Acţiunea tinerilor de la Organizaţia judeţeană a  PD-L Călăraşi a constat în plantarea, în comuna Dichiseni, a 1500 de pomi pe fosta groapă de gunoi a localităţii.

La succesul acestei acţiuni a contribuit pe lângă cei 40 de voluntari PDL-işti şi elevi ai şcolii din Dichiseni, consilieri locali şi salariaţi ai primăriei.

Rareş IONESCU, preşedintele Organizaţiei Judeţene de Tineret a PD-L Călăraşi: „Sunt două aspecte care consider eu că trebuie remarcate: numărul mare de voluntari care au participat la acţiunile ocazionate de Săptămâna naţională a voluntariatului şi acţiunile care au acoperit întreaga gamă de nevoi ale societăţii, de la acţiuni umanitare până la acţiuni de protejare a mediului. Noi am ales să recurgem la o acţiune de plantare de pomi pe o groapă de gunoi acoperită în primul rând ca să arătăm că suntem preocupaţi de viitorul nostru prin măsuri de protecţie şi regenerare a mediului şi apoi, ca gest simbolic, prin care dorim să scoatem în evidenţă nevoia disperată de schimbare pe care o resimte societatea românească. Nevoie de schimbare pe care şi noi o susţinem, şi sperăm să se realizeze prin măsurile de restructurare a statului care urmează a fi implementate”

Organizaţia de Tineret a PD-L Călăraşi susţine pentru anul 2011 ca pe toate gropile de gunoi închise să se înfiinţeze mici suprafeţe împădurite. În acest sens, vor fi făcute toate demersurile necesare pe lângă primării, pentru ca această măsură să prindă viaţă.

Consilierii judeţeni au aprobat miercuri, 7 aprilie, în şedinţă extraordinară, repartizarea sumelor defalcate din TVA pentru cofinanţarea proiectelor de infrastructură şi a programelor de dezvoltare locală. Au primit bani de la consiliul judeţean un număr de 12 localităţi. Astfel, municipiul Călăraşi a primit 3.437.000 lei, din care 2.450.000 lei pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare, iar 987.000 lei pentru extinderea şi modernizarea sistemului de apă şi apă uzată. Olteniţei i-a fost alocată suma de 1.531.000 lei, Budeşti a primit 88.000 lei, Fundulea – 126.000 lei, Lehliu Gară – 1.591.000 lei, Cuza Vodă – 122.000 lei, Dichiseni – 46.000 lei, Lehliu Sat – 25.000 lei, Luica – 160.000 lei, Mănăstirea – 100.000 lei, Vâlcelele – 190.000 lei şi Vlad Ţepeş- 157.000 lei.

Prin hotărârea adoptată de consilieri s-au alocat 1.545.000 lei pentru cofinanţarea proiectului „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, în judeţul Călăraşi, finanţat prin Fondul de Coeziune – POS Mediu 2007-2013, 108.000 lei pentru proiectele finanţate prin fonduri de preaderare ale UE, 100.000 lei pentru proiectele finanţate prin FRDS, 5.120.000 lei pentru cofinanţarea programului guvernamental „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate, 600.000 lei pentru programele finanţate de ministerul Muncii şi 100.000 lei pentru programul „Electrificarea 2007-2009”.

