, adică moca, toată spuma Termo, apartamente, terenuri, spaţii comerciale şi chiar fostele centrale termice. Termo a rămas numai cu creanţe neîncasabile, cu datorii şi fără active. Până aici, şi-a spus societatea, pentru că lucrurile nu trebuie să stea chiar aşa. Chiar dacă la Termo unic acţionar era consiliul local nu se poate muta active de aici şi până dincolo, că tot noi suntem. Termo se guvernează, ca orice societate, după aceleaşi legi. Codul fiscal este clar:” Orice distribuire de bunuri din activele unei societăţi comerciale către asociaţii sau acţionarii săi, inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea sau de dizolvarea fără lichidare a societăţii, constituie livrare de bunuri efectuată cu plată.  Se aude? Cu plată! Nu moca şi pe proces-verbal! Mai mult, în cazul nostru, acţionar fiind consiliul local, ne luăm şi după ordonanţa de urgenţă ce a permis “spargerea” RAGCL-ului. Aici se spune cum se împart banii din vânzarea unor active. 20 % îi ia consiliul local, ca acţionar, 20 îi ia “Statul”( se aude?), iar 60 % rămân la dispoziţia societăţii pentru plata creditorilor. În cazul nostru, băieţii deştepţi şi-au băgat piciorul în ei de creditori, şi-au băgat piciorul piciorul în el de “Stat”. Chiar aşa… Să avem de-a face cu o devalizare a unei societăţi? Păi, SPCTAFL şi-a tras ce-i mai bun, multe active au fost vândute, iar banii au intrat în conturile primăriei. Cum mintea ne merge la rece facem următoarea analogie. La Transloc, societatea ce se ocupa de transportul local, ea era proprietara activelor. S-au vândut acţiunile către Alitrans, ceea ce din acest punct de vedere e corect. Numai la Termo, proprietar nu e Termo, ci primăria. Măi, să fie!. Da’ hotărâre AGA de ănstrăinare aveţi? Probabil că nu există. Cine mai vrea să-i apară semnătura pe aşa ceva, când crocodilii sunt cât casa? Mai mult(n.r. asta pentru cei interesaţi) Termo încă apare cu multe active în acte, printre care şi celebrele locuinţe de la M9, care au scos mulţi peri albi unora. Cum suntem băieţi strîngători în arhiva personală am dat peste hotărârea AGA de la Termo, ce a aprobat dizolvarea societăţii. AGA era, de fapt, consiliul local de la acea vreme, adică 29.07.2004. Ne aducem aminte de acea şedinţă, când consilierilor le ra frică să voteze! Ştiau ei de ce! În anexa de la aceea hotărâre AGA am găsit ceva foarte interesat. La propunerea privind dizolvarea societăţii SC Termo SA Călăraşi se spune: ”Datorită predării-patrimoniului societăţii către SPCTAFL Călăraşi, capitalul social a scăzut de la 2095190 mii lei la data de 01.01.2003 la 79618 mii lei la 31.12.2003. Conform art. 153 din Legea 31/1990 republicată(Legea societăţilor comerciale), dacă administratorii constată pierderea unei jumătăţi din capitalul social, sunt obligaţi să convoace adunarea generală extraordinară pentru a hotărâ reconstituirea capitalului, limitarea lui la suma rămasă sau dizolvarea societăţii”. Concluzia? Termo a fost devalizată premeditat şi falimentată intenţionat. Nasol moment! Dar, după cum spuneam, Termo e hotărâtă să renască din propria-i cenuşă. În continuare, îi dăm cuvântul  lui Gheorghe Piperea, conferentiar universitar doctor, ce l-am găsit pe net: ”Păstrând proporţiile necesare, insolvenţa este dezastrul în afaceri. Dincolo de nefirescul în sine al dezastrului, probabil că tentaţia evitării lui cu orice preţ, chiar cu riscul sacrificării unor active importante şi cu riscul înşelării partenerilor de afaceri, este naturală.
Din raţiuni ce ţin de psihologie sau de calcul rece, în perioada imediat anterioară deschiderii procedurii insolvenţei, debitorul care ştie că se apropie momentul colapsului financiar, poate încerca să-şi externalizeze activele importante, pentru a le ascunde de urmărirea creditorilor. Pentru a-şi procura lichidităţi, debitorul va accepta, chiar şi în condiţii ruinătoare, să perfecteze garanţii asupra unor active în favoarea unor creditori, care pun astfel de condiţii pentru a continua să finanţeze activitatea debitorului, va accepta să-i plătească pe unii creditori în defavoarea altora. Administratorii sau acţionarii săi majoritari vor încerca să-şi preconstituie garanţii pentru credite sau alte creanţe contra debitorului, în defavoarea altor creditori.(…) Ulterior, debitorul poate chiar, ştiind exact când a intervenit sau va interveni insolvenţa, să-şi “organizeze” insolvenţa, cerând din proprie iniţiativă deschiderea procedurii doar după ce va fi sigur că creditorii nu vor mai lua nimic din valoarea activelor debitorului.
Doctrina şi jurisprudenţa denumesc “perioda suspectă” intervalul de timp de dinainte de deschiderea procedurii insolvenţei, când insolvenţa este iminentă sau actuală, tocmai datorită potenţialului ridicat de fraudă în dauna creditorilor. În forma actuală a legii, în funcţie de natura şi gravitatea pentru creditori a actului sau operaţiunii vizate, perioda suspectă se întinde pe 120 de zile, un an sau 3 ani înainte de deschiderea procedurii. Legea ataşează acestei perioade “ suspecte” o prezumţie de fraudă în dauna creditorilor şi organizează o acţiune în anulare a actelor juridice încheiate de debitor în perioada “ suspectă “, menită de a reîntregi patrimoniul debitorului şi a-i pune pe creditori în poziţie de concurs egal faţă de masa bunurilor de împărţit. Acţiunea în anulare este la îndemâna administratorului judiciar sau a lichidatorului, persoana terţă de actul respectiv, care nu a participat la încheiarea lui, dar care este îndrituită prin lege să se judece cu debitorul şi cu co-contractantul său şi să reprezinte interesele tuturor creditorilor într-o asemenea acţiune în anulare. Frauda nu trebuie dovedită, ci doar afirmată, debitorul sau co-contractantul său având nevoie să răstoarne prezumţia, pentru a păstra intacta tranzacţia făcută in perioada “suspectă”. Este bine de ştiut că, în acţiunile în anulare, judecătorii rareori dau soluţii de respingere. Consecinţa admiterii acţiunii în anulare este reîntregirea patrimoniului debitorului: plăţile efectuate se anulează, activul transferat se întoarce în patrimoniul debitorului (în caz că nu mai este posibilă restituirea în natură, se plăteşte contravaloarea acestuia), ipoteca este desfiinţată, iertarea de datorie este neutralizată, etc. Mai mult, şi sub-dobânditorul poate fi deposedat de bunul achiziţionat, astfel că este posibilă o acţiune în garanţie pentru evicţiune. Mai precis, dacă partenerul de afaceri al debitorului a revândut bunul, şi acest act se anulează ulterior, al doilea cumpărător având dreptul să-i ceară socoteală primului cumpărător. Co-contractantul debitorului sau fostul beneficiar al operaţiunii anulate restituie activul sau contravaloarea acestuia la masa credală, fără a avea dreptul la restituirea contraprestaţiei imediat. El trece pe tabelul creanţelor, în rândul creditorilor chirografari, adică al creditorilor subordonaţi băncilor, salariaţilor, statului şi altor creditori privilegiaţi. Cel mai grav pentru co-contractant este că nici măcar buna sa credinţă la încheierea contractului sau operaţiunii nu are o relevanţă foarte mare. Adică, un co-contractant de bună credinţă nu se poate încrede foarte mult în aparenţa de legalitate şi normalitate a actului încheiat: chiar şi peste 3-4 ani de la încheierea sa acest act poate fi anulat!”

Super tare!

Cronica unei evacuări eşuate

Decebal Mihalache

Situaţia de la blocul M9, situat pe strada Ştirbei-Vodă, se complică pe zi ce trece. După ce Ion Vlada l-a lovit cu capul în gură pe primarul Nicolae Dragu, când primăria şi serviciul fond locativ l-au evacuat pe acesta din locuinţă, totul a explodat. Nu s-a renunţat la evacuarea altor persoane ce locuiesc acolo de mai mult timp, aşa că, luni, 21 iunie a.c, în jurul orelor 11:45,  forţele de ordine, alcătuite din poliţia comunitară şi poliţie, îşi ocupaseră poziţiile pe trotuarul de vizavi de blocul M9 pentru un nou asalt. Ca la un adevărat război, locatarii împricinaţi stăteau chiar în faţa scării de bloc, pregătindu-se să-i respingă pe “agresori”. Încleştarea între cele două tabere combatante a fost amânată pentru scurt timp, de o ploaie torenţială.

M9 a fost atacat, dar locatarii s-au opus

Reprezentanţii forţele de ordine s-au ascuns care pe unde au putut, în timp ce locatarii au intrat în scara de bloc. Nu ştiau dacă vor fi evacuaţi sau nu, doar aşteptau să vadă ce se întâmplă. În jurul orei 12:10, când ploaia se mai oprise,un politist de la IPJ a “băgat” capul în scara blocului, pentru a evalua situaţia. La câteva secunde acesta, în spatele căruia se afla directorul SPCTAFL, Gheorghe Ciocârlan, a pătruns în scara blocului. În urma lor, în jur de 15 “mascaţi” de la poliţia comunitară, care la auzul strigătului de luptă ” hai acum”, au dat năvală. Imediat au urmat strigăte din partea locatarilor, a copiilor acestora, cu care ieşiseră în braţe, îmbulzeala fiind la ea acasă. Forţele de ordine au fost oprite de câţiva locatari şi de avocatul acestora, Dan Ovidiu, ce a spus că aici se întâmplă un abuz. Până atunci bliţurile camerelor foto şi aparatele de filmat ale ziariştilor îşi făcuseră datoria, surprinzând momente ce vor fi de arhivă. Mai puţin de un minut au durat discuţiile între avocatul Dan Ovidiu, Gheorghe Ciocârlan şi poliţistul de la IPJ, care a părăsit primul scara. Au făcut-o în cunoştinţă de cauză, întrucât nu există nici hotărâri judecătoreşti de evacuare şi nici executorul judecătoresc nu era prezent la faţa locului. Nouă ne-a făcut impresia că poliţia face joc dublu, să împace şi capra şi varza, pe când ea trebuie să aplice legea. După ce poliţistul a dat înapoi, prin urmare nu mai exista un sprijin legal, poliţia comunitară a părăsit locul de “combat”. Ciocârlan, poliţistul, avocatul Dan Ovidiu şi reprezentanţii locatarilor s-au retras pe aleea din faţa blocului şi, după câteva parlamentări, au ajuns la concluzia ca discuţiile să se poarte la sediul poliţiei.

În aşteptarea unor noi ordine

Poliţiştii comunitari au rămas pe poziţiile ocupate anterior, poliţiştii nu au mai putut fi văzuţi, doar maşinile le trădau prezenţa, în timp ce locatarii rămaşi aşteptau rezultatul negocierilor. Între timp, au sosit şi reprezentanţii direcţiei protecţiei copilului ce au fost sesizaţi de locatari că li s-au speriat copiii prin intervenţia brutală a forţelor de ordine. Juristul instituţiei, George Androne, după ce a stat de vorbă cu mai multe persoane, i-a sfătuit pe aceştia să se adreseze instituţiei, în scris, pentru a se analiza situaţia. Între timp, cei rămaşi la faţa locului, mai în glumă, mai în serios, îşi dădeau cu părerea dacă va mai avea loc un asalt din partea forţelor de ordine. După aproximativ o oră, de la sediul poliţiei s-a întors şi avocatul Dan Ovidiu, care nu a ştiut să spună dacă va mai avea loc evacuarea. În orice caz, el a spus că ce se întâmplă la M9 reprezintă un grav abuz din partea autorităţilor. Nu există nici hotarâri judecătoreşti de evacuare şi, mai mult, instanţa judecătorească a anulat hotărârile de evacuare ale consiliului local. Aceiaşi instanţă, preciza Dan Ovidiu, a considerat ca nelegale şi hotărârea consiliului local de repartizare a locuinţelor de la M9, lista de priorităţi, dar şi hotărârea consiliului local de trecere a locuinţelor de la M9 în domeniul public, ca locuinţe sociale. Reprezentanţii primăriei nu au putut să dovedească în instanţă nici măcar faptul că sunt proprietarii apartamentelor. Dar asta e o altă poveste, un adevărat butoi de pulbere de competenţa DNA.

Din spusele aceluiaşi Dan Ovidiu reprezentanţii SPCTAFL ar fi motivat intervenţia la M9 pentru că ar fi dorit evacuarea doar a lui Nicolae Asan şi a Florentinei Luţă. În primul caz situaţia e simplă, ar fi spus poliţia, el a reuşit în instanţă anularea evacuării , iar în al doilea situaţia e neclară. Există un dosar penal, pentru intrare abuzivă în apartament, după ce Florentina Luţă a mai fost evacuată o dată, plus că primăria nu reuşeşte să dovedească faptul că locuinţele de la M9 sunt în proprietatea sa. Dar, ne întrebăm noi, poliţia nu ştia aceste lucruri înainte? După câteva zeci de minute şi poliţiştii comunitari s-au retras semn că ostilităţile s-au încheiat. Din informaţiile noastre, retragerea poliţiei şi a poliţiştilor comunitari nu s-a datorat neapărat discuţiilor de la sediul poliţiei, ci în urma unora la nivel mult mai înalt, între puterile statului. Am zis între puterile statului, nu între instituţiile statului.

Primarul Dragu spune că evacuările vor continua

A doua zi, senatorul Nedelcu convoacă o conferinţă de presă la care a participat şi Nicolae Dragu. Acesta a început prin a spune că poliţia şi poliţia comunitară nu şi-au făcut datoria la prima evacuare, cea a lui Vlada, din moment ce nu l-au protejat când a fost lovit cu capul în gură. Referitor la ultima evacuare, Nicolae Dragu consideră că nici aici respectivii nu şi-au făcut datoria din moment ce evacuările au fost un eşec. Mai mult, primarul spune că evacuările vor continua chiar a doua zi (n.r. miercuri, 26 iunie, a.c.), considerând că locatarii de la M9 stau ilegal în apartamentele primăriei. De faţă se afla şi şeful poliţiei comunitare, Daniel Anghel, care a fost muştruluit pentru că, în opinia primarului, nu şi-a făcut datoria. Întrebat de ce nu i-a evacuat pe cei de la M9 acesta a spus că “ de comun acord cu poliţia ne-am retras”.

Divergenţe între primărie şi tribunal

Nicolae Dragu este extrem de nemulţumit şi de deciziile instanţelor de judecată, considerând că acestea sunt părtinitoare. El ne-a comunicat că a depus o plângere la CSM împotriva a trei judecători, Neluţa Tudorache, Traian Enache şi Cornelia Iordache, pentru că nu ar fi judecat corect hotărârile consiliului local. În sarcina judecătoarei Tudorache a reţinut faptul că se judecă cu SPCTAFL pentru un apartament pe care l-a cumpărat, iar în sarcina lui Traian Enache că s-a pronunţat într-un proces între primărie şi Alitrans, chiar dacă soţia sa a efectuat un raport de audit la această societate. În această cauză, mai spune primarul Dragu, Traian Enache a fost recuzat, dar Neluţa Tudorache şi Cornelia Iordache nu au acceptat recuzarea. Trebuie menţionat că doar aceşti trei judecători sunt la instanţa de contencios-administrativ de la Tribunalul Călăraşi. La rândul său, Tribunalul Călăraşi, prin purtătorul de cuvânt, judecător Gabriela Tănase, respinge aprecierile primarului Dragu. Aceasta spune că primăria nu a mai atacat cu recurs la Curtea de Apel respingerea cererii de recuzare pentru Traian Enache, prin urmare şi-a însuşit decizia instanţei. Referitor la actualele procese de la M9, Tribunalul spune că nu s-au mai făcut cereri de recuzare deşi Neluţa Tudorache a întrebat juristul primăriei dacă doreşte să facă acest lucru. Mai mult, spune Gabriela Tănase, Neluţa Tudorache nu are un conflict personal cu reprezentanţii autorităţilor locale, ci şi-a exercitat dreptul la petiţionare, în plus fiind acţionată în instanţă de SPCTAFL pentru rezilierea contractului al apartamentului proprietate personală şi pentru evacuare.