Scandalul în care este implicat liceul Danubius din Călăraşi ia amploare după ce inspectoratul şcolar a emis o nota de constatare în ceea ce priveşte activitatea auto-intitulatului Centru de Jurnalism ce funcţionează în instituţia sus- menţionată. Senatorul Vasile Nedelcu, care a adresat inspectoratului o cere de informaţii, a declarat că a fost informat că la Danubius este posibil să se fi petrecut un fals şi uz de fals. Acesta se referă la un proces verbal încheiat în urma unei şedinţe a colegiului profesoral în care prin fals s-a adăugat şi validarea disciplinei jurnalism, când în realitate, aşa ceva nu a fost supus aprobării. Cel mai probabil, în acest caz, va fi sesizat Parchetul pentru a face verificări. La rândul său, inspectorul general şcolar Constantin Tudor, a declarat că ceea ce s-a întâmplat până acum la Danubius în legătură cu centrul de jurnalism a fost în afara cadrului legal, deoarece nu a existat un act între liceul Danubius şi ONG-ul CESCUJUR. Reamintim că membri acestui ONG sunt Sorin Danciu, director la direcţia de cultură şi profesor la clasa de jurnalism, Loredana Mira profesor de jurnalism, Silviana Şestacovschi fost inspector general şcolar şi Luminiţa Ortansa Constantin, director resurse umane şi responsabil cu “ deconcentratele” în ministerul culturii. Din informaţiile noastre va fi sesizată chiar şi Agenţia Naţională de Integritate pentru eventuale conflicte de interese. Inspectorul general, Constantin Tudor, a mai spus că toate activităţile clasei de jurnalism, inclusiv cele de sondare a opiniei publice, au fost ilegale, întrucât nu au fost avizate de directorul liceului, Emil Izvoranu. Dealtfel acesta a fost propus de Tudor pentru sancţionare. Peste toate acestea se mai suprapune şi un scandal colateral. Constantin Tudor a fost înregistrat pe când vorbea elevilor de la clasa de jurnalism, iar cele spuse de acesta a apărut în ziarul patronat de Sorin Danciu. Tudor era indignat de cele petrecute întrebându-se “cine şi-a permis să mă înregistreze pe mine”, declarând că va solicita conducerii liceului să-i spună cine l-a înregistrat şi cum a ajuns alocuţiunea susţinută în faţa elevilor în ziarul lui Sorin Danciu. Din fotografiile publicate, cei prezenţi în sală, excluzând elevii pe care nu-i putem bănui de nimic, sunt profesoara Loredana Mira şi directorul Emil Izvoranu. Nu ar fi prima dată când ceeea ce se petrece la centrul de jurnalism ajunge în ziarul lui Danciu. De fapt, tot scandalul a plecat de aici, faptul că informaţiile culese de elevi sunt folosite exclusiv de publicaţiile şi societăţile lui Sorin Danciu. Astfel, Liceul Danubius este pus în postura de a pune la dispoziţia unor societăţi comerciale forţă de muncă gratis sau prost plătită, dacă este să ne luăm după cele spuse de Tudor acesta fiind convins că elevii au primit bani de pe urma activităţilor prestate. Peste toate acestea, se suprapune şi informaţia că, de fapt, Liceul Danubius nu deţine nimic din toată aparatura centrului de jurnalism. Ea aparţine ONG-ului CESCUJUR, de aici nevoia de a se încheia un protocol de colaborare cu liceul. Senatorul Vasile Nedelcu a mai declarat că din informaţiile sale este posibil ca să se fi făcut anumite donaţii şi sponsorizări pentru clasa de jurnalism, dar din cauza confuziei întreţinută de Sorin Danciu acestea nu au ajuns în curtea liceului, ci în ONG-ul CESCUJUR. Chiar şi în acest moment, pe site-ul Liceului Danubius persistă confuzia fiind folosită denumirea “Centrul Şcolar şi Cultural de Jurnalism- CESCUJUR”, fără a se regăsi şi precizarea că avem de-a face cu un ONG cu membri persoane de drept privat. La rândul său, directorulul Liceului Danubius, Emil Isvoranu, nu a dorit să comenteze sancţiunea propusă de Tudor, fiind interesat de faptul dacă doar el a fost singurul sancţionat, adăugând că în acest moment protocolul dintre liceu şi CESCUJUR este semnat. Şi consiliul de administraţie al liceului s-a sesizat în urma scandalului izbucnit. Într-un proces verbal din data de 24 februarie a.c., postat pe site-ul liceului, consiliul de administraţie constată că “acest conflict aduce atingere imaginii şcolii, a Centrului de Jurnalism, a corpului profesoral şi mai ales activităţii desfăşurate de elevi”. Încă de la început consiliul precizează că “nu ţine partea domnului profesor Sorin Danciu şi nu vrea să fie implicat în conflictul pe care domnul profesor îl are cu alte instituţii sau persoane”. Mai mult, profesoara Stefănescu Anişoara, liderul de sindicat al Grupului Şcolar “Danubius” “ţine să sublinieze faptul că mai multe cadre didactice au luat poziţie semnând o susţinere pentru activitatea elevilor, a Centrului de Jurnalism şi a imaginii şcolii, fără a dori să fie implicaţi în activităţile desfăşurate de dl. prof. Sorin Danciu în afara celor efectuate de dl. profesor Danciu în calitate de cadru didactic titular al Grupului Şcolar “Danubius”. În esenţă nimeni nu doreşte desfiinţarea claselor de jurnalism de la Danubius numai că se contestă faptul că elevii sunt folosiţi pentru realizarea unor interese ale unor societăţi comerciale, pe când alte instituţii de presă din Călăraşi plătesc angajaţi pentru a realiza acest lucru. Din păcate, treaba este încâlcită întrucât clasele de jurnalism pot funcţiona la fel ca şi până acum doar cu ONG- ul CESCUJUR, proprietarul aparaturii, fapt ce ne duce cu gândul la premeditarea acţiunilor. O soluţie ar putea fi şi anume donarea întregii aparaturi către liceul Danubius, fapt destul de improbabil. Până atunci sau până la apariţia unor noi informaţii vom asista şi cum unii profesori vor da cu subsemnatul la Parchet pentru posibilul fals descris la începutul articolului.

…se numeşte Partidul Conservator, ai căror membri, ca să le zic aşa, l-au ales astăzi, la Congres, pe Stan pe post de preşedinte, respectiv pe Bran în rol de prim-vicepreşedinte. Cît despre desfăşurarea ideilor politice în timpul Congresului, la care din nefericire am asistat, tot ce vă pot spune este că… (vezi aici)

sursa:

Mai multe detalii in legatura cu articolul
” Partidul lui Stan şi Bran ”
gasiti aici: Partidul lui Stan şi Bran

Sa imi trag si eu putin sufletul (cred ca vreo zi sau macar jumate de zi) si, dupa asta, continuam.

Vorba lui Ion Iliescu: sa continuam ce am inceput impreuna!

sursa:

Mai multe detalii in legatura cu articolul
” M-am reintors ”
gasiti aici: M-am reintors

sursa:

Mai multe detalii in legatura cu articolul
” Break, 1942 ”
gasiti aici: Break, 1942

sursa:

Mai multe detalii in legatura cu articolul
” Constrângere ”
gasiti aici: Constrângere

“Ţara noastră are un deficit important. Şi nu mă refer la cel bugetar, de data aceasta, ci la deficitul de blonde. Dacă pentru o grămadă de ipochimeni dotaţi cu conexiune de internet “eşti blondă” este o înjurătură cu care mă gratulează adesea la articolele mele de pe Voxpublica, asta este concluzia la care am ajuns. Cum ar suna chestia asta în Suedia? Sau acolo se spune “eşti brunetă” atunci când vrei să jigneşti pe cineva?”

Aşa începe manifestul meu de blondă, de fapt de femeie, de pe site-ul soră Voxpublica, care se numeşte Pandora’s. Acolo veţi găsi voci feminine mai talentate, mai cunoscute şi mai interesante decât a mea, dar e normal să-mi laud propria marfă, nu-i aşa? Oricum, cred că merită din plin să aruncaţi un ochi. Pentru că este un univers mai legat de viaţa de zi cu zi decât cel de pe Voxpublica, în care tocăm cel mai adesea politică până ne vine rău. Acolo e mai mult “life”, mai mult “popcult”, dar şi “erotism” şi o ţâră de “shopping”. Dar, în principal, este vorba de femei din generaţia mea, puternice, care au un cuvânt de spus.