“Decizii” luate la prefectură

De partea primarului a sărit colegul său de partid, Vasile Nedelcu, cel care nu prea era convins de corectitudinea soluţiilor date de instanţă în acest caz. Ca o paranteză, noi ne aducem aminte de celebrul proces câştigat de Nedelcu, când a fost dat afară de la DSV de către autoritarul partid PSD, unde judecător a fost Neluţa Baracă, actuala Neluţa Tudorache. Revenind la subiect, Nedelcu a spus, mai pe ocolite, că trebuie instaurată ordinea şi liniştea în municipiul Călăraşi, iar în acest sens se vor lua şi câteva “decizii”. A şi spus unde şi cine va lua aceste decizii: ”Eu şi cu primarul Dragu, ne vom duce la prefect. Acum ne aşteaptă”. Cu toate că am insistat să ni se spună care vor fi acele decizii ce se vor discuta nu am putut afla nimic de la senatorul Nedelcu. În schimb, am aflat de la şeful IPJ, Vasile Mărgineanu, şi el prezent la luarea deciziilor. Poliţia, spune Mărgineanu, nu participă la nicio evacuare. Ea doar asigură ordinea şi liniştea publică. Întrebat dacă-i va proteja pe locatarii de la M9, în caz că aceştia vor fi evacuaţi abuziv de poliţia comunitară, fără hotărâri judecătoreşti şi fără executor judecătoresc, Mărgineanu a fost franc şi ne-a spus:”Nu. Aceştia au posibilitatea, după aceea, să depună plângeri penale”. No comment!

Am cerut şi punctul de vedere al Instituţiei prefectului, referitor la situaţia de la M9, şi am primit un comunicat sec. Printre altele se afirmă:”  Deoarece această situaţie face şi obiectul cercetării judecătoreşti, instanţa suspendând efectele unor hotărâri ale Consiliului Local Călăraşi, potrivit principiului separaţiei puterilor în stat, Instituţia prefectului nu se poate implica decât solicitând structurilor poliţiei şi jandarmeriei să intervină doar pentru instaurarea sau reinstaurarea ordinii de drept şi pentru intrarea sau reintrarea în legalitate”. Oricum, e bine că prefectura apreciază, în acelaşi comunicat, că evacuarile de la M9 se încadrează la “situaţie deosebită întâlnită în municipiul Călăraşi”. Noi spunem că e stare de asediu.

Ce zic “aleşii” poporului

De situaţia de la M9 nu sunt străine nici partidele politice. Ba, chiar sunt implicate direct. Consilierii partidelor politice au aprobat evacuările prin hotărâri, au repartizat locuinţele în timp ce ele erau ocupate de alte persoane şi au aprobat schimbarea destinaţiei lor din locuinţe din fondul locativ de stat în locuinţe sociale. Practic, tot ce au aprobat consilierii a fost desfiinţat de justiţie. Dan Drăgulin, liderul PNL Călăraşi, este categoric în ceea ce se întâmplă la M9. “ Eu ştiu foarte bine ce se întâmplă la M9. Sunt la curent şi cu hotărârile adoptate de consiliul local şi cu deciziile instanţei, pentru că de multe ori am vorbit cu cei de la M9. Pot să spun că evacuările de acolo sunt abuzuri. Dar mai pot să spun şi faptul că s-au luat decizii de către consilieri în necunoştinţă de cauză. Practic, consilierii locali au fost duşi în eroare de aparatul propriu al primăriei, care nici nu le-a spus tot şi nici nu le-a pus la dispoziţie toate documentele necesare”. La PSD, liderul Ion Ştefan nu a fost de găsit. Aşa că l-am contactat pe Răzvan Meseşanu, consilier local PSD.  Acesta a ţinut să precizeze că nu poate formula un punct de vedere al partidului, ci doar unul în nume personal. “ Eu consider că la M9 sunt persoane ce au dreptul să stea acolo şi persoane ce nu au acest drept. Din păcate, pentru acestea din urmă, cu părere de rău, ele trebuie evacuate.” Totuşi, Meseşanu a recunoscut că nu este la curent cu motivaţiile instanţei prin care s-au anulat mai multe hotărâri de consiliu local.” Eu sunt consilier pentru a vota doar necesitatea şi oportunitatea unor proiecte de hotărâre. Aşa că vreau să votez, din punct de vedere juridic şi legal, în cunoştinţă de cauză. Voi solicita lămuriri aparatului propriu al primărei”, a încheiat Meseşanu.  La rândul său, liderul democrat-liberal, Marian Dinulescu, spune încă de la început că legea trebuie respectată. “ Ştiu că există şi decizii ale instanţei în acest caz însă eu întotdeauna plec de la principiul că legea, bună, proastă, aşa cum e ea trebuie respectată. Şi cei de la M9 trebuie să respecte legea şi primarul Dragu trebuie să o respecte. În rest, că s-au făcut presiuni ,într-un sens sau în altul, nu sunt eu în măsură să-mi dau cu părerea”, a încheiat Dinulescu

Locatarii de la M9 s-au baricadat

În ziua de miercuri, 23 iunie a.c., locatarii de la M9 aşteptau forţele de ordine pentru o nouă confruntare. Între timp, ei au mai depus câteva plângeri penale, inclusiv la DNA. Scara de bloc este apărată în acest moment ca o adevărată cetate. Uşa de la intrare a fost consolidată ca să reziste unui eventual “berbec” al atacatorilor. Zăvorul este unul mai mare, iar împreună cu yala de la intrare reprezintă avertismentul că acolo este proprietate privată. Înarmaţi şi cu hotarârile judecătoreşti locatarii de la M9 merg pe principiul “pe aici nu se trece!”. Asta se întâmplă în Călăraşi în secolul XXI, unde normalitatea este o stare de anormalitate. Conflictul permanent dintre cetăţean şi autoritate este lucrul obişnuit în ziua de azi.

Evacuaţii de la M 9 deţin sentinţe judecătoreşti de suspendare a executării şi anularea hotărârilor de evacuare

Daniela Mihalache

Primarul municipiului Călăraşi, Nicolae Dragu, a ajuns miercuri, 9 iunie, la spital, după ce a fost lovit de Ion Vlada, unul dintre evacuaţii din blocul M 9, situat pe strada Ştirbei Vodă, în apropiere de Piaţa Big. În prezenţa poliţiştilor, primarul Dragu a fost lovit cu capul, în zona feţei,de Ion Vlada. Agresiunea s-a petrecut  pe scara blocului, în momentul în care Vlada era scos de poliţişti, în cătuşe, pentru a fi dus la sediul IPJ. Primarul a mers la Serviciul de Medicină Legală Călăraşi unde i-au fost acordate 12 zile de îngrijiri medicale, apoi s-a deplasat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Călăraşi, unde a depus plângere penală pentru ultraj.

Cum s-a ajuns însă la această situaţie este mult mai complicat, iar în rândurile ce urmează vom încerca să descâlcim întreaga poveste.

Vlada a ameninţat că aruncă blocul în aer

Familia Vlada a fost evacuată din apartamentul în care locuia în ziua de marţi, 8 iunie. Reprezentanţii Primăriei Municipiului Călăraşi, Serviciului Public Centrale Termice şi Administrarea Fondului Locativ (SPCTAFL), Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IPJ), Poliţiei Comunitare, au descins la blocul M 9 exact în momentul în care aceştia se aflau la Tribunalul Călăraşi, având un nou termen în dosarul ce priveşte evacuarea lor din apartamente. Când au ajuns acasă, trei dintre familii, printre care şi cea a lui Ion Vlada, au constatat că le-a fost schimbat butucul uşii şi că au fost evacuate din apartamente. Deşi Vlada a obţinut în instanţă suspendarea şi anularea hotărârii consiliului local prin care se aproba evacuarea acestuia, nimeni nu a ţinut cont de acest aspect, în ciuda faptului că acesta a prezentat documente din care reieşea acest lucru. Ca urmare, Vlada a reintrat în apartament, în seara de marţi, iar miercuri dimineaţă s-a trezit din nou cu poliţiştii pe cap.  Văzându-se cu dreptatea în mână, dar neapărat de nimeni, Vlada a ameninţat că va arunca blocul în aer cu ajutorul unei butelii de aragaz. Aflând de incidentul din blocul M 9, primarul Dragu a venit de urgenţă pentru a lămuri lucrurile. Vlada spune că le-a prezentat oamenilor legii, respectiv poliţiştilor, că deţine documente din care reiese că nu poate fi evacuat din apartament, dar, cu toate acestea, nimeni nu l-a ascultat. Uşa i-a fost spartă chiar de poliţişti, după cum spune Vlada, a fost imobilizat şi încătuşat de aceştia. În cele din urmă, toate bunurile familiei au ajuns în stradă.

Atunci ne întrebăm de ce poliţiştii nu au apărat respectarea legii, în acest caz a sentinţelor emise de o instanţă judecătorească. Mai mult, a fost posibil ca primarul Dragu să fie lovit chiar în prezenţa acestora, fără ca poliţiştii să fie capabili să-i asigure protecţie şi să medieze conflictul, în scopul pentru care au fost trimişi acolo.

Poliţia ştia că oamenii deţin hotărâri judecătoreşti de suspendare a evacuării

Vasile Mărgineanu, inspectorul şef al IPJ Călăraşi, spune că poliţiştii nu au participat la evacuarea efectivă a persoanelor din blocul M 9, ci că doar au asigurat ordinea şi liniştea publică din cauză că Vlada ameninţa că va arunca blocul în aer. Mărgineanu ne-a mai declarat că poziţia IPJ este echidistantă şi în acest sens va solicita documente atât de la SPCTAFL, cât şi de la locatari pentru a lămuri situaţia. Primarul Dragu a fost convocat pentru ziua de joi, la ora 10,00, la poliţie, iar evacuaţilor le-au fost solicitate hotărârile judecătoreşti. Deşi poliţia încearcă abia acum să facă lumină în acest caz, conflictul putea fi preîntâmpinat, mai ales dacă avem în vedere că unul dintre adjuncţii  inspectorului şef, respectiv Marian Dumitrache, cunoştea bine situaţia de la M 9, respectiv că oamenii au sentinţe judecătoreşti. În altă ordine de idei nu ştim ce ordine şi linişte publică au asigurat poliţiştii din moment ce primarul Dragu a fost agresat chiar sub nasul lor şi în acelaşi timp nici nu au vegheat la respectarea unor hotărâri ale instanţei. Nu este suficientă motivaţia că au participat la asigurarea ordinii şi liniştii publice atâta timp cât ştiau foarte bine că acolo are loc o evacuare, iar lipsa executorului judecătoresc de la faţa locului ar fi trebuit să le dea de gândit. Este foarte posibil ca poliţiştii să fie acuzaţi că au participat la o violare de domiciliu. Aceleaşi lucruri sunt valabile şi pentru Poliţia Comunitară care a procedat în acelaşi mod.

Ciocârlan nu-i permite lui Vlada să reintre în apartament

Gheorghe Ciocârlan, directorul SPCTAFL, întrebat dacă îi permite lui Vlada să reintre în locuinţă deoarece instanţa a suspendat executarea şi a anulat hotărârea consiliului local de evacuare, ne-a declarat că nu-i va permite decât în cazul în care va prezenta o repartiţie dată de consiliul local, considerând că primăria este proprietarul apartamentului. Cu toate acestea, suntem în posesia a două contracte de închiriere pentru acelaşi apartament, în blocul M 9, semnate de Gheorghe Ciocârlan, unul pe când era director la Termo, altul pe când era director la SPCTAFL, ceea ce complică situaţia în ceea ce priveşte adevăratul proprietar de la M 9.

„Evacuările au fost abuzive şi nelegale”, spune avocatul Dan Ovidiu

Avocatul celor evacuaţi, Dan Ovidiu, ne-a declarat că ceea ce s-a întâmplat în 8 şi 9 iunie, au fost evacuări făcute abuziv şi nelegale. „Cei care au participat la această evacuare, respectiv primarul Nicolae Dragu, reprezentanţii SPCTAFL, i-au evacuat abuziv întrucât actele administrative sunt anulate şi executarea lor a fost suspendată. Acţiunea poliţiei de a participa la evacuare nu are nicio justificare. În ce bază forţele de ordine au participat la această evacuare ? La ordinul primarului, fără să prezinte acte ? Din informaţii pe care le am de la clientul meu, am aflat că primarul împreună cu doi poliţişti de la IPJ Călăraşi, i-au distrus uşa. Acesta a mai spus că şi mobila lui Ion Vlada, scoasă în stradă, a fost distrusă şi este foarte probabil să cerem despăgubiri de la cei vinovaţi.  Deci, poliţiştii au participat efectiv la evacuare. Ori, ei nu aveau o bază legală. Nu exista o hotărâre definitivă în favoarea SPCTAFL, nu s-a apelat la un executor judecătoresc care să solicite sprijinul poliţiei, aşa că au acţionat la ordin, comiţând un abuz”, a precizat avocatul Dan Ovidiu.

Vlada a mai pierdut un apartament, tot printr-un abuz

Ion Vlada a ajuns în situaţia de a locui în blocul M 9 după ce i-a fost luat apartamentul proprietate personală  de către Gelu Ciurea, patronul societăţii Agronirvana. Vlada s-a angajat ca gestionar, fiind obligat să pună gaj apartamentul. Ulterior, prin diferite tertipuri, a fost scos lipsă în gestiune, apartamentul i-a fost luat şi apoi vândut de către Ciurea. Deşi pe numele lui  patronului de la Agronirvana s-a deschis un dosar penal, a fost şi judecat, Ion Vlada nu a reuşit nici până în ziua de astăzi să-şi recupereze apartamentul, cu toate că instanţa de judecată nu l-a găsit vinovat pe Vlada pentru lipsă în gestiune. Ajungând în această situaţie, el a obţinut o locuinţă de la Siderca, în regim de închiriere, în blocul M 9.

S-a lăsat cu plângeri penale la parchet

În urma incidentului petrecut miercuri dimineaţă, Ion Vlada, dar şi alţi locatari evacuaţi, au depus plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Călăraşi prin care îi acuză de abuz în serviciu pe primarul Nicolae Dragu, directorul SPCTAFL, Gheorghe Ciocârlan, juristul SPCTAFL,  dar şi pe poliţiştii comunitari şi pe cei de la  IPJ Călăraşi. Tot la Parchetul de pe lângă Judecătoria Călăraşi se mai află un dosar trimis de DNA spre soluţionare în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu consilierii locali şi membrii comisiei de repartizare a locuinţelor. Nu este exclus să apară plângeri penale şi pentru violare de domiciliu. Cazul se află şi în atenţia Ministerului Administraţiei şi Internelor deoarece o plângere în acest sens a fost trimisă la cel mai înalt nivel, oamenii fiind decişi să-şi găsească dreptatea.

Hotărârile consiliului local au fost anulate de Tribunalul Călăraşi

Situaţia de la M 9 se complică din ce în ce mai mult şi este foarte posibil ca în câteva luni consilierii locali să constate că au o mare nenorocire pe cap. În primul rând hotărârile consiliului local prin care s-a aprobat evacuarea din apartamente a familiilor Păun Angelica, Vlada Ion, Sandu Anghel, Chiriţă Adriana Gabriela şi Cană Mihai Brian au fost anulate de Tribunalul Călăraşi prin hotărâre judecătorească definitivă. Bineînţeles că primăria poate face recurs la toate aceste hotărâri ale instanţei, dar până când nu se emite o sentinţă definitivă şi irevocabilă, cele patru familii nu pot fi evacuate din locuinţe pentru că nu există o bază legală. Oameni sunt atât de supăraţi că nimeni nu-i apără împotriva abuzurilor, încât sunt dispuşi să facă orice. Sandu Anghel nu a fost încă evacuat, dar stă cu teamă că într-o dimineaţă îi vor fi scoase lucrurile în stradă. Ajuns la disperare, el este hotărât să-şi facă singur dreptate şi  spune că „se va lăsa cu mortăciuni” dacă va fi evacuat şi nimeni nu va veghea la respectarea legii.

Consiliul Locală Călăraşi nu e proprietarul blocului M 9

Toată lumea se întreabă cum au reuşit cei de la M 9 să obţină în instanţă anularea hotărârilor de consiliu, atâta timp cât consiliul local este proprietarul blocului. Ei bine, în instanţă, acesta nu a putut dovedi cu acte că este proprietarul imobilului. Avocatul primăriei, Răzvan Ştefan, a prezentat în instanţă hotărârea nr. 24, emisă de consiliul local în data de 31 ianuarie 2008 prin care cele 20 de apartamente de la M 9 au fost constituite ca domeniu public al municipiului Călăraşi, cu destinaţia de locuinţe sociale. Însă această hotărâre nu ţine loc de titlu de proprietate, iar consiliul local nu a putut demonstra în instanţă că există şi o Hotărâre de Guvern prin care să fie aprobat inventarul domeniului public al municipiului şi în care să fie inclus şi imobilul M 9. Aşa că instanţa a considerat că nu consiliul local este proprietarul blocului M 9 şi, ca urmare, nu are nici un drept în a solicita evacuarea celor cinci familii. Mai mult, printr-o sentinţă emisă de Tribunalul Călăraşi în data de 25 mai 2010, instanţa constată nulitatea absolută a HCL 24 din 31.01.2008. Şi atunci cine este proprietarul blocului, dacă din actele depuse la dosar de SPCTAFL nu reiese că ar fi consiliul local ? O întrebare la care vom afla un răspuns după ce vom merge pe firul preluării patrimoniului de la SC Termo SA. Nu acum însă.

Au fost anulate şi hotărârile de repartizare a apartamentelor şi aprobarea listei de priorităţi

Pe lângă faptul că instanţa a constatat că nu consiliul local este proprietarul imobilului, o altă sentinţă judecătorească, emisă pe 27 aprilie 2010, anulează două dintre hotărârile consiliului local, una de repartizare a apartamentelor de la M 9, cealaltă de aprobare a listei de priorităţi. Plângerea la Tribunalul Călăraşi a fost făcută de Sandu Anghel. Tribunalul Călăraşi a constatat că criticile făcute de Sandu Anghel pe marginea celor două hotărâri atrag nulitatea absolută a acestora, dar şi anularea lor. Criticile de nulitate se referă la conflictul de interese în care s-a aflat consilierul local Florea Olaru care a participat la lucrările şi deliberările comisiei speciale de analiză a cererilor de repartizare a locuinţelor sociale şi ale consiliului local, deşi cunoştea că Olaru Cati este rudă de grad apropiat, interzis de lege, situaţie în care acesta avea obligaţia să se retragă din activitatea comisiei pentru acest considerent. Din acest motiv instanţa consideră că ambele hotărâri sunt absolut nule. Singura posibilitate de intrare în legalitate, mai spune sentinţa tribunalului, este reluarea procedurii ce trebuie să înceapă cu refacerea întregii activităţi de analiză de către comisia special constituită, cu respectarea dispoziţiilor referitoare la transparenţa decizională, în sensul că lucrările ar trebui să se desfăşoare cu participarea celor interesaţi, ce vor fi convocaţi în acest sens, iar din componenţa ei va fi înlăturat consilierul Florea Olaru, aflat în conflict de interese, în condiţiile în care ruda sa nu-şi retrage cererea.

Prefectura s-a jucat de-a avizul de legalitate

Mai spune   Tribunalul Călăraşi că cele două hotărâri nu au avizul de legalitate de la Instituţia Prefectului Judeţului Călăraşi. Primăria Călăraşi a prezentat în instanţă o adresă din care reieşea că prefectura nu a dat aviz de legalitate şi a solicitat revocarea celor două hotărâri. Adresa este emisă de fostul prefect, Doru Ioan Tărăcilă. Între timp însă, odată cu schimbarea prefectului, noul prefect, Nicolae Enciu, a dat aviz de legalitate , însă instanţa a considerat că avizul de legalitate este profund nelegal. Consiliul Local avea obligaţia de a revoca hotărârile, după ce a primit aviz negativ din partea prefecturii şi trebuia să adopte  noi hotărâri. Mai mult, în avizul de legalitate dat ulterior de prefectul Enciu nu se motivează considerentele revenirii asupra deciziei iniţiale, nu se menţionează expres că a fost retractat actul iniţial, dar nici nu se face referire la alte două hotărâri de înlocuire a celor ce trebuiau revocate. De asemenea, legea contenciosului administrativ nu prevede posibilitatea de revocare a avizului negativ, ci doar reluarea procedurii adoptate în condiţiile legii.

Nereguli în activitatea comisiei de analizare a cererilor

Cele două hotărâri au fost anulate de instanţă pentru că au fost nereguli procedurale în activitatea comisiei de analizare a cererilor de locuinţe, neconcordanţe constatate în actele întocmite de comisie referitoare la persoanele înscrise în lista de priorităţi întocmită de comisie şi cea anexă la cele două hotărâri, nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la suprafaţa minimală reglementată de anexa 1 la Legea locuinţei, cu consecinţa stabilirii unui punctaj greşit.  Pentru toate aceste motive, Tribunalul Călăraşi a constatat că hotărârea de repartizare a locuinţelor de la M 9 şi cea prin care s-a aprobat lista de priorităţi sunt nule.

100 de persoane vor fi citate în instanţă

Sentinţa i-a fost comunicată lui Sandu Anghel pe data de 2 iunie, iar Consiliul Local Călăraşi are posibilitatea de a declara recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cu siguranţă, va fi declarat recurs, dar situaţia se va complica şi mai mult. Deja într-un alt proces toate persoanele aflate pe lista de priorităţi, aproape 100 la număr, vor fi introduse de instanţă în cauză pentru că hotărârea cuprinde aceste persoane, iar când se solicită anularea unui act administrativ cu mai multe persoane trebuie citate toate. Aşadar lucrurile se vor complica şi mai mult şi va ieşi bâlci. Dar de, consiliul local a vrut bâlci şi atunci, bâlci să fie !

Consiliul Local Călăraşi trebuie să-şi facă ordine în ogradă

Aşadar se poate ca într-o bună zi chiar şi cei care acum cred că locuiesc legal la M 9, cu contracte de închiriere, încheiate cu SPCTAFL, să constate că deţin şi ei apartamentele ilegal. Mai mult, SPCTAFL nu trebuia să mai încheie nici un contract de închiriere cu nimeni pentru nicio locuinţă de la M 9 atâta timp cât există o sentinţă definitivă prin care cele două hotărâri sunt desfiinţate. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, iar contracte au fost semnate în continuare. Până la soluţionarea irevocabilă în instanţă a tuturor proceselor de la M 9, consiliul local nu are prea multe posibilităţi. Trebuie să respecte deciziile instanţei. Abia după aceea va vedea ce este de făcut. Dacă printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă se menţin actualele decizii ale Tribunalului Călăraşi, atunci consiliul local va trebui să facă ordine în propria ogradă. Să respecte şi să aplice ce spune instanţa.

ULTIMA ORĂ:

Ion Vlada a reintrat în apartamentul din care a fost evacuat, iar poliţia judeţeană a avertizat SPCTAFL să nu mai evacueze nicio familie de la M 9.

Decebal Mihalache

Odată cu accederea într-o funcţie aleasă, politicianul român capătă nu numai încrederea electoratului, dar şi o anumită dibăcie de a jongla cu banul, fie el public sau privat. Este adevărat, după o anumită perioadă, încrederea electoratului se duce dracului, iar respectivul ajunge să fie înjurat de cei care l-au ales. Excepţie nu face nici primarul din Curcani, Aurică Gazu, aflat la cel de al doilea mandat în fruntea comunei. Mandatele i-au adus prosperitatea necesară, iar oamenii se întreabă cum de i-a răsărit în curte ditamai viloiul. Asta în condiţiile în care mulţi cetăţeni din Curcani consideră că Aurică Gazu a ajuns în fruntea primăriei după ce s-a împrumutat pe la diferite “persoane particulare”.  Explicaţia privind banii economisiţi din salariu nu stă în picioare, aşa că am căutat alte căi şi am ajuns la firma sa de transport în care deţine vreo 99% de acţiuni, restul fiind ale unui nepot de-al său, care este şi administrator. Asta pentru ca primarul nostru să nu fie incompatibil. Astfel, firma sa, SC Nicolas Company SRL,  a pierdut dreptul de a face transport public de călători pe ruta Bucureşti-Olteniţa, în favoarea altei firme, SC Vlaciu SRL, care a câştigat licitaţia de la nivel naţional. Lucrurile au mers din rău în mai rău pentru Aurică Gazu, pierzând la licitaţie şi traseele Nana-Luica-Olteniţa şi Valea Roşie-Olteniţa, în favoarea aceleiaşi firme. Numai că aici primarul nostru se afla pe teren propriu, adică al consiliului judeţean. Cei din conducere liberali, el liberal, prin urmare gata afacerea. Numai că lipsea un element. Un contract.

Contracte pe ochi frumoşi şi licenţă naşpa

Cu toate pierderile suferite, primarul Gazu s-a gândit să scoată bani din piatră seacă, în cazul nostru pe spatele elevilor navetişti din cele trei comune care învăţau la Olteniţa. Aşa că a încheiat trei contracte cu trei licee, a dat fuga la consiliul judeţean şi, normal, a obţinut o licenţă de transport special. De pe urma acesteia şi-a derulat afacerea timp de vreo doi ani, până când Ministerul Transporturilor i-a luat numărul de înmatriculare de la un autobuz, aplicându-i şi o amendă de 200 milioane lei vechi. Afacerea devenise prea periculoasă, iar Gazu s-a retras de pe piaţă. Dar care sunt neregulile şi unde-i afacerea? Conform unui Ordin al Ministerului Educaţiei şi Cercetării elevilor navetişti li se decontează  abonamentul lunar pe care-l cumpără de la transportatorul licenţiat pe cursă regulată, în cazul nostru SC Vlaciu SRL. Numai că elevii nu luau abonamente de la această firmă, ci de la Nicolas Company, societatea lui Gazu. Normal şi legal era ca Nicolas Company să nu emită abonamente, aşa cum se scrie şi în adresa nr. 11734 din 20.04.2010 emisă de Autoritatea Rutieră, direcţia licenţieri şi autorizări. Nu este prima adresă în care se spune asta. Directorii celor trei licee au mai fost informaţi că au procedat nelegal. Au luat şi măsuri. Au înştiinţat, la sfârşitul anului 2008 şi începutul lui 2009, firma ce deţinea legal traseul, SC Vlaciu, că s-au reziliat contractele cu SC Nicolas Company. Doar pe vorbe, întrucât afacerea a mers mai departe. Pe fir a intrat şi corpul de control al Ministerului de Interne care în 16. 02. 2009 trimite o adresă consiliului judeţean în care spune că respectivele contracte între Nicolas Company şi cele trei licee au fost reziliate, aşa că trebuie să ia măsurile legale. Una dintre ele era retragerea licenţei de transport special. Credeţi că s-a întâmplat aşa ceva? Aş, dacă-i afacere, afacere să fie până la capăt cu toate riscurile. Directorul unui liceu din Olteniţa, Ruse Alexandru, nu se consideră vinovat de toată tărăşenia şi aruncă vina în cârca lui Gazu. El e vinovat că a dat abonamente, el să plătească, spune directorul nostru. Numai că fără contractul semnat de el, fără licenţa emisă de consiliul judeţean, nu mai aveam nicio afacere. Mai mult, directorul nostru ar fi umblat cu vorba printre elevi, îndemnându-i să achiziţioneze abonamente de la SC Nicolas Company ce, în opinia sa, ar fi fost singurele valabile. Nici Dan Drăgulin de la consiliul judeţean nu a putut să ne precizeze dacă firmei lui Aurică Gazu i s-a retras licenţa. Mai mult, acelaşi Dan Drăgulin spune, într-o adresă, că instituţia ce o reprezintă nu este interesată de partea contabilă a afacerii. Noi zicem că ar trebui să fie interesată, deoarece de pe urma unui act emis de consiliul judeţean o firmă a fost favorizată şi s-au tocat nişte bani. Şi nu au fost puţini.

Consiliul judeţean girează afacerea lui Gazu

Dacă transportul s-a făcut pe o perioadă de 18 luni în care s-au transportat în medie 250 de elevi, înmulţit cu 1,5 milioane lei vechi, pe abonament şi pe elev, rezultă o afacere de 6,75 miliarde lei vechi, bani încasaţi de primarul nostru descurcăreţ de la statul român ce a decontat abonamentele elevilor. Să nu se fi prins consiliul judeţean de ce s-a solicitat licenţă de transport special? În mod normal, legal, consiliul judeţean emite licenţă de transport special când spre exemplu o firmă doreşte să-şi transporte muncitorii de acasă la sediul firmei. Pe baza contractului dintre firmă şi transportator, consiliul judeţean emite respectiva licenţă. Relaţia comercială este între firmă şi transportator, ce plăteşte serviciile către acesta. Ori, în cazul nostru, relaţia comercială era între elev şi transportator, aşa cum se spune în Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Elevul cumpăra abonamentul de la transportator, iar ulterior primea banii prin intermediul liceului de la statul român. Contractul între un liceu şi un transportator nici nu trebuia să existe, întrucât între aceste două persoane juridice nu există o relaţie comercială. În cazul nostrum, contractele au fost necesare pentru ca firma primarului să primească licenţă de transport de la consiliul judeţean. Oricum, lucrurile sunt încurcate rău, iar cineva trebuie să le descurce, întrucât SC Vlaciu SRL ar putea cere despăgubiri pentru daunele suferite. Dar asta nu este singura afacere a primarului din Curcani. De când a devenit membru PNL se mai ocupă şi de colectare de gunoi menajer de prin câteva comune din zona Olteniţa. Asta în calitate de afacerist. În calitate de primar se ocupă de decontări de facturi de la firme particulare. Asta n-ar fi o problemă. Numai că o firmă ce lucrează cu primăria Curcani fost prinsă cu facturi cumpărate de pe la Dragonul Roşu şi acum trebuie să dea explicaţii: ce a vândut primăriei de fapt? Pielea ursului din pădure? Prin urmare, staţi pe aproape că nici nu ştiţi ce pierdeţi!

Decebal Mihalache

Răducu Filipescu, Dan Drăgulin şi Alin Drăgulin s-au procopsit un o amendă de 50 milioane lei vechi de căciulă, aplicată de poliţia comunitară, întrucât aceştia nu au luat toate măsurile pentru ca o acţiune a tinerilor liberali să se desfăşoare conform unei Dispoziţii a primarului Dragu. Conform lui Alin Drăgulin, tinerii liberali au poposit în biroul senatorial al fostului liberal Vasile Nedelcu pentru a-l determina să voteze moţiunea de cenzură, pentru căderea guvernului Boc. De partea cealaltă, primarul Dragu spune că respectivii au încălcat o Dispoziţie de a sa, prin care autorizează acţiunea, dar specifică faptul că nimeni nu are voie să staţioneze în zona respectivului cabinet senatorial. Prin urmare, poliţiştii comunitari s-au deplasat la faţa locului şi conform celor trei procese-verbale de contravenţie au constatat că tinerii au adus” injurii şi expresii jignitoare”. Vinovaţi au fost găsiţi Filipescu şi cei doi Drăgulini, în calitate de organizatori. Senatorul Nedelcu chiar era furios că tinerii liberali au poposit la el, pe când ei trebuiau să protesteze în altă parte, în speţă la PNL şi PSD, partide ce se fac vinovate, în opinia sa, de dezastrul din ţară. Mai furios era primarul Dragu pentru că liberalii şi-au permis să vină la cabinetul senatorial şi să încalce prevederile Dispoziţiei sale. Dan Drăgulin spune că amenda încasată este “pur subiectivă”, fiind “o atitudine politică”. Acesta nu prea ştia ce să facă mai departe, întrucât “Radu e plecat” (N.R. Răducu Filipescu), însă într-un târziu a admis că va contesta procesul-verbal de amendă în instanţă. Este posibil ca el să facă plângere şi pentru abuz în serviciu, însă o hotărâre o va lua, după cum spuneam, când se va întoarce Radu. Este interesant de urmărit aceste procese mai ales că Radu are posibilitatea să se coboare la nivelul omului de rând şi să se prezinte în faţa unei instanţe, sau are posibilitatea să-şi aducă o contribuţie la ieşirea din criză, prin achitarea celor 50 de milioane în contul primăriei. Totuşi, credem că ideea ca din banii săi să se pună borduri îl sperie!

Democrat-liberalii s-au întâlnit să-i facă partidului de o lună

Decebal Mihalache

Duminica trecută, adică pe 6 iunie 2009, a fost zi de referinţă în istoria PDL Călăraşi, nu pentru că s-a ales structura de conducere a organizaţiei municipale Călăraşi, ci pentru că membri s-au adunat să plângă pe umerii partidului. Atmosfera era atât de apăsătoare în sala de la teatru, figurile celor prezenţi atât de grave, iar îngrijorarea atingea punctual culminat, încât te gândeai că dintr-o clipă în alta partidul îşi dă obştescul sfârşit. În realitate, partidului i se făcea parastas de o lună, adică de când a început să o ia la vale în sondaje. Responsabilă este criza şi cei ce au anunţat măsurile dure pe care trebuie să le suporte populaţia. Şi moţiunea de cenzură a fost responsabilă de atmosferă, democrat-liberalii fiind conştienţi pentru prima dată că pot sta şi în opoziţie. De la preşedintele Dinulescu, la deputatul Fuia, senatorul Dumitru sau Georgel Muşat, toţi îşi făceau probleme privind criza şi starea partidului. Nu am auzit niciun cuvânt de încurajare din partea niciunui pedelist. Că o să treacă şi criza, că până în 2012 ne revenim, că partidul va reveni la ceea ce a fost, că trebuie să creadă în conducere care a calculat bine măsurile, că aşa şi pe dincolo, nimic din toate astea nu am auzit. Şi, nimeni nu a auzit. Mai mult, pedeliştii dădeau bir cu fugiţii din sală, ba la o ţigară, ba la un suc, ba că au votat şi nu mai au ce căuta pe acolo, prefigurând, parcă, ce va fi când se vor apropia alegerile: fiecare scapă cum poate şi pe la ce partid are intrare. Primarii pedelişti sunt nemulţumiţi, directorii partidului sunt nemulţumiţi, toţi sunt nemulţumiţi, sintagma cea mai des folosită fiind:” am prins o guvernare de c…t”. Cu toate acestea, Georgel Muşat a fost reales preşedinte şi îşi propune ca partidul să aibă în 2012 şi primar şi preşedinte de consiliu judeţean, un deputat şi chiar un senator de Călăraşi. Idei generoase, planuri ambiţioase, dar cu membri demoralizaţi sarcina sa este aproape imposibilă. Cu toate acestea, PDL nu este chiar uşor de doborât şi asta o ştiu bine adversarii politici. Are structuri în teritoriu şi este partid de guvernământ, s-ar putea până în 2012, dacă are noroc, ceea ce nu este chiar de colo. Dar, până atunci pedeliştii merg mai departe cu noua conducere de la municipiu, căci “judeţul” ar putea fi bătut în cuie pe perioada crizei.