Şi dacă vreţi să aflaţi cum se desfăşoară războiul meu cu misoginii, puteţi să citiţi aici. Şi să nu vă speriaţi. Acolo am la profil o fotografie mai din real life decât aici.

sursa:

Mai multe detalii in legatura cu articolul
” M-am revoltat. Manifest de blondă ”
gasiti aici: M-am revoltat. Manifest de blondă

sursa:

Mai multe detalii in legatura cu articolul
” Meşterul ”
gasiti aici: Meşterul

… transpir la frămîntat aluatul. Reţeta am furat-o acum cîteva zile de Violeta: pîine cu smochine, Parmezan şi, pentru că n-am avut Prosciutto, am pus muşchi afumat şi busuioc.

sursa:

Mai multe detalii in legatura cu articolul
” Cînd n-am inspiraţie ”
gasiti aici: Cînd n-am inspiraţie

În liceu am fost fan Marin Sorescu, am jucat într-un spectacol de poezie, la Arad, pe texte de Marin Sorescu, regizat de Cati Mureşan. A fost un spectacol foarte hărţuit, oprit chiar în seara premierei, la sala Studio a Teatrului din Arad. Cred că a fost jucat de vreo trei ori, deşi noi l-am pregătit vreo cîteva luni. Nu a plăcut celor care trebuia să ne dea aprobarea. De atunci ştiu cîteva poezii de Sorescu pe de rost.Una dintre ele este cea de mai jos, deşi, la o confruntare cu textul mi-am dat seama că am mai uitat cîte un vers. Poezia poate trece drept un fel de fabulă şi, poate, acum , nu mai pare atît de şocantă. În anii 80 a fost. Am citit-o pentru prima data într-un almanah literar şi, ţin minte, am avut un fel de iluminare. Mi-am spus că poezia poate fi o religie. Mă rog să vă placă, acest text, acum.

Dacă nu cer prea mult

- Ce-ai lua cu tine,
Dacă s-ar pune problema
Să faci zilnic naveta între rai şi iad,
Ca să ţii nişte cursuri?
– O carte, o sticlă cu vin şi-o femeie, Doamne,
Dacă nu-ţi cer prea mult.
– Ceri prea mult, îţi tăiem femeia,
Te-ar ţine de vorbă,
Ţi-ar împuia capul cu fleacuri
Şi n-ai avea timp să-ţi pregăteşti cursul.
– Te implor, taie-mi cartea,
O scriu eu, Doamne, dacă am lângă mine
O sticlă de vin şi-o femeie.
Asta aş dori, dacă nu cer prea mult.
– Ceri prea mult.
Ce-ai dori să iei cu tine,
Dacă s-ar pune problema
Să faci zilnic naveta între rai şi iad,
Ca să ţii nişte cursuri?
– O sticlă de vin şi-o femeie,
Dacă nu cer prea mult.
– Ai mai cerut asta o dată, de ce te încăpăţânezi,
E prea mult, ţi-am spus, îţi tăiem femeia.
– Ce tot ai cu ea, ce atâta prigoană?
Mai bine tăiaţi-mi vinul,
Mă moleşeşte şi n-aş mai putea să-mi pregătesc cursul,
Inspirându-mă din ochii iubitei.
Tăcere, minute lungi,
Poate chiar veşnicii,
Lăsându-mi-se timp pentru uitare.
– Ce-ai dori să iei cu tine,
Dacă s-ar pune problema
Să faci zilnic naveta între rai şi iad,
Ca să ţii nişte cursuri?
– O femeie, Doamne, dacă nu cer prea mult.
– Ceri prea mult, îţi tăiem femeia.
– Atunci taie-mi mai bine cursurile,
Taie-mi iadul şi raiul,
Ori totul, ori nimic.
Aş face drumul dintre rai şi iad degeaba.
Cum să-i sperii şi să-i înfricoşez pe păcătoşii din iad,
Dacă n-am femeia, material didactic, să le-o arăt?
Cum să-i înalţ pe drepţii din rai,
Daca n-am cartea să le-o tălmăcesc?
Cum să suport eu drumul şi diferenţele
De temperatură, luminozitate şi presiune
Dintre rai şi iad,
Dacă n-am vinul să-mi dea curaj?