Daniela Mihalache

Inspectoratul Teritorial de Muncă ( ITM) a demarat un amplu control în judeţul Călăraşi prin care vor fi verificate persoanele ce primesc venitul minim garantat şi cele cu handicap. Vasile Gâdea, directorul ITM Călăraşi, a declarat că obiectivele controlului, ce se va desfăşura pe parcursul acestei luni, vor fi acelea de a se verifica modul în care a fost făcută ancheta socială, în cazul persoanelor ce primesc venitul minim garantat, dacă există la dosar adeverinţe de la şomaj, la fiecare trei luni, prin care aceştia să ateste că nu şi-au găsit loc de muncă, dar şi dacă muncesc 72 de ore în folosul comunităţii, aşa cum prevede legea. Gâdea a mai declarat că se vor face verificări şi la domiciliul persoanelor, prin sondaj, pentru a se verifica dacă acestea sunt acasă sau lucrează fără forme legale.

Comisia de control care se va deplasa în toate localităţile judeţului va fi compusă din inspectori de la ITM, un medic de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate şi câte un reprezentant al Instituţiei Prefectului Judeţului Călăraşi şi Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului.

La nivelul judeţului Călăraşi sunt în plată 5.187 de dosare pe venitul minim garantat, iar cele mai multe se regăsesc în localităţile Curcani – 472, Budeşti – 406. Cele mai puţine dosare sunt în comunele Dichiseni – 4 şi  Independenţa – 5.  De asemenea, în judeţul Călăraşi, sunt 8.803 persoane cu handicap. Dintre acestea, cele mai multe persoane au afecţiuni de ordin vizual ( orbi), numărul acestora fiind de 1.295. În clasamentul persoanelor cu handicap urmează  bolnavii  psihici, în număr de 871 şi cei cu grad locomotor – 841.

Daniela Mihalache

Primăria comunei Mitreni  va rambursa banii europeni primiţi de la Sapard pentru alimentarea cu apă a satelor Mitreni şi Valea Roşie. Suma nu este deloc una de neglijat pentru o localitate precum Mitreniul, fiind vorba de 18 miliarde lei vechi. Situaţia este deja cunoscută la nivelul judeţului de către oficialităţi şi în cel mai scurt timp, asupra primăriei, finanţele publice călărăşene vor declanşa procedura de executare silită.

Povestea a început în urmă cu trei ani…

Şi OLAF a intrat pe fir

La vremea respectivă, viceprimarul comunei, actual primar, Gheorghe Paceagiu, a făcut o serie de reclamaţii la instituţiile abilitate de control, de la poliţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, chiar şi la Curtea de Conturi, sesizând faptul că primarul liberal Constantin Iosif, nu a implementat în mod corect proiectul finanţat de Sapard. Atunci, Paceagiu reclama că puţurile nu au fost forate la adâncimea prevăzută în proiectul tehnic, dar şi faptul că apa livrată locuitorilor nu era bună de băut, în acest sens prezentând diverse buletine de analiză emise de laboratoare din Bucureşti. Între timp, fostul primar Constantin Iosif a pierdut bătălia electorală, iar în fruntea comunei locuitorii l-au ales pe fostul viceprimar, Paceagiu. Reclamaţiile făcute de el şi-au urmat cursul şi s-au confirmat, astfel că au fost în ultimii doi ani fel de fel de controale şi a intrat chiar şi Oficiul European de Luptă Antifraudă pe fir, astfel că s-a ajuns acum la situaţia ca localitatea Mitreni să ramburseze cei 18 miliarde lei vechi primiţi de la UE.

Locuitorii din Mitreni, condamnaţi să plătească  18 miliarde lei vechi

Situaţia acum este una fără ieşire, comuna fiind, practic, condamnată ca mai bine de patru ani să nu mai poată folosi fondurile care le sunt alocate de la buget. Marin State, directorul finanţelor publice călărăşene, ne-a declarat că cel mai probabil în luna iunie se va începe executarea silită a conturilor. Acest lucru va însemna că nu se va mai putea folosi niciun leu pentru plata cheltuielilor sau pentru alte investiţii, iar toţi banii care vor fi disponibili în conturi vor merge la achitarea datoriei de 18 miliarde lei. Primăria nu va putea nici să-şi achite plata chiriei pentru sediul în care îşi desfăşoară activitatea şi care se ridică la 18 milioane lei vechi lunar. De ce s-a ajuns la această situaţie dezastruoasă şi cine poartă răspunderea, ar trebui ca organele statului să răspundă. Pentru că oamenii din Mitreni nu sunt vinovaţi şi nu trebuie să suporte consecinţele pentru incompetenţa sau lăcomia unor inşi puşi pe furat bani europeni.

Să plătească cei vinovaţi !

Chiar şi actualul primar, Paceagiu, de la care nu am reuşit să obţinem un punct de vedere deşi l-am sunat, însă de fiecare dată ne-a întâmpinat căsuţa vocală, poate cere, în instanţă, ca cei care au greşit să plătească, respectiv fostul primar, Constantin Iosif, societatea care a executat lucrările şi care nu a respectat proiectul tehnic, dar şi laboratoarele care au efectuat analizele apei şi au confirmat că apa este bună de băut pentru ca apoi locuitorii să afle că timp de doi ani au fost otrăviţi. Toţi cei care au dat avize şi care au avut de-a face cu acest proiect ar trebui să răspundă şi să plătească. Pentru că nu este corect ca cei 4.500 de locuitori să plătească oalele sparte mai bine de patru ani.

Despre această situaţie, Express de Călăraşi a scris şi în urmă cu doi ani, iar la momentul respectiv, instituţiile responsabile, precum DSP care a confirmat că apa este bună de băut, au ridicat din umeri. Acum, este cazul să răspundă. Asupra acestui subiect vom reveni în ediţiile următoare cu punctele de vedere ale oficialităţilor care se găsesc în faţa unui caz extrem de complicat. Avem un precedent în judeţul Călăraşi, când Primăria Belciugatele a trebuit să ramburseze banii Sapard, vreo patru miliarde lei vechi. Aici însă, suma nefiind atât de mare a fost în cele din urmă achitată, însă la Mitreni vorbim de 18 miliarde în condiţiile în care bugetul anual al comunei nu depăşeşte 3-4 miliarde lei vechi.

“Dacă mi-am pierdut pe prietenul meu Dinulescu se încurcă treburile!”

Daniela Mihalache

Alegerea unor noi preşedinţi de organizaţie în PSD şi PDL nu-i este chiar indiferentă liderului liberal, Răducu Filipescu, preşedinte al Consiliului Judeţean Călăraşi. Atent la mişcările de trupe din cele două partide, Filipescu îşi face deja calcule pentru 2012. Întrebat în conferinţă de presă dacă este interesat de alegerile din PSD, aceasta a declarat că din punctul său de vedere poate să iasă preşedinte al organizaţiei judeţene oricine, indiferent că este Oana Mizil sau Vali Deculescu. În schimb, când a venit vorba de alegerile din PDL, Filipescu a devenit mult mai interesat de subiect, declarând că “ s-ar putea să mă intereseze mai mult alegerile din PDL decât din PSD. Dacă mi-am pierdut pe prietenul meu Dinulescu se încurcă treburile. Rămân fără prieten. Dacă a pierdut preşedinţia, îl toacă ăştia ca pe pătrunjel. Nu mai rămâne nimic din el”. În acelaşi timp, Filipescu era sigur pe el că Dinulescu va fi ales preşedintele PDL, dând asigurări că Vasile Blaga îl susţine pentru un nou mandat: “Diba nu are cum să piardă. Dacă spune Blaga iese ăsta, aveţi impresia că mai suflă vreunu? Nu mai suflă nimeni. Dacă spune Blaga, “Dinulescu ia”, a doua zi Dinulescu ia. Toată lumea mâna sus! Dacă a spus-o, a spus-o, asta e ! Am auzit că a spus”. În final, liderul liberal a mai comentat că în 2012 îl va bate din nou pe Dinulescu, în alegeri, bineînţeles: “ Îi trag o bătăiţă iar şi pe urmă ne împrietenim din nou!”

-   Cornelia Tâlpeanu nu e în cărţi pentru conducerea DSV

Daniela Mihalache

Uniunea Naţională pentru Progresul României a obţinut, în urma negocierilor cu PDL, trei posturi de directori în deconcentrate, după cum a anunţat săptămâna aceasta senatorul Vasile Nedelcu. Acesta a precizat că şefia Direcţiei Sanitar- Veterinare, Oficiului pentru Protecţia Consumatorilor şi a Direcţiei pentru Cultură va reveni UNPR. Vasile Nedelcu a mai precizat, în cadrul conferinţei de presă, că pentru funcţiile de directori coordonatori ai instituţiilor respective nu se are în vedere neapărat schimbarea actualilor directori şi că acolo unde va fi posibil aceştia vor fi menţinuţi. Mai există însă şi o altă variantă ca directorii pe care îi va numi UNPR să provină chiar din instituţiile respective.

Cornelia Tâlpeanu nu e în cărţi pentru conducerea DSV

La Direcţia Sanitar-Veterinară miercuri, 5 mai, toată conducerea instituţiei a fost demisă, ca urmare a declarării neconstituţionale a ordonanţei emisă de guvern prin care au fost numiţi. Director coordonator interimar a fost numită Cornelia Tâlpeanu, care a mai deţinut această funcţie. Aceste demiteri nu au însă nicio legătură cu postul de director obţinut de UNPR pentru că potrivit surselor noastre senatorul Nedelcu îşi doreşte aici să impună pe post tot un angajat din DSV, însă nu pe Cornelia Tâlpeanu.

Cultura ar putea fi preluată de Ana Amelia Dincă

La Direcţia pentru Cultură situaţia este mai complexă. Candidaţi pentru funcţia de director coordonator sunt vreo patru şi se pare că cel ce va decide va fi primarul municipiului Călăraşi, Nicolae Dragu. S-ar părea că şanse mari pentru a obţine nominalizarea ar avea-o Ana Amelia Dincă, şefa secţiei de Artă din cadrul Muzeului Dunării de Jos.

Ifrim Pascu rămâne director la OPC

La Oficiul pentru Protecţia Consumatorului lucrurile par a fi mai simple, zarurile fiind favorabile lui Ifrim Pascu, cel care ocupă acum interimar funcţia de coordinator al OPC. Aici se pare că s-a avut în vedere relaţia bună de colaborare pe care acesta a avut-o cu DSV pe timpul când această instituţie era condusă de senatorul Nedelcu.

Ce oameni îşi va impune UNPR pe funcţiile obţinute de la PDL vom trăi şi vom vedea în următoarea perioadă, dacă nominalizările se vor face rapid şi nu se va trage de timp.  Cert este că zvonurile au început deja să circule.

Decebal Mihalache

PSD Călăraşi trece nu numai printr-un moment delicat al existenţei sale, fapt evident ce se poate constata şi de pe blogul lui Doru Ioan Tărăcilă, dar şi prin unul penibil.  Alegerile din partid, dacă nu au intrat în folclor, cu siguranţă vor intra, toate “aranjamentele” învârtindu-se în jurul Oanei Mizil. Femeia aceasta a reuşit să creeze o asemenea vălvă în PSD Călăraşi cum nimeni nu a reuşit să o facă şi cum nimemi  nu-şi închipuia că se poate întâmpla. Dar, nu e numai meritul ei, a prins şi conjuctura favorabilă.  O asemenea conjunctură a prins-o şi contracandidatul Oanei, Vali Deciulescu.  A prins-o atât de bine încât după o zi a lăsat-o din mână. Vorbim de înţelegerea celor doi, “contramandată” de Deculescu. Acesta, secondat de Răzvan Meseşanu a anunţat că înţelegerea a căzut, motivele nefăcând obiectul articolui de faţă, dar care circulă prin rândul votanţilor PSD. Dacă cei doi tăceau, filozofi rămâneau. Aşa, la anunţul cu pricina a asistat şi secretara vicepreşedintelui de consiliu judeţean, Liviu Vârtejanu, o anume Cezarina, a cărui nume ne scapă şi nu este important. Funcţia de interesează. Acum ar trebui să ne explice Răzvan şi Vali de ce Cezarina noastră a părăsit programul de lucru  ca să asiste la declaraţiile de răzgândeală. Asta în condiţiile în  care şeful Vârtejanu a avut a discuţie cu cei doi cu o zi în urmă zi, zi în care s-a produs marea răsturnare de situaţie. Tabăra Oanei şi a lui Virgil nu are decât să jubileze din moment ce secretara a fost trimisă spion pentru că nu există încredere în urma palmei bătute ăn consiliul judeţean. Mai mult, neîncrederea este atât de mare încât secretara noastră,mă rog, a lui Vârtejanu, urmează să candideze pentru funcţia de secretar-executiv, concurându-l direct pe “boşorogul” Virgil.  Penibilismul va deveni maxim nu dacă Cezarina convoacă o conferinţă de presă în care să-şi anunţe candidatura şi în care să ne explice, în plus, diferenţa între părul blond, brunet şi roşcat, ci dacă Vali Deculescu se va retrage din cursă, anunţ pe care îl aşteptăm în curând.

-   Cum  şantajează consiliul judeţean un primar

Decebal Mihalache

Comuna Belciugatele din judeţul Călăraşi are un statut aparte. În afară de faptul că primar este Petre Dinei, ea mai deţine şi câteva panouri publicitare, prin care anumite firme îşi fac reclamă, fapt ce a atras atenţia consiliului judeţean. Respectivele panouri fiind amplasate  la doi metri de drumul judeţean ce face legătura dintre drumul naţional Călăraşi-Bucureşti şi Belciugatele nu i-au lăsat reci pe vicepreşedintele Dan Drăgulin şi pe directorul Sorin Vasilescu, care au pierdut ore şi zile bune pentru o corespondenţă pe această temă cu primarul Dinei. Cei doi după vreo zece ani de zile au constatat că panourile împricinate nu au avizul consiliului judeţean. Am cam exagerat, nu chiar de zece ani de zile, ci de când Dinei are gura cam mare. Adică dintotdeauna. Consiliul nostru judeţean, pentru a deturna o situaţie reală, apelează la fel şi fel de tertipuri printre care şi cel cu panourile publicitare. Primarul Dinei reclamă de ani de zile că în drumul judeţean Belciugatele-Măriuţa nu a fost băgat niciun leuţ. În schimb, consiliul judeţean se ia de Dinei că nu a cerut aviz pentru amplasarea panourilor publicitare. Mai mult, spune că datorită faptului că nu percepe nicio taxă pe acele panouri nu se repară drumul judeţean. Curat şantaj!  

În continuare, Drăgulin şi Vasilescu îi atrag atenţia primarului Dinei că nu a eliberat autorizaţie de construire pentru indicatorul de intrare în comuna Belciugatele. În paranteză fie spus “urările” primarului Dinei către Drăgulin i le vom transmite personal. Ne bucură faptul că oficialii de la consiliul judeţean sunt puşi pe respectarea legii la sânge. Numai că respectivii lucrează cu duble standarde. Autorizaţia de construire şi avizele sunt cerute numai pentru Dinei. Nu şi pentru celelalte localităţi. Printr-o adresă a arhitectului şef al consiliului judeţean, Adrian Lascăr, se certifică faptul că de zece ani de zile nici nu s-a solicitat şi nici nu s-au obţinut autorizaţii sau avize pentru panourile publicitare şi pentru indicatoarele de intrare în localitate, pentru niciun oraş sau comună amărâtă din judeţ. În cazul acesta avem de a face cu un exces de zel sau de rea voinţă? Dacă trecem de Belciugatele, pe acelaşi drum judeţean, spre satul Măriuţa, ne dăm seama de ce e nevoie de toată această tevatură. Drumul arată jalnic şi dacă vrei să-ţi rupi maşina nu ai decât să te aventurezi pe acolo. Ca să vedem cu ochii noştri minunăţia de drum am parcurs şase kilometri într-o zi în care soarele strălucea pe cer şi am dat peste ditamai băltoaca pe care mai repede o săreai decât să o ocoleşti. Cu siguranţă, Petre Dinei a pus-o acolo. La asemenea hal de drum judeţean un filmuleţ pus pe Youtube cu denumirea “drum judeţean în Călăraşi cu Filipescu preşedinte de consiliu” este tocmai nimerit. Respectivul consiliu şi respectivul preşedinte oricum nu calcă prin Belciugatele. Au fost odată în campania electorală, l-au asemuit pe Dinei cu Ceauşescu, au vrut să-l dea jos din funcţia de primar, dar n-au reuşit. De atunci nici că mai calcă pe acolo, dar nici drumurile judeţene nu le repară. Spune Filipescu faptul că Măriuţa nu este un drum aşa circulat încât să merite să se bage bani în el. Dar drumul Vasilaţi- Nuci, ultima localitate având o populaţie mai mică decât Măriuţa, de ce este de interes? Simplu. Acolo este primar penelist, iar parandărătul este funcţional. Să ne spună Drăgulin şi Vasilescu câţi bani s-au  băgat în acest drum şi după aceea mai vorbim de panourile publicitare. Oricum, Dinei, după ce a cerut adrese de la 40 de primării prin care se spune că nu există nici autorizaţii şi nici avize pentru panouri, este hotărât să meargă pe drumul Vasilaţi- Nuci să bage ruleta acolo şi să vadă cât s-a furat. Comparaţia dintre cele două drumuri judeţene nu este una hazardată din moment ce consilierul judeţean, Vasile Alexandru, a atras atenţia asupra problemei în şedinţa de consiliu judeţean. Lucrurile sunt clare. Avize şi autorizaţii trebuie să existe. Dar numai pentru Belciugatele? Pentru celelalte localităţi, nu? Până la urmă lipsa unei  autorizaţii de construire, pentru un panou de intrare în localitate, este o problemă minoră faţă de alte construcţii fără autorizaţie s-au, ca să fim mai direcţi, faţă de furăciunile din Consiliul Judeţean Călăraşi. Prin urmare, Petre Dinei nu are decât să ţipe, pentru că ochii din consiliul judeţean nu sunt pentru drumul judeţean Belciugatele- Măriuţa, pe care acum o săptămână inginerul- şef de la “Drumuri şi Poduri” a rămas blocat, ci pentru şicane, tertipuri şi şmecherii ieftine, astfel încât să se abată atenţia de la problemele reale ale drumurilor din judeţ.

N.R. Chestia cu Youtube nu este chiar “vrăjeală”

- Rambursarea unui  împrumut bancar  de 200 miliarde este văzută diferit de partide

Decebal Mihalache

Consiliul judeţean intenţionează să se împrumute de la o anumită bancă cu suma de 200 miliarde lei vechi, necesară pentru plata unor proiecte cu fonduri europene. Împrumutul, ce se va face la iniţiativa lui Răducu Filipescu, a fost aprobat de consilierii judeţeni, în esenţă toate partidele fiind de acord cu el. Cu banii, după ce vor fi luaţi de la bancă, se vor plăti firmele ce reabilitează trei drumuri judeţene, iar în momentul în care UE rambursează suma cheltuită ei vor fi puşi la loc. Ce înseamnă “la loc”? Aici intervine divergenţa dintre partide, în speţă PDL având o altă optică. Consilierul pedelist Emanoil Aron a explicat că mult mai eficient ar fi dacă banii vor fi rambursaţi de consiliul judeţean către bancă a doua zi după ce ei sunt plătiţi de UE. Astfel, nu se vor plăti dobânzi mari, în cazul nostru, după calculele consiliului judeţean, fiind vorba de aproape dublul ratei de credit. În schimb, Filipescu vede altfel lucrurile. Lăsăm la o parte declaraţiile sale, căci pe vorbe nu mai discută nimeni, ci doar pe acte. Din hotărârea consiliului judeţean reiese că banii nu vor fi duşi a doua zi la bancă ci vor fi returnaţi într-o perioadă de 10 ani de zile. Exact aceasta este şi temerea consilierului Arion, că Filipescu, după ce va primi banii înapoi de la UE îi va folosi la orice. Chiar la orice. De la investiţii şi până la, spunem noi, achiziţii de gipane sau plata salariilor către cei ce freacă menta pe la direcţia de patrimoniu. Mai mult, prin împrumutul şi formula propusă de Filipescu judeţul ajunge la o cotă de îndatorare de 25%, faţă de 30% maximă, astfel încât alte împrumuturi peste patru sau cinci ani sunt excluse. Chiar Filipescu recunoaşte că mai putem lua în plus doar 85 miliarde, după care orice împrumut bancar al consiliului judeţean este blocat.  Temerea că banii vor fi cheltuiţi de Filipescu în mandatul ce i-a mai rămas nu este tocmai fantezistă. Acesta spune de mai mult timp că judeţul are nevoie de bani. Cum robinetul guvernamental este închis, mai ales pentru el, soluţia cheltuirii de bani cu nemiluita a găsit-o într-un împrumt bancar. Dacă la sfârşitul anului 2008 Filipescu a reuşit în două luni să “pape” 120 miliarde,  bani veniţi de la guvernul Tăriceanu, numai pentru drumuri judeţene, nu credeţi că “prăduirea” a 200 miliarde în doi ani este floare la ureche pentru el? Nu ar fi primul care merge pe deviza “după mine potopul”.  Cine vine la conducerea consiliului judeţean, după Filipescu, în următorul mandat, e treaba lui, dacă Filipescu mai prinde un mandat, se descurcă. Important e să se ia împrumutul pentru că după aceea treaba e simplă. Când ai bani publici pe mână, ce rost are să te îngrijeşti de ei? Mai ales când vin alegerile, iar cash-ul este la putere!

Decebal Mihalache

După ce au depăşit faza luptelor interne cu strigături, cu înjurături şi cu toate cele, pesediştii călărăşeni au evoluat şi au ajuns să devină penibili, pentru un partid cu pretenţii. Lupta internă a ajuns să facă deliciul presei întrucât ce se discută azi se schimbă a doua zi, iar în informările publice “aburelile” pesediste ţin loc de pretenţii pentru un, eventual, partid de guvernământ. Ca să fim mai concreţi, tabăra Oanei Mizil şi a lui Valentin Deculescu au bătut palma, pentru ca numai după câteva ore înţelegerea să cadă. Discuţiile s-au parafat, după mai multe runde de negocieri, în comuna Ileana, marţi, 27 aprilie, în anul de graţie 2010. Ziua ar fi putut fi una istorică, însă pesediştii călărăşeni sau, mă rog, unii dintre ei au ţinut dinadins să se facă de cacao. S-a căzut de acord cu privire la funcţiile ce urmau să fie ocupate de persoane din ambele tabere, numai că cei din tabăra lui Deculescu s-au răzgândit.  Bătutul palmei a fost o treabă foarte serioasă, întrucât taberele au convenit ca a doua zi, miercuri, să susţină a conferinţă de presă comună în care să anunţe înţelegerea istorică. Numai că între timp s-a întâmplat ceva. Astfel că, după ce presa ştia, aproape în detaliu  cele petrecute, tabăra lui Vali Deculescu s-a prezentat într-o conferinţă de presă în care a anunţat “vrăjeli” şi “abureli” şi că înţelegerea  ba a fost, ba nu a fost şi că “principiile” au fost cauza neînţelegerilor.  Lista asupra cărora s-a convenit era următoarea. Facem precizarea că Deculescu urma să se retragă în favoarea Oanei Mizil. Vali Deculescu- prim- vicepreşedinte. Secretar- executiv -Virgil Diaconu. Trezorier- Liviu Oltenacu. Vicepreşedinţi- Petre Ţone, Dumitru Boabeş, Ştefan  Ion,Ion  Samuilă, Emil Craiu, Sorin Vrăjitoru, Răzvan Meseşanu, Ninel Ţifrea şi primarii- Constantin Victor, Nicolae Pandea, Aneta Niţu, Nicolae Rîjnoveanu, Dorel Dorobanţu, Alexandru Corneliu, Anghel Olteanu, urmând ca primarul din Cuza Vodă, Aurel Stan, să devină preşedintele Ligii aleşilor locali PSD. Cei care au insistat foarte mult asupra înţelegerii au fost primarii, fapt confirmat de Aurel Stan,  cei ce au impus ca şi condiţie esenţială faptul ca funcţia de prim- vicepreşedinte să-i revină lui Vali Deculescu. Joi, în conferinţa de presă, după ce a fost bine “prelucrat”, întrucât citea de pe caiet, Deculescu vine şi spune că răzgândeala  taberei sale s-a datorat faptului că cealaltă tabără a făcut publică lista funcţiilor. Şi era o altă listă. Prin urmare, Oana Mizil care, miercuri la ora 16.00, era entuziasmată de înţelegerea făcută şi de faptul că va avea loc o conferinţă de presă comună, numai după câteva minute şi-a dat seama că e vorba de trădare. Trădare, trădare, dar să o ştim şi noi. Astfel, am aflat că la acea oră Deculescu şi Meseşanu se aflau în birou la Vârtejanu. Tot atunci, pentru că am discutat telefonic cu Deculescu, acesta se răzgândise, pentru că ne-a declarat că nu a avut loc nicio înţelegere şi că nu se va retrage din cursă. Acest lucru ar trebui să i-l spună lui Liviu Dragnea, pentru că acesta a fost informat cu privire la înţelegerea celor două tabere. Deculescu şi Meseşanu nu ne-au spus şi ce i-a făcut să se răzgândească, pentru că motivul cu apariţia listei este “vrăjeală” adevărată. Lucrurile sunt mult mai complicate şi asta se ştie în tabăra Oanei Mizil.  Prezenţa celor doi în biroul lui Liviu Vârtejanu nu a fost întâmplătoare. Acesta deţine controlul, sau crede lucrul ăsta,  asupra fondurilor alocate de consiliul judeţean către primăriile pesediste. Prin urmare această armă a fost folosită în lupta dintre cele două tabere. Numai că Vârtejanu nu este de capul lui în consiliul judeţean, este de capul lui Filipescu.  Dacă el Lider Maximo îşi bagă coada în alegerile din PDL , putea rata ocazia să nu şi-o bage şi în PSD? O grupare puternică în acest partid nu este de preferat pentru Filipescu. Prin urmare, băieţii care umblă cu vrăjeli de genul “nu ne-am înţeles pe principii”  ar trebui să-şi revizuiască atitudinea.  Aici discutăm de lucruri serioase. Unul dintre ele, care a ieşit în evidenţă foarte clar după această bălăceală pesedistă este că Filipescu, prin intermediul lui Vârtejanu, face agenda PSD. Nu este exclus ca după ce se termină tot circul intern din PSD să asistăm la debarcarea lui Vârtejanu de la consiliul judeţean, văzut ca instrumentul din mâna Filipescului, prin care se manipulează PSD-ul. Cu toate acestea, strategul Filipescu a făcut o mare greşeală. Sau,  a fost atras în cursă. În locul lui lovitura de graţie o lăsam pentru ziua alegerilor, dar aşa ce era de aflat, s-a aflat. Încrederea, care este lucrul cel mai important într-un parteneriat, s-a dus pe apa Sâmbetei, iar acum cele două tabere sunt la cuţite. După toată această trărăşenie în luptă s-ar putea să intre şi o altă tabără. Cea a lui Doru Ioan Tărăcilă. Deja acesta pe blogul său a dezavuat şi a criticat în termeni duri înţelegerea de la Ileana. Liviu Muşat, care a crezut că joacă o carte prin retragerea sa din cursă, a anunţat că îl votează cu două mâini pe Tărăcilă. Vîrtejanu şi el face nişte cărţi. Oricum, el votează cu Filipescu. Prin urmare, ceea ce părea o înţelegere istorică a devenit un  fiasco pesedist, iar unii membrii nu s-au lăsat până nu s-au făcut de cacao. Măi, băieţi, păi aşa , Filipescu, Dinulescu şi Fuia vă mănâncă pe pâine.

Decebal Mihalache

De ceva vreme aranjamentele lui Filipescu nu-i mai ies şi s-a ajuns la situaţia încât nici măcar membri de partid să nu-l mai asculte. Altădată, pe când era la putere la nivel naţional, Filipescu tăia şi spânzura în partid. Cele spuse de el erau literă de lege şi nimeni nu crâcnea la cele decretate de acesta. Dacă ceva era alb şi trebuia să fie negru, atunci negru era. Mai mult,  obiectul era atât de negru încât să-i placă Filipescului.  Am mai spus-o, în PNL era dictatură absolută. Numai că între timp lucrurile par să se fi schimbat. Tonul l-au dat o parte din consilierii locali ce nu au vrut să-l asculte pe Filipescu. S-a văzut foarte clar la ultima şedinţă de consiliu local, la proiectul de hotărâre privind trecerea unităţii militare de pe strada Independenţei, în proprietatea primăriei Călăraşi. Filipescu ar fi dorit-o pentru el, pentru consiliul judeţean, să nu fim atât de direcţi, numai că jocurile nu i-au ieşit. Dragu i-a propus şi a iniţiat proiectul de hotărâre în acest sens, pentru a împărţi frăţeşte unitatea militară. Filipescu a refuzat. Înaintea şedinţei de consiliu, consilierii liberali, pesedişti şi pedelişti s-au înţeles, astfel încât împărţirea frăţească să fie votată. Numai că Florea Olaru, pe ultima sută de metri, a primit indicaţii preţioase de la Filipescu pentru ca proiectul să nu fie votat. Nu a fost de ajuns întrucât Emil Izvoranu, Adriana Mărgineanu, Mircea Drăgulin şi Picu Şişman au votat altfel decât dorinţa Filipescului. Olaru vorbea în şedinţa de consiliu, înaintea votului, despre respectarea unei decizii de partid, în speţă a PNL. Fals. Nu e vorba despre voinţa PNL, ci despre voinţa Filipescului. Filipescu nu reprezintă întreg PNL. Voinţa partidului este aceea luată prin vot liber, atât cât este el de liber, este aceea  care s-a luat în consiliul local.  Situaţia delicată în care a fost pus Filipescu, aceea în care consilierii nu-l mai ascultă, se citea nu numai pe chipul său, ci a reieşit şi din declaraţii. Adică, nu a declarat  nimic. A spus că nu comentează votul celor patru consilieri decât după o analiză în partid. Normal, când nu-i convine ceva Filipescu o “scaldă”. Altădată tuna şi fulgera iar ameninţarea cu datul afară din partid era ceva normal. Acum, lucrurile s-au schimbat.  Împotrivirea faţă de dictatura lui Filipescu vine şi în contextual neputinţei acestuia faţă de consilierul  Nedelcu Stan. Filipescu a încercat să-l dea afară pe acesta din consiliul local, dar nu a reuşit. Normal că cei patru consilieri au avut în vedere şi acest aspect, când au votat împotriva celor decretate de Filipescu. Oricum, nu pot fi daţi afară din consiliu întrucât primarul Dragu i-a amintit “tovarăşului Filipescu”, cel “cu multe nume”, că un asemenea proiect de hotărâre va fi iniţiat la… Sfântul Gogu.  Prin urmare mişcările centrifuge din PNL sunt doar la început. Primii au fost consilierii, urmează primarii.  Care au mai rămas!

Daniela Mihalache

Pentru a doua oară, în decurs de două luni, consilierii judeţeni nu au aprobat proiectul de hotărâre ce viza  unitatea militară ce a devenit mărul discordiei între primărie şi consiliul judeţean. Cei ce s-au opus au fost democrat-liberalii care au considerat că unitatea militară trebuie să intre în proprietatea primăriei şi nu a consiliului, aşa cum doreşte Filipescu. Chiar dacă acesta din urmă s-a tânguit că judeţul va pierde bani din cauză că nu poate depune proiectul pentru a obţine finanţare pentru un cămin de bătrâni, vorbele sale nu i-au îndulcit deloc pe consilierii democrat-liberali. Enervat peste măsură, Filipescu a organizat şi o conferinţă de presă, în care a declarat că Dragu nu va fi în stare să facă acolo nimic. Cu siguranţă dacă primarul Nicolae Dragu mai era la PNL nu ar fi declarat aşa ceva. Pe timpul când Nicolae Dragu era la PNL era cel mai bun, dar acum, când nu mai este…vulpea care nu ajunge la struguri spune că sunt acri.

La rândul său, Marian Dinulescu, liderul democrat-liberal, a precizat că i se pare normal ca unitatea militară să revină primăriei, atâta timp cât aceasta se găseşte pe teritoriul administrativ al municipiului Călăraşi. Acesta a mai precizat că nu vede nicio logică pentru care consiliul judeţean să devină proprietar, considerând că e o ambiţie a consiliului atâta timp cât Dragu cedează jumătate din unitatea militară.

Cum se va finaliza însă acest război, vom trăi şi vom vedea. Cert este că cele două instituţii se luptă pe un imobil care, deocamdată, nu le aparţine. El este acum în proprietatea ministerului Apărării şi va reveni cui va decide proprietarul.

- Nelia Trandafir amendată pentru “tupeul” de a face recurs

- Se câştigă recalcularea pensiilor la Călăraşi sau Bucureşti, în timp ce la Cluj se pierde

Daniela Mihalache

Fie că sunt nemulţumiţi de modul în care le-au fost calculate pensiile, fie că-şi doresc mai mulţi bani, 1257 de pensionari din judeţul Călăraşi au acţionat în instanţă Casa Judeţeană de Pensii pentru a solicita recalcularea pensiei. Mulţi dintre aceştia sunt pensionaţi în baza Legii 3 din 1977, înainte de apariţia Legii 19 din 2000, şi consideră că au fost nedreptăţiţi în privinţa modului de calculare a pensiei. Cert este că din cele 1257 de dosare aflate pe rolul instanţelor de judecată, au fost până acum soluţionate 682, iar dintre acestea 477 de sentinţe sunt în favoarea pensionarilor. Casa Judeţeană de Pesii este acum bună de plată, deşi, la prima vedere, deciziile instanţelor sunt destul de controversate. Cu toate acestea, pensionarii care au câştigat în instanţă şi au decizii definitive şi irevocabile le vor fi recalculate pensiile, iar la o primă estimare fiecare pensionar va primi, în medie, 100 de milioane de lei vechi. S-a ajuns la această situaţie după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis o decizie în interesul legii, Decizia nr. 40 din 22 septembrie 2008. De aici a plecat un întreg tăvălug al proceselor nu numai în Călăraşi, ci în toată ţara.