sursa:

Mai multe detalii in legatura cu articolul
” Poezia de sîmbătă seara: Dacă nu cer prea mult, de Marin Sorescu ”
gasiti aici: Poezia de sîmbătă seara: Dacă nu cer prea mult, de Marin Sorescu

Din coasta Voxpublica s-a desprins si a luat viata femeia virtuala – Pandora’s. Pregatiti-va sa faceti cunostinta cu cealalta jumatate. De acum aveti un loc unde, daca intrati, veti fi partasi ai unui mediu modelat, controlat si condus de femei, intr-o masura mult mai agresiva decat o fac in viata de zi cu zi. Cu noi, cu ele. Este lumea libertatii lor totale, a exhibarii universului lor asa cum doar ele il simt si il traiesc. Sau o semi-exhibare.

Si aceasta idee-proiect (ca si toate celelalte mai mult sau mai putin asemanatoare) vine in continuarea intregului sir de drepturi castigate de-a lungul anilor – inca o consecinta a puterii lor, a dorintei de a-si contura cat mai limpede identitatea. Separata, spun si vor ele sa fie, categoric de a noastra.

Daca tot s-au desprins si s-au retras in lumea lor, atunci a vorbi despre ele, despre relatia noastra cu ele devine aproape necesar. Aproape…caci am putea sa ramanem martorii reci ai fenomenului, presupunand ca nimic nou nu se intampla sub soare, in ciuda eforturilor de a creea o lume numai a lor. Dincolo de asta, recunosc, exista o provocare in sine in ideea de a vorbi despre femei. Despre lumea lor.

Barbat intr-o lume de femei. Daca pana mai acum ceva timp aveam iluzia ca exista doar femeia intr-o lumea a barbatilor, istoria recenta ne-a facut sa ne dam seama de adevarata realitate, pre-existenta din cele mai vechi timpuri. Asa ne-am dat seama ca suntem cu totii copiii lumii femeilor, suntem rezultatul educatiei lor, alintatii lor, razvratitii lor, calai, ocrotitori, stapani sau sclavii lor. Orice am fi, suntem doar ai lor…

Si orice am fi, suntem orice numai completarea lor nu. Yin si Yang ramane visul neimplinit al omenirii, asa cum dragostea eterna si implinita ramane iluzia cea mai seducatoare a omului din toate timpurile. De aici putem cobora inca un pas si sa incercam sa gasim explicatii, caracteristici, trasaturi definitorii, esente…ale femeilor. Sa vedem de ce, cand si cum functioneaza sau nu relatia asta dintre noi si ele. Ce ne leaga si ne desparte. Ce ne place si ne enerveaza.

Am incercat sa gasesc cateva puncte atat de general valabile partenerelor noastre, incat sa nu poate fi surmontate de nicio dovada, de niciun exemplu. Toate calitatile cuiva pot insa parea unui alt observator doar pacate, iar punctele slabe ale unei femei pot fi in ochii altcuiva inzestrari unice si miraculoase. Ne mai ramane sa le aplicam etichete generale, iluzionandu-ne ca ceea ce este valabil pentru una sau mai multe persoane este o trasatura, o caracteristica obligatorie a tuturor. Nimic mai fals, dar putem incerca.