O decizie a ÎCCJ porneşte tăvălugul proceselor

În anul 2005, Guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă, OUG nr. 4/2005, prin care se stabilea recalcularea pensiilor pentru cei ce s-au pensionat înainte de aprilie 2000. Recalcularea acestora urma să se facă în baza Legii nr. 19 din 2000. Între timp însă, în 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis Decizia 40 din 22 septembrie 2008 prin care se stabileşte că “ dispoziţiile art. 77, alin. 2, raportat la art. 43, alin. 1 şi 2 din Legea 19/2000 se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 – 31 martie 2000 şi care şi-au desfăşurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3 din 1977”. Ce spune art. 14 din Legea 3 din 1977 ? Acest articol stabileşte  reduceri ale vârstei de pensionare pentru persoanele care au lucrat în grupa I şi II de muncă, reduceri de care au beneficiat la momentul pensionării.

“Eu, ca şi director coordonator, sunt între ciocan şi nicovală”

După apariţia acestei decizii, procesele au început să curgă. Instanţele însă au judecat fiecare, după bunul plac. În timp ce la Tribunalul Călăraşi şi la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă superioară, Casa Judeţeană de Pensii Călăraşi pierde procesele  pe bandă rulantă, la Curtea de Apel Cluj, spre exemplu, în aceleaşi speţe, sunt respinse recursurile formulate de pensionari. Curtea de Apel Cluj ia în considerare decizia ÎCCJ, dar spune că potrivit acesteia se reduce vârsta de pensionare, nu se modifică stagiul de cotizare. Explicând situaţia paradoxală în care două instanţe de acelaşi grad au opinii diferite, directorul Casei Judeţene de Pensii Călăraşi, Nelia Trandafir, ne-a declarat că toate recursurile formulate la Curtea de Apel Bucureşti de instituţia pe care o reprezintă au fost respinse. Mai mult decât atât s-a ajuns chiar la amendarea directorului pentru că are “tupeul” de a declara recurs. Astfel, în motivare, completul de judecată arată că “ recurenta-pârâtă ( Casa Judeţeană de Pensii) cu rea credinţă şi voit nu respectă decizia în interesul legii nr. 40 din 22 septembrie 2008 pronunţată de ÎCCJ în pofida faptului că toate instanţele de fond respectă şi aplică dispoziţiile legale menţionate”. Şi pentru a nu-şi mai permite a-i deranja, judecătorii Curţii de Apel amendează directorul: “ Practic mă penalizează pe mine, ca şi director al instituţiei, pentru că mi-am permis să nu ţin cont de decizia ÎCCJ în condiţiile în care eu trebuie să reprezint interesele instituţiei pe care o coordonez, faţă de care am o responsabilitate. În momentul acesta eu, ca şi director coordonator, sunt între ciocan şi nicovală.  Ca şi director coordonator am sentinţa Curţii de Apel Cluj care-mi demonstrează că am un punct de vdere corect şi că ar trebui să merg cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti, dar ca şi om mă trezesc cu amendă de 100 de lei pe fiecare dosar pe care cu rea credinţă şi voit, după cum spun ei, nu respect decizia. Sunt cumva legată de mâini şi de picioare în a-mi face datoria şi a respecta legislaţia”, spune Nelia Trandafir. Practic, în acest moment, directorul coordonator consideră că există o anumită presiune prin aplicarea acestor amenzi, interpretându-se că ignoră cu rea credinţă aplicarea deciziei ÎCCJ.

Pensionarii îşi vor primi drepturile stabilite de instanţă

S-a ajuns acum în situaţia ca pensionarii să fie trataţi în mod diferit, din punctul de vedere al Neliei Trandafir. Aceasta consideră că se face o nedreptate celorlalţi pensionari care au muncit în aceleaşi condiţii grele şi pentru care stagiul de cotizare a rămas la 30 de ani, în vreme ce celor ce s-au pensionat înainte de 2000 li se stabileşte de către instanţă stagiul complet de 20 de ani pentru grupa I şi 25 de ani pentru grupa a II-a de muncă. Cu toate acestea, deciziile rămase definitive şi irevocabile vor trebui totuşi aplicate. Pensionarii care au câştigat în instanţă recalcularea pensiei pe ultimii 3 ani îşi vor primi drepturile stabilite, ne-a asigurat Nelia Trandafir. Lunar, 60-70 de pensionari primesc, în medie, fiecare, 100 de milioane de lei vechi, ceea ce înseamnă 6 miliarde lei vechi din bugetul instituţiei. Deşi acum sunt doar 1257 de procese în instanţă, angajaţii casei de pensii se aşteaptă ca numărul dosarelor să crească din cauză că abia acum pensionarii află de această posibilitate de a se adresa instanţei.

Aceasta este România în care trăim. O Românie cu două justiţii, o justiţie cu două feţe, unde legea nu se aplică la fel la Călăraşi, Bucureşti sau Cluj. Poate că nu ar fi rău ca judecătorii să răspundă pentru sentinţele pe care le dau. Aşa nu am mai vedea cazuri asemănătoare, dar cu decizii diferite.

Decebal Mihalache

Cu toate că ne propusesem ca în acest număr să nu abordăm din nou mega afacerea colectării şi transportării gunoiului ecologic din judeţ, din greşeală, din întâmplare, ne-a căzut în mână noul contract de asociere propus de Filipescu, modificat, după ce unii primari s-au răţoit la el. La contract. Nu chiar din întâmplare ne-a căzut în mână contractul împricinat, pentru că el urmează să fie aprobat de consilierii municipali din Călăraşi şi, la ora când citiţi aceste rânduri, sunt foarte mari şanse ca el să fi fost votat. Asta nu ne împiedică să observăm că primarul Dragu nu a fost în totalitate de acord cu propunerile Filipescului. Spre exemplu, Filipescu a decretat ca fiecare oraş, Călăraşi, Olteniţa, Lehliu şi Fundulea să-şi achite cota parte pentru închiderea actualelor gropi de gunoi neecologice. Numai că Dragu a “tăiat“  Călăraşi din contract, a semnat în drept, şi a mers mai departe. Cu siguranţă a citit o altă prevedere din contractul Filipescului ce se bate cap în cap cu aceasta. Ne zice Filipescu că prin proiectul său se închid şi actualele gropi de gunoi. Aşa ştiam şi noi. Gropile vor fi închise cu bani de la UE. Dar acum vedem că primarii din Olteniţa, Lehliu şi Fundulea sunt buni de plată. Să fie la ei acolo ! Primarul nostru, după cum spuneam, prinzându-se de şmecherie, a mers mai departe şi a tăiat din contract şi procentul de cofinanţare pe care trebuie să-l suporte Călăraşiul. De la vreo 24 la sută, municipiul reşedinţă va suporta doar 12 %. Aşa va arăta contractul aprobat de consilieri şi nu ştim ce vrăji va face Filipescu ca adunând procentele de la fiecare localitate să-i dea tot 100%. Falsul şi uzul de fals sunt excluse, prin urmare cineva trebuie să plătească mai mult. Acelaşi contract va trebui aprobat şi de consiliul judeţean, pentru că el a fost modificat după aprobarea iniţială. Parcurgând mai atent contractul propus de Filipescu am dat peste nişte prevederi care, nu numai că ne-au băgat în ceaţă, dar am ajuns să vedem pe ce culmi de civilizaţie şi progres a ajuns escrocheria la români. La unul din puncte se spune că serviciul de colectare şi transport al gunoiului va fi scos la licitaţie, prin urmare toate sunt bune şi frumoase. Dar, ne-am dumirit repede pentru că în altă parte se spune că tarifele şi taxele vor fi calculate de “aparatul de specialitate al consiliului judeţean“ şi apoi aprobate de votacii de serviciu din acelaşi prestigios for. Şi noi care ştiam că în primul rând la licitaţie se licitează preţul, în cazul nostru tariful sau taxa pe care trebuie să o plătească fiecare amărât de locuitor al judeţului. Nu, aici, “specialiştii“ de la consiliul judeţean ţin loc de lege. Spre exemplu, la licitaţia din municipiul Călăraşi pentru ridicarea gunoiului s-a licitat şi măturarea ultimei frunze de pe domeniul public, dar şi preţul pe care populaţia trebuie să-l plătească. Atunci, în cazul gunoiului ecologic al consiliului judeţean, ce mama dracu se licitează? Şpăgile pe care operatorii trebuie să le plătească ? Astfel, băieţii deştepţi din consiliul judeţean vor calcula tarife şi taxe astfel încât operatarul sau operatorii desemnaţi prin “licitaţie“ să fie super mulţumiţi de ceea ce li se oferă. Că doar nu e  vorba de banii lor ! Deocamdată, contractul e blocat prin nesemnare de către unii primari, preponderenţi de culoare portocalie. Dar, afacerea e afacere, iar o “înţelegere politică“, îl cităm pe Dan Drăgulin, nu e exclusă. La fel ca în cazul altei afaceri, cea cu drumurile judeţene. Aici, din ce am citit pe forumul consiliului judeţean, semn că populaţia e interesată de treburile de prin judeţ, aflăm că la licitaţia pentru reabilitarea drumului judeţean Budeşti- Fundeni, PNL, PDL şi PSD şi-au împărţit frăţeşte lucrările. Oficial, licitaţia a fost câştigată de “un consorţiu format din trei firme“ . De pe forumul consiliului judeţean aflăm că SC Dimar este firmă pedelistă şi are lucrări în zona Fundeni- Cucuieţi, v-aţi prins, unde sunt primari portocalii, SC  C.C.C.F. Drumuri şi Poduri S.R.L. Timisoara e firmă liberală şi, v-aţi prins, execută lucrări în zona Budeşti- Vasilaţi, cu primari galbejiţi, iar S.C.T. Bucuresti, după ce a dat iama prin bugetul pesedist din Gorj, a ajuns la Călăraşi. Treaba merită băgată în seamă, întrucât unul din cele trei partide a luat ţeapă la lucrările de la celălalt drum judeţean. SC Delta ACM, a primit jumătate din reabilitarea drumului Valea Argovei-Mânăstirea, ea având lipici liberal,  din moment ce s-a mai procopsit cu un contract pe trei ani de la consiliul judeţean şi altul în campania electorală, când a asfaltat strada Bucureşti şi, culmea, a uitat să toarne stratul de uzură pe care încă îl aşteptăm. La afacerea cu drumuri mai menţionăm doar asfaltările de miliarde şi miliarde pe an de la consiliul judeţean, date pe o aşa zisă delegare de gestiune, după care asfaltări de vreo 500 miliarde, căci vorbim de cinci ani, vor ajunge, conform contractului, în ograda unei firme private prin, bomboana de pe colivă, o mare privatizare. Aşa ne-a ieşit din calcule! Dar, asta nu e de nasul nostru, ci de presa centrală şi dacă nu veţi auzi de vreun scandal naţional să fiţi siguri că “băieţii deştepţi” au fost bine, bine “jumuliţi”. Revenind la afacerea nostră de serviciu, cea a gunoiului ecologic, ne-a sărit în ochi şi prostirea pe faţă a primarilor, întrucât ei sunt buni de plata unei cote părţi, pe când doar şmecherul de consiliu judeţean încasează redevenţa. Doar de la operatorul ce transportă gunoiul la groapa centrală, pe când operatorii ce colectează gunoiul nu plătesc nimic. Pentru că nu scrie în contract. Asta da afacere. De licitaţiile de lucrări, bunuri şi servicii nu mai vorbim că se ştie. Organizator va fi tot consiliul judeţean, pe când primarii noştri vor rămâne cu ochii în soare şi cu sarcina de a încasa doar taxa de la populaţie. Oricum, contractul va trebui semnat de toţi primarii, astfel încât, cu acesta, Filipescu să meargă şi să ceară cei 33 milioane euro de la UE. Caz în care peste contractul varză ar putea să-şi arunce ochii şi vreun oficial de rang mai înalt care l-ar putea trimite la “remaiat” pe motiv de nelegalitate. Asta dacă nu o va face prefectura. Însă, convingerea noastră e alta. Cum, necum, banii vor fi luaţi de la UE, că e păcat să ratezi o asemenea afacere, vor fi cheltuiţi, dar proiectul, după o funcţionare de câteva luni, se va duce de râpă. Dar, asta e o altă poveste!

Şapte oameni de afaceri au decis într-o bună zi că pentru a se salva de la faliment şi a nu mai fi la mâna procesatorilor de carne trebuie să se unească şi să demareze un proiect comun. Aşa se face că Ion Dochiţa şi Justin Dume de la Avicola Dragoş Vodă, fraţii Puiu şi Gabriela Ilisei de la SC Prima Nova SRL, Ion şi Lorin Burzo, tatăl şi fiul, de la Avicola Ciocăneşti şi Gheorghe Văduva – deţinători de ferme de pui, şi-au unit eforturile şi şi-au deschis, la Dragalina, un abator din carne de pui – EuroAvi. Cei 7 asociaţi au reuşit pe parcursul unui an să impună pe pieţele româneşti, dar şi din străinătate, Puiul de Bărăgan – un brand produs în judeţul Călăraşi, la Dragalina.

Investiţia iniţială s-a ridicat la 4 milioane de euro şi a fost posibilă datorită accesării fondurilor europene. Pe 13 mai se împlineşte un an de la deschiderea abatorului care a făcut ca judeţul Călăraşi să fie primul producător de carne de pui din România. Aici sunt procesaţi 8,5 milioane de pui pe an şi se produc 21.000 de tone de carne anual. Povestea de succes am aflat-o în cadrul emisiunii Roadele Bărăganului, difuzată de Antena 1 Călăraşi, de la administratorul societăţii EuroAvi, Ion Dochiţa.

Judeţul Călăraşi – cel mai mare producător de carne de pui din ţară

-         Cum v-a venit ideea înfiinţării acestui abator în inima Bărăganului ?

-         EuroAvi este un grup de producători din judeţul Călărai. Ne-am asociat prin 4 firme şi 7 acţionari. Am fost nevoiţi să înfiinţăm acest grup de producători ţinând cont de preţurile mici pe care le obţineam la alte abatoare din Călăraşi sau din ţară. Ideea a venit din necesitatea de a avea unde să livrăm puii în viu ţinând cont de faptul că noi avem în total 11 ferme de creşterea puilor şi în jur de 8,6 milioane de pui pe an.

-         Practic, aţi decis să faceţi acest abator pentru a avea unde să abatorizaţi ceea ce produceaţi…

-         Având fermele de pui noi produceam carnea în viu pe care apoi o duceam în abatoare unde era cumpărată la preţul la care era la momentul respectiv pe piaţă.  Pierdeam foarte mult. Şi ne-am gândit, ţinând cont că erau fonduri nerambursabile, Sapardul spre exemplu, ne-am hotărât  să ne asociem în această grupare de firme ca să înfiinţăm acest abator.

-         Spuneaţi că aţi accesat fonduri europene. Când s-a întâmplat asta ?

-         Am început în anul 2006. Am accesat prin măsura 1.1 pentru înfiinţare de abatoare şi fabrici de preparate. Toată suma era de 4 milioane de euro din care 2 milioane de euro au fost nerambursabili şi 2 milioane cofinanţarea noastră.

-         A fost greu să accesaţi aceste fonduri ?

-         Acum putem spune că nu a fost greu, după ce am realizat acest obiectiv care pentru noi, producătorii din această zonă a ţării, a fost o salvare ţinând cont că în această zonă, pe o axă de 45 de kilometri, sunt 3 abatoare mari de tăierea puilor pentru carne: Călăraşiul, este al nostru, la Drajna, şi la Slobozia un alt abator. Pe această rază sunt cele mai multe abatoare şi cei mai mulţi crescători de păsări. Pot să vă spun că judeţul Călăraşi este primul judeţ al ţării care produce cea mai multă carne de pui. Am întrecut Bacăul, Alba Iulia, care erau judeţe cu tradiţie şi aveau fabrici mari. În schimb noi, Avicola Călăraşi şi Mixalim Frumuşani am făcut ca la ora actuală judeţul Călăraşi să fie cel mai mare producător de carne de pui din ţară.

-         Pentru cei care încă nu au accesat fonduri europene sau poate se gândesc să le acceseze, ce sfat le daţi, în condiţiile în care dvs. aţi implementat aici un proiect de succes ?

-         Sfatul meu sincer este să insiste să acceseze aceste fonduri pentru că e un ajutor. Trebuie foarte mult lucrat, în special multă răbdare şi apoi se rezolvă. Sunt nişte bani bine veniţi care te ajută să porneşti o investiţie, să o continui, să modernizezi.

La EuroAvi se produc zilnic 50-55 de tone de carne

-         Ce cuprinde investiţia dvs. ?

-         Investiţia noastră în abatorul de păsări a fost pornită de la zero. Am cumpărat terenul, apoi am făcut clădirea, după care am cumpărat utilaje. Utilajele sunt moderne, noi, de ultimă generaţie, din Uniunea Europeană. Deja abatorul nostru este agreat , avem ştampila ovală, avem toate aprobările, putem oricând să exportăm în orice ţară.

-         Ce produse faceţi la EuroAvi ?

-         La EuroAvi abatorizăm puii de la fermele noastre. Facem tot felul de sortimente din carne de pui: puiul grill, puiul cu cap, gât şi picioare, pulpe, pulpe superioare, cu piele, fără piele, piept cu os, fără os. Le ambalăm atât la pungă cât şi la caserole. Avem maşini cu o viteză mare de ambalare. Putem să împachetăm 60 de tăviţe pe minut.

-         Cam cât produceţi într-o zi ?

-         Într-o zi noi tăiem în jur de 32.000 de pui în viu. Asta înseamnă în jur de 70-75 de tone carne în viu, din care carne bună pentru consum 50-55 de tone.

EuroAvi vinde pui în Anglia, Grecia, Bulgaria

-         Piaţa de desfacere…

-         Piaţa de desfacere la început a fost foarte bună. Nu reuşeam să vindem cât era cererea. Acum a mai căzut piaţa cărnii, nu numai la noi, peste tot.

-         Vindeţi în toată ţara ?

-         Vindem în toată ţara. Am vândut şi în Bulgaria, Anglia, Grecia…

-         Este greu să pătrunzi pe pieţele externe cu produse româneşti ?

-         Da, e foarte greu. Noi n-am reuşit noi. E un abator nou, dar am reuşit prin alţi intermediari . În Bulgaria am reuşit să vindem direct.

-         Înseamnă că vă este destul de greu să pătrundeţi direct ca producători

-         Este foarte greu. Am experienţa de un an în care nu am reuşit să pătrundem decât în 2 supermarketuri din România. Este totuşi o bătălie, dar piaţa noastră, la 55 de tone la cât tăiem şi vrem să vindem pe zi, o putem comercializa în regiunea noastră deoarece suntem la mijlocul distanţei între Constanţa şi Bucureşti. Ne-am ales acest loc strategic. Ne-am gândit la autostradă, fiind un mijloc rapid de deplasare. Apoi vindem în Brăila-Galaţi, o piaţă foarte bună pentru noi ca şi vânzare. Am ajuns şi la Ploieşti, Slatina, Craiova, Braşov, Sibiu.

-         Încercaţi să duceţi puiul de Bărăgan cât mai departe…

-         La munte, dacă se poate, dincolo de munte. Trebuie să facem asta. Trebuie să ne întărim departamentul de livrări, logistic. Suntem la început, dar trebuie să muncim, să ne vindem carnea, să obţinem cât mai bune rezultate

Puii din import sunt mai ieftini pentru că şi costurile sunt mai mici

-         De ce este greu să pătrunzi în supermaketurile româneşti ?

-         Sunt fel de fel de aprobări, se iau anumite comisioane şi noi n-am fost pregătiţi pentru aşa ceva. Noi încă suntem la început, avem o investiţie de peste 8 milioane de euro. Fermele noastre au fost slăbite, fiind şi criza aceasta economică, nu putem să intrăm aşa de repede…dar uşor o să ne facem loc…săptămâna aceasta avem promisiuni că o să intrăm într-un alt supermarket. Noi vindem bine şi la magazine. De exemplu societatea mea are 4 magazine în judeţul Călăraşi, 2 în Călăraşi, unul în Olteniţa, altul în Lehliu, unde putem să vindem carne proaspătă, tăiată în aceiaşi zi. Eu vând în jur de 3 tone pe zi, 66 de tone pe lună.

-         Am sesizat că în supermarketuri găsim pui de afară. De ce totuşi cei din import sunt mai ieftini decât cei produşi în România, deşi ai noştri sunt mai gustoşi ?

-         Puii noştri sunt mai gustoşi. Ei au pui ieftini pentru că au şi costurile mai mici. Un kg de porumb la noi costă mult mai mult decât în Anglia sau Germania. Nu sunt subvenţiile ca acolo, productivitatea muncii nu este ca acolo. Acolo îţi dă 14.000 de kg boabe de porumb la hectar şi tu ai 5-6.000. Puii aceştia sunt şi injectaţi, trataţi…Noi avem performanţe foarte bune faţă de cum au ei la puiul de creştere în viu. Noi avem un spor de 60-62 de grame pe zi furajată iar ei, în Olanda, 55-57. Şi totuşi ei au puiul mult mai ieftin decât al nostru. În al doilea rând, la ei se consumă mai mult piept, iar pulpele şi restul le vând mai ieftin şi ajung la noi, pe piaţa românească, la preţuri mai mici, uneori la preţuri de dumping.

-         Preţuri de dumping care vă obligă pe dvs. să lăsaţi preţurile mai mici

-         Da, sigur, trebuie să laşi. Dar costurile noastre  sunt mari datorită preţului ridicat al energiei, căldurii pe care o faci iarna. Societatea mea se află într-o zonă unde nu avem gaze naturale. Şi atunci mergem pe propan care se consumă foarte mult, este mult mai scump decât gazul natural. Iarna asta a fost o iarnă lungă şi grea şi costurile au fost mai mari. Una peste alta trebuie să reducem costurile pentru că dacă nu aplicăm o tehnologie modernă de creştere şi îngrijire a puilor nu poţi să reduci costul la kg de carne, nu poţi să pătrunzi pe piaţă şi atunci trebuie să faci ceva.

Chiar dacă a fost criză, la EuroAvi s-au făcut angajări

-         Doriţi ca pe viitor să vă extindeţi, să vă modernizaţi capacitatea de producţie ?

-         Au apărut tot felul de maşini de dezosat pulpă superioară, inferioară, de dezosat pieptul. Ne gândim totuşi la o extindere. Să facem o fabrică de preparate din carne de pui. Toţi acţionarii avem la fermele de pui echipamente moderne, aduse din Germania, totul se lucrează pe calculator.

-         Vă gândiţi ca pe viitor să vă produceţi singuri şi furajele ?

-         Asta este un vis…şi cu abatorul tot aşa a fost. Sper să creştem producţia în abator, să ajungem la două schimburi. Avem 212 salariaţi.

-         Aţi reuşit să-i menţineţi pe timpul crizei ?

-         Da, încă noi am angajat anul trecut pe timpul crizei. Am pornit de la 84 de angajaţi şi am ajuns la 212. S-au diversificat produsele… că toată lumea vrea tranşată, fasonată. Aici se câştigă. Una e să vinzi puiul întreg şi alta e să vinzi tranşat.

-         Ce se vinde mai bine: puiul întreg sau sortimentele ?

-         Sortimentele din pui se vând mai bine, dar noi nu putem să tranşăm sută la sută. Uneori 30-40% vindem ca pui întreg altor firme care le tranşează. Ei iau puii de la noi şi îi tranşează.

-         Cum simţiţi criza ?

-         O simţim din ce în ce mai greu datorită scăderii preţului, dar nu avem ce face. Anul trecut în noiembrie-decembrie nu am putut să vindem toată carnea şi mai avem şi acum în jur de 630 de tone de carne congelată pe care trebuie neapărat să o vindem. Interesul nostru este să o vindem refrigerată. O vinzi, ţi-ai luat banul şi mergi mai departe. Dacă eşti un bun manager, nu trebuie să congelezi carnea. Trebuie să o vinzi fresh, cu toate că în magazinele de la ţară se mai vinde, dar în Călăraşi, în oraşele mari, totul e fresh. Calităţile sunt diferite ale cărnii fresh faţă de carnea congelată. Se pierd săruri minerale, vitamine prin congelare şi decongelare. Şi atunci cea refrigerată este şi mai sănătoasă.

Guvernul trebuie să ne ajute să accesăm fondurile europene

-         Piaţă de desfacere încă aveţi…

-         Piaţă de desfacere, mulţumim lui Dumnezeu, încă avem. Trebuie să umblăm puţin la costuri în fermele noastre de producţie, dar asta nu ţine numai de noi. Altă soluţie nu avem. Anul acesta s-au scos şi subvenţiile. Vor să ne dea ceva pe bunăstarea animalelor, dar încă nu-i aprobat, totul este la Bruxelles.

-         Ce ar trebui să facă Guvernul pentru producătorii de carne din pui?

-          Guvernul trebuie să ne ajute. Avicultura românească este singura ramură din agricultură care are performanţe mari, din punct de vedere tehnic. Trebuie să continuăm să luăm fondurile structurale că aşa este cel mai bine. Trebuie să ne ajute să ne cofinanţeze să putem ajunge la bănci să luăm fondurile structurale să ne modernizăm fermele. Cu cât modernizăm mai mult, cu atât obţinem rezultate mai bune, costuri mai mici, creşte şi producţia, locuri de muncă, scade şi preţul cărnii dacă ai producţie mare.

- Două hotărâri judecătoreşti se bat cap în cap

Daniela Mihalache

Direcţia Judeţeană pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Călăraşi stă pe un butoi de pulbere, după ce membrii de sindicat au câştigat în instanţă plata orelor suplimentare efectuate sâmbăta şi duminica sau în zilele de sărbătoare legală. Problema a fost discutată şi în cadrul comisiei de dialog social ce a a avut loc la prefectură miercuri, 21 aprilie, când la masa discuţiilor au stat liderul sindicatului “Speranţa” din cadrul instituţiei, Dănuţ Grigoruţă, directorul DGASPC, Mihai Roibu, dar şi secretarul general al judeţului, Dumitru Tudone. Au ieşit la iveală aspecte care ţin de modul în care judecătorii călărăşeni înţeleg să aplice legea. Adică după bunul lor plac ! Dar, să vedem despre ce este vorba.

Angajaţii reclamă că nu s-au plătit sâmbetele şi duminicile lucrate

Anul trecut, în luna mai, sindicaliştii din cadrul instituţiei au câştigat în instanţă, prin hotărâre definitivă şi irevocabilă emisă de Curtea de Apel Bucureşti, plata orelor suplimentare efectuate sâmbăta şi duminica şi în sărbătorile legale pentru perioada 2005-2009. Dănuţ Grigoruţă, liderul sindicatului, a declarat că începând din luna mai membrii de sindicat, în jur de 600 de persoane, au fost plătite suplimentar sâmbăta sau duminica, după care, din octombrie-noiembrie 2009, “la anumite centre au început să dispară aceste ore, fără a se face dovada că s-au compensat cu zile libere aşa cum spune Codul Muncii”. Grigoruţă a adus în discuţie şi situaţia asistenţilor maternali pentru care nu s-au efectuat plăţi în această perioadă, deşi fusese pronunţată o sentinţă definitivă. În opinia sa, deşi asistenţii maternali au un statut aparte, ar fi trebuit să le fie dat un spor de muncă nenormată. În paranteză fie spus, nicio lege nu prevede un spor de muncă nenormată pentru asistenţii maternali care au o lege specială în baza căreia sunt remuneraţi. Sindicaliştii au reclamat faptul că încă nu s-au făcut calculele cât are de primit fiecare salariat nici după un an de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

Instanţa a “uitat” că asistenţii maternali sunt salarizaţi după o altă lege

La rândul său, Mihai Roibu, directorul DGASPC, spune că plata se va face, dar în cuantumul prevăzut de o ordonanţă aprobată anul trecut care statuează că acestea se vor plăti în 2010 în cuantum de 34%, în 2011 – 33%, iar în 2012 – 33%. Acesta a adăugat că nu s-a înţeles cu sindicatele sub un alt aspect. Sindicaliştii doresc plata sâmbetelor şi a duminicilor chiar dacă au fost compensate cu zile libere. Ori, conform hotărârii judecătoreşti ceea ce a fost compensat cu timp liber nu se mai plăteşte.

Problema cea mai delicată este cea a asistenţilor maternali. În privinţa lor instanţa nu a mai ţinut cont că aceştia sunt salarizaţi după o lege specială. Conform Codului Muncii şi OG 23 din 2003 aceştia au dreptul la un salariu, un spor de 15% pentru încordare psihică, un spor de 15% pentru cei care au mai mult de un copil în plasament şi un spor de 25% pentru cei care au în plasament un copil cu handicap.

Două procese similare, hotărâri judecătoreşti diferite

Până aici, totul pare a fi în regulă, însă de abia acum înainte încep încurcăturile. Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Călăraşi a avut în 2009 două procese pe cause asemănătoare. Unul în care sindicaliştii cereau plata orelor effectuate sâmbăta şi duminica, iar altul în care o asistentă maternală care nu era membru de sindicat solicita acelaşi lucru. Dacă în primul caz instanţa a admis cererea sindicaliştilor în care se solicita ca şi asistenţii maternali, membri de sindicat, să primească aceste plăţi, pentru celălalt caz instanţa a respins cererea motivând că este vorba de o lege specială care nu prevede aceste drepturi. Atunci, pe bună dreptate, stai şi te întrebi cum judecă instanţele călărăşene din monet ce două hotărâri se bat cap în cap. După care legi ? Directorul Mihai Roibu spune că se vor adresa unei instanţe superioare pentru a cere precizări în interesul legii. “Vom cere instanţei superioare să clarifice care dintre cele două hotărâri e valabilă pentru că sunt speţe similare” adaugă directorul Roibu.

“Dacă se judeca la Curtea de Apel, se judeca mult mai corect”

Dumitru Tudone, secretarul general al Consiliului Judeţean Călăraşi, a precizat că încă nu s-a făcut un calcul asupra costurilor pentru ca acestea să fie luate în discuţie în vederea corectării bugetului. Cu privire la aspectul juridic, Tudone a declarat: “ E de discutat faptul că avem două hotărâri judecătoreşti una pro, alta contra. Ce este de imputat e faptul că o hotărâre judecătorească nu a fost recurată cum trebuie. Este vorba de cea în care s-a pierdut. Dacă se judeca la Curtea de Apel eu bănuiesc că se judeca mult mai corect. A rămas definitivă hotărârea Tribunalului, fără a se judeca pe fond la Curtea de Apel. Cel puţin pentru asistenţii maternali n-ar mai fi fost opozabilă prima hotărâre. Acum vom analiza şi noi din punct de vedere al legalităţii şi al procedurii juridice dacă mai putem face ceva pentru a intra în normalitate cu legea pentru că atâta timp cât textul de lege spune că se plăteşte doar atât şi o hotărâre judecătorească vine şi-mi spune să dau mai mult decât prevede legea eu trebuie să aplic hotărârea. Când am analizat am văzut pe ce motivaţie s-a pierdut la Curtea de Apel. Într-adevăr este irevocabilă, dar nu s-a judecat fondul la Curtea de Apel. Acum vom vedea care vor fi soluţiile pentru a se ajunge la rezolvarea acestei probleme. Va fi un efort financiar foarte mare”.

DGASPC bună de plată

Sindicaliştii au făcut deja socoteala şi spun că ar fi vorba de 20 de miliarde lei vechi pentru plata drepturilor câştigate prin instanţă. Nu se ştie însă dacă şi când vor primi banii, având în vedere acest conflict între hotărâri. Dacă direcţia nu va reuşi să obţină clarificări de la o instanţă superioară, atunci va fi bună de plată pentru că nu s-a apărat în instanţă aşa cum ar fi trebuit să o facă, atâta timp câte legea le dădea dreptate în privinţa asistenţilor maternali. Corect însă ar fi să plătească cei care au greşit.