Putem spune ca sunt superficiale, dar in acelasi timp profunde, ca sunt puternice, desi sunt firave si slabe, ca sunt incapatanate, desi sunt experte in arta compromisului, discrete, desi sunt stapanii confidentelor, barfelor si discutiilor interminabile, ca sunt ascunse si intortocheate, desi nimic nu pare mai simplu decat sufletul unei femeie care ti s-a deschis in fata. Toata suma cliseelor care s-au afirmat vreodata despre femei o putem trece in revista aici si vom descoperi cu siguranta cateva elemente comune in imaginea pe care ne-am facut-o despre cele pe care le cunoastem, mai de aproape sau mai de la distanta.

Din aceasta infundatura mai putem iesi doar vorbind concret despre Elena, Maria, Ana si Violeta si….. despre cele pe care le stim, asa cum le stim. Sau mai putem lansa o alta ipoteza. O ideie care ar putea explica complexitatea naturii femeii si a relatiilor, la fel de incurcate, pe care le au cu barbatii.

Sa presupunem ca doar femeia este capabila sa iubeasca, iar barbatii nu. Desigur, noi putem avea dorinte uriase, pasiuni, uneori naucitoare si bulversante, pentru anumite femei, le putem fi devotati, putem visa cu ochii deschisi la viitorul impreuna alaturi de ele, putem sa fim prieteni sau dusmani cu femeile, dar nu putem niciodata sa le raspundem la fel iubirii lor. Mai devreme sau mai tarziu ne trezim ramasi in urma sau luand-o inaintea lor, oriunde am fi, nu mai suntem langa ele.

In continuarea ideii am putea presupune ca o femeie care iubeste se poate schimba total fata de cea care a fost pana atunci. Iubirea poate schimba o femeie si o poate face de nerecunoscut pentru cei din jur. Intr-un sens bun sau intr-unul rau, probabil conform sumei prejudecatilor societatii si modei timpului, in functie si de trasaturile barbatului pe care il iubeste, femeia care iubeste devine o alta persoana. Ea este capabila, atunci cand iubeste, de lucruri care altfel ii parea imposibile. Cum le raspundem noi acestor sentimente? Desigur, suntem convinsi ca o facem cu aceeasi moneda. Dar are ea oare aceeasi valoare? Inclin sa cred ca nu.

sursa:

Mai multe detalii in legatura cu articolul
” Pandora’s. In lumea femeilor ”
gasiti aici: Pandora’s. In lumea femeilor

sursa:

Mai multe detalii in legatura cu articolul
” Golden girl ”
gasiti aici: Golden girl

PDL-ul l-ar vrea. Ar vrea şi el, dar e o chestie care mai durează, aşa că între timp se mai gîndeşte, cu mînuţele astea două, dacă mai ţineţi minte. S-a mai vorbit, în afară de el, pentru şefia TVR şi de Andreea Pora. În cele din urmă, PDL-ul a optat pentru Florin Călinescu, dacă ne luăm după ştirile de ultimă oră şi după zisele lui Călinescu însuşi.

Nu cred că decizia aparţine PDL-ului, ci mai degrabă lui Traian Băsescu, cel pentru care a combătut la televiziuni în campania electorală Florin Călinescu, actorul rămas fără de partid după ce a fost exclus din PNL, de unde el spune că a plecat singur, anunţîndu-şi demisia prin poştă.

Chiar dacă Florin Călinescu ştie cu ce se mânîncă televiziunea şi mai ştie şi cum sînt mîncătoriile din televiziuni, nu cred că şefia TVR îi vine bine. Se va spune că i-a fost răsplătit umărul – partea de sus a mînuţelor cu care pe vremuri împărţea pe vremuri bani cîştigătorilor concursurilor făcute de ProTV – pe care l-a pus la realegerea lui Băsescu. Liberalii vor pretinde, pe bună dreptate, că prin numirea lui Călinescu, PDL-ul şi Băsescu, vor să dea televiziunea publică pe mîna unuia care i-a trădat şi care i-a şi terfelit pînă n-a mai putut. PSD-ul nu prea văd ce-ar mai putea pretinde, fiindcă după Sassu, omul lor, e greu să-i găseşti bube în cap lui Călinescu. Dar cu