Decebal Mihalache

Proiectul privind managementul gunoiului menajer, prin care se urmăreşte colectarea, transportarea şi depozitarea ecologică a acestuia, riscă să nu se mai implementeze, după ce carenţele acestuia au fost scoase la iveală în ultima şedinţă a consiliului judeţean. De fapt, acestea erau cunoscute mai demult, dar practica batistei pusă pe ţambal a funcţionat cu succes, până acum, la consiliul judeţean. Acesta din urmă, pentru implementarea proiectului, trebuie să semneze un contract de asociere cu fiecare localitate din judeţ, numai că primarii localităţilor rurale nu au fost de acord cu unele prevederi ale acestuia. Printre acestea se număra şi obligativitatea instituirii unei taxe de salubrizare, iar în caz că populaţia nu o plătea, primăriile erau bune de plată din bugetul local către operatorul ce colectează gunoiul. Perspectiva falimentului i-a determinat pe primari să ceară ca fiecare cetăţean să plătească direct operatorului un tarif ce se va stabili ulterior. Exact acestă modificare au avut-o consilierii judeţeni pe masă la ultima şedinţă, majoritatea formată din PNL şi PSD, adoptând-o fără probleme. Asta nu l-a împiedicat pe liderul PDL, Marian Dinulescu, să afirme că mai sunt şi alte probleme, ce sunt greu de rezolvat. Spre exemplu, municipiile Călăraşi şi Olteniţa au proprii operatori, iar conform noului proiect ar trebui să renunţe la aceştia. Dinulescu spune că Olteniţa, ce s-a asociat separat cu unele comune din jur, nici nu concepe acest lucru. Călăraşi, ce are un contract cu firma Urban, se află cam în aceiaşi situaţie. Alte comune deja se gândesc să-şi creeze propriul serviciu de salubrizare, pentru că, în opinia lor, ar fi mai ieftin. Pe de altă parte, Mugurel Păunescu, din consiliul judeţean, ce se ocupă de proiect, spune că pe viitor gunoiul nu se poate depozita decât într-o groapă ecologică, iar cea de la Bucureşti, spre exemplu, va fi închisă. Totuşi, Bucureştiul nu poate rămâne fără groapă de gunoi, aşa că acolo, sau în altă parte, pot depozita şi localităţile călărăşene. Cert este că unii primari nu vor să semneze contractul propus de Răducu Filipescu, în forma actuală. Asta ar duce, în cel mai bun caz, la refacerea studiului de fezabilitate şi, în cel mai rău caz, la pierderea proiectului. Exact aceasta a fost şi temerea vicepreşedintelui Dan Drăgulin care, în absenţa lui Filipescu de la şedinţa de consiliu judeţean, a încercat să-i determine pe pedelişti să aibă voinţa politică necesară şi să adere la proiectul lui Filipescu. Numai că treaba politică este şi ea complicată. Primăriile sunt şi ele partenere cu consiliul judeţean în proiect şi plătesc cotă parte. Dar, numai consiliul judeţean organizează licitaţiile de lucrări, suma ridicându-se la 33 milioane euro. Bănet, nu glumă. Primarii deja au temerea că aceste licitaţii vor fi trucate, aşa că la o şedinţă le-a atras atenţia oficialilor din consiliul judeţean să nu umble cu cioara vopsită. Au primit asigurări, verbale, că doar nu i-a durut gura. Din experienţă, noi spunem că ele sigur vor fi aranjate. Un alt aranjament se poate face şi la desemnarea operatorilor ce vor colecta, transporta şi depozita gunoiul. Băieţii deştepţi deja lucrează la asta, o firmă a unui personaj din administraţia din Curcani fiind gata, cu experienţa acumulată între timp, să preia afacerea. Aşa că proiectul privind managementul gunoiului menajer, despre care Răducu Filipescu spunea că se va ocupa îndeaproape şi personal, intră într-o nouă fază.  Nu cea a cortului pus în faţa consiliului judeţean, că este depăşită, ci a negocierilor. Credea Filipescu că scapă… Chiar şi aşa, implementarea proiectului şi mai ales respectarea lui întocmai, este o altă problemă. Până la urmă nu am fi primii care dăm înapoi banii la U.E., adică 33 mil. euro. Că doar nu dă cineva de la el din buzunar, plăteşte consiliul judeţean. Dar atunci Filipescu va fi departe, pe o insulă din Caraibe, gândindu-se la vremurile când învârtea consiliul judeţean pe un deget.

-          Soţii Sava realizau lucrări cadastrale, prin firma lor, deşi erau în conflict de interese

-          Procurorii au dispus sechestru asigurator pe un imobil deţinut de cei doi

Daniela Mihalache

Gheorghe Sava, fostul director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Călăraşi a fost trimis în judecată de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bucureşti. Potrivit unui comunicat de presă, emis de DNA, în sarcina acestuia s-a reţinut infracţiunea de conflict de interese şi infracţiunea prevăzută de art. 11, alin. 1 din Legea 78/2000  (fapta persoanei care, în virtutea funcţiei şi a atribuţiilor de serviciu are sarcina de a controla un agent economic privat, de a îndeplini pentru acesta vreo însărcinare, de a intermedia sau de a înlesni efectuarea unor operaţiuni comerciale, dacă fapta este de natură a-i aduce foloase necuvenite), ambele în formă continuată. 

De asemenea, procurorii DNA au trimis-o în judecată şi pe soţia acestuia, Carmen Luoana Sava, consilier gradul I A la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Călăraşi, în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de conflict de interese în formă continuată.

Gheorghe Sava a ocupat funcţia de inginer-şef al OCPI, după care, timp de aproape 2 ani, până în 2009, a devenit director interimar al instituţiei odată cu demisia lui Ion Năbârgeac. Din 2009, odată instalat un alt director la conducerea OCPI, Sava a revenit pe postul deţinut anterior, cel de inginer-şef pentru ca anul acesta, la 1 martie, să demisioneze şi să părăsească instituţia. Soţia sa însă, Carmen Luoana Sava este în continuare angajata instituţiei.
Soţii Sava realizau lucrări cadastrale, deşi erau incompatibili cu atribuţiile de serviciu
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că cei doi soţi, fiind singurii acţionari ai SC GEOPROIECT SRL Călăraşi, au contractat şi derulat, prin firma respectivă, lucrări cadastrale la realizarea cărora au participat în virtutea funcţiilor pe care le deţineau, deşi activităţile în cauză erau incompatibile cu atribuţiile lor de serviciu. O parte dintre aceste lucrări au fost recepţionate cadastral de Carmen Luoana Sava. Lucrările cadastrale erau realizate prin intermediul persoanei juridice autorizate SC REC ELTA SRL, cei doi funcţionari încasând contravaloarea propriilor prestaţii prin SC GEOPROIECT SRL.
Concret, în cursul anului 2007, Gheorghe Sava, în calitate de inginer şef al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Călăraşi, conducând activitatea de control pentru lucrările în domeniul cadastral realizate în judeţul Călăraşi, a îndeplinit diverse activităţi pentru SC REC ELTA SRL Slobozia, persoană juridică autorizată să execute activităţi în domeniul cadastrului, geodeziei şi cartografiei (depunând şi ridicând pentru această societate comercială documentaţii cadastrale la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Călăraşi), a intermediat şi a înlesnit efectuarea unor operaţiuni comerciale de către acelaşi agent economic privat cu alte societăţi comerciale – SC CEPAG SRL, SC COPLA INVESTIŢII SRL, SC SONNET INVESTIŢII SRL, SC MARHAM AGRICOLA SRL, SC AMESTA INVESTIŢII SRL şi SC GOLDEN GOSE ESTATES SRL (participând la realizarea efectivă a unor lucrări de specialitate în domeniul cadastrului, deşi această activitate era incompatibilă cu calitatea sa de angajat al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Călăraşi).
Contravaloarea lucrărilor de cadastru realizate de Gheorghe Sava, menţionate anterior, a fost încasată de SC GEOPROIECT SRL, firmă de consultanţă şi proiectare al cărei asociat este chiar Sava Gheorghe împreună cu soţia sa. În felul acesta, acesta a obţinut, în mod indirect, foloase materiale necuvenite.
În data de 3 iulie 2007, în calitate de inginer şef în cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Călăraşi, funcţie în baza căreia conducea activitatea de cadastru din cadrul unităţii susmenţionate, îndeplinind totodată şi atribuţiile directorului Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Călăraşi în lipsa acestuia, Gheorghe Sava a semnat două avize cu privire la documentaţia tehnică „Plan topografic necesar întocmirii PUZ” pentru terenuri situate în comuna Săruleşti (întocmite de Serviciul cadastru). În felul acesta, s-au realizat direct foloase materiale pentru SC GEOPROIECT SRL, întrucât s-au îndeplinit astfel obligaţiile contractuale asumate de această societate în baza contractelor de proiectare. În calitate de asociat, Gheorghe Sava a beneficiat de dividende.
În perioada iunie – august 2007, în calitate de consilier cu gradul profesional I A în cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Călăraşi, având printre atribuţii activitatea de recepţionare a lucrărilor tehnice de specialitate din domeniul cadastrului, geodeziei şi cartografiei, Carmen Luoana Sava a recepţionat cadastral trei lucrări realizând direct foloase materiale pentru SC GEOPROIECT SRL, realizând astfel foloase materiale pentru sine şi pentru soţul său, prin intermediul societăţii menţionate.
Procurorii au dispus sechestru asigurator pe un imobil

Procurorii DNA au constatat că cei doi au obţinut foloase necuvenite : «  Cuantumul foloaselor materiale obţinute de inculpaţii Sava Gheorghe şi Sava Carmen Luoana este de 77.390 lei, sumă de bani reprezentând dividende raportate la profitul înregistrat de SC GEOPROIECT SRL în cursul anului 2007.
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unui imobil deţinut în proprietate de cei doi inculpaţi. »
Pentru instrumentarea acestui caz, procurorii DNA au colaborat cu ofiţeri de poliţie din cadrul  Ministerului Administraţiei şi Internelor- Direcţia Generală Anticorupţie. Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Appel Bucureşti.

După Năbârgeac a căzut familia Sava. Cine mai urmează ?

Trimiterea în judecată a fostului inginer şef al OCPI de către DNA vine după ce, anul trecut, un alt scandal, legat de afaceri cu terenuri, a zguduit instituţia. Este vorba de arestarea, pentru câteva zile, şi trimiterea în judecată, alături de fostul prefect Şerban Jenel, a fostului director al OCPI, Ion Năbârgeac, acuzat de luare de mită. Nu putem afirma dacă între cele două cazuri există vreo legătură. Ce va urma nu putem şti, dar cert este că pe timpul cât Gheorghe Sava a condus OCPI s-au făcut multe retrocedări dubioase, mai ales în zona Fundulea, în apropierea autostrăzii. Mai mult, fostul prefect Şerban Jenel l-a impus la conducerea instituţiei pe Gheorghe Sava, ei fiind foarte apropiaţi.  Sava, ca director al OCPI, a făcut parte şi din comisia judeţeană de fond funciar de la prefectură, cea care a aprobat retrocedările de la Fundulea. Diferenţa este că pe timpul lui Năbârgeac, OCPI s-a opus la unele retrocedări, cum ar fi cazul Vispescu, pe când pe timpul lui Sava nu s-a întâmplat acest lucru. Abia acum însă încep să se deznoade iţele. Aşteptăm însă ca procurorii DNA să dezlege şi alte mistere în afacerile cu terenuri din judeţul Călăraşi, în special cele din zona Fundulea, unde fostul prefect Tărăcilă a decis să nu mai retrocedeze nimic.

Pentru prima dată de la instalarea unei noi conduceri la cârma Instituţiei Prefectului Judeţului Călăraşi, a fost organizată, săptămâna aceasta, o întâlnire între autorităţile judeţene şi mediul de afaceri. Societăţi importante de pe raza judeţului, precum Saint Gobain, Martifer, Prefab, Agro Chirnogi,   Donalam, dar şi alţi agenţi economici, au venit la dezbaterea menită a pune faţă în faţă nevoile mediului de afaceri şi posibilităţile autorităţilor locale sau judeţene de a veni în întâmpinarea lor.

S-au degajat, în cadrul discuţiilor, câteva dorinţe ale agenţilor economici pe care administraţia va trebui să facă eforturi pentru ca acestea să devină realitate într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat. S-a discutat foarte mult pe marginea unei investiţii, extrem de necesare nu numai pentru dezvoltarea mediului de afaceri călărăşean, dar şi pentru economia naţională.

Saint Gobain şi-ar putea dubla investiţia dacă s-ar construi un pod peste Dunăre

Construirea unui pod peste Dunăre, între Călăraşi şi Silistra a suscitat interesul oamenilor de afaceri, după ce primarul Silistrei, Ivo Andonov, a făcut câteva consideraţii pe această temă. Acesta a precizat că feribotul care funcţionează în acest moment nu va avea viaţă lungă : „Se aşteaptă cu orele să vină feribotul, iar acesta funcţionează doar pentru camioanele care aduc nisip pentru Saint Gobain. Nici un transportator nu a fost interesat de acest mijloc de transport”. Referindu-se la construirea unui pod peste Dunăre, Andonov a precizat că există firme interesate să investească, firme din Rusia, SUA, Orientul Apropiat. „problema cea mai importantă este legată de concesiune. Ultimul pod construit peste Dunăre, în Ungaria, a costat în 2007, 50 de milioane de euro şi a fost construit de firme din Ungaria. Este foarte importantă construirea acestui pod pentru că el va lega economiile noastre cu cele din Ucraina, Rusia”, a mai spus Andonov  care a făcut apel la autorităţile judeţene să facă lobby pe lângă Guvernul României pentru grăbirea demersurilor.

Legat de această investiţie, reprezentantul firmei Saint Gobain a precizat că acest pod, între Călăraşi şi Silistra, ar da posibilitatea firmei franceze de a se gândi să-şi dubleze investiţia de la Călăraşi.

Portul de la Siderca ar facilita transportul a sute de tone de mărfuri

Un alt subiect intens dezbătut s-a referit la construirea unui port la Dunăre prin preluarea canalului Siderca şi a portului de către administraţia locală. Dezvoltarea portului Siderca  ar fi în avantajul firmelor mari precum Saint Gobain sau Tenaris care transportă anual sute de mii de tone de marfă. Transportul pe apă ar fi mult mai avantajos pentru acestea, scăzând mult costurile, încărcarea mărfii putându-se face în portul de la Siderca. Canalul Siderca şi portul sunt acum în administrarea Siderca, proprietar fiind Ministerul Transporturilor. Agenţii economici prezenţi la dezbatere şi-au exprimat dorinţa de a se dezvolta la Călăraşi un port pentru a-şi putea transporta mărfurile, iar acum administraţia judeţeană nu rămâne decât să devină portavocea oamenilor de afaceri şi să facă demersurile necesare pentru ca portul să intre sub administrarea autorităţilor locale.

Autorităţile trebuie să devină portavocea oamenilor de afaceri

Oamenii de afaceri prezenţi la dezbatere au degajat idei interesante pentru dezvoltarea economică a judeţului Călăraşi, dar bine ar fi să pună şi ei umărul şi să contribuie chiar şi financiar pentru realizarea unei infrastructuri care să-i ajute în dezvoltarea afacerilor. S-a văzut în această dezbatere că mediul de afaceri vine cu idei, că este interesat de dezvoltare şi, din acest motiv, asemenea întâlniri ar trebui să fie cât mai dese, astfel încât autorităţile judeţene să fie conectate la problemele agenţilor economici pentru a şti cum trebuie să vină în întâmpinarea lor.

Prezent la întâlnirea dintre oamenii de afaceri şi autorităţile judeţene, organizată miercuri, 7 aprilie, de Instituţia Prefectului Judeţului Călăraşi şi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură, primarul municipiului Călăraşi, Nicolae Dragu, nu a avut cuvinte de laudă pentru factorii importanţi, absenţi de la dezbateri. Acesta a declarat că i se pare anacronică o dezbatere fără preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, Răducu Filipescu, fără directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Muşat. Referindu-se la strategia de dezvoltare a judeţului, prezentată de Daniel Ştefan, director al departamentului de Integrare Europeană din cadrul consiliului judeţean, Nicolae Dragu a apreciat că această strategie este perimată, subliniind că suntem în criză şi ea trebuie reactualizată din cauză că agenţii economici au probleme şi trebuie găsite soluţii concrete pentru nevoile acestora. De altfel, în urmă cu doi ani când a fost prezentată această strategie, presa a adus critici referitoare la modul în care a fost aceasta întocmită. Fără a fi dezbătută cu mediul de afaceri şi fără a avea o viziune pe termen lung, strategia de dezvoltare a judeţului nu este decât o înşiruire de cifre şi date.

De critica primarului nu a scăpat însă Agenţia Sud Muntenia pe care edilul municipiului a catalogat-o drept o suprastructură care serveşte numai marile oraşe. „Am depus peste 10 proiecte, am cheltuit bani şi nu am reuşit nimic” a concluzionat primarul Nicolae Dragu. Supărarea primarului municipiului Călăraşi a plecat de la faptul că două dintre proiectele depuse la ADR Sud Muntenia nu au fost aprobate spre finanţare.

Decebal Mihalache

Până la sfârşitul lunii mai pedeliştii călărăşeni vor trebui să organizeze alegeri interne în toate localităţile din judeţ, conform declaraţiilor secretarului general al partidului, Vasile Gîdea, ele debutând pe data de 12 aprilie. Urmează alegerile pentru municipiul Călăraşi, între 28-30 mai a.c, conform unui calendar intern ce va trebui aprobat, pentru ca până pe data de 10 iunie să fie aleasă structura de conducere a organizaţiei judeţene. Pentru funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene, Marian Dinulescu şi-a exprimat deja intenţia unei noi candidaturi. Unii pedelişti vor avea probleme la ocuparea unor funcţii de conducere în partid, întrucât după noile modificări ale statutului funcţionarilor publici, directorii de deconcentrate ce sunt şi funcţionari publici nu mai pot ocupa funcţii de conducere în partid.

Hotărârea de Guvern vizează şi amenajarea unui port turistic la Olteniţa.

Deputatul democrat-liberal Stelian Fuia a anunţat în urmă cu două săptămâni că într-o întrevedere cu ministrul Dezvoltării, Elena Udrea, a primit asigurări din partea acesteia că portul turistic de la Olteniţa va primi finanţare. După ce proiectul a fost inclus pe lista de investiţii a guvernului, deputatul Stelian Fuia a precizat: “ Mă bucur că acest proiect a primit finanţare pentru că zona Olteniţei are nevoie de investiţii, având în vedere că aici opresc multe vase de croazieră şi pe viitor poate fi inclusă într-un circuit internaţional. Acesta ar fi un prim pas spre dezvoltarea unei zone turistice la Călăraşi, judeţ care este atractiv şi din alte puncte de vedere. Important este să existe proiecte concrete pe care eu ,în calitatea mea de ales, să le pot susţine în faţa autorităţilor centrale.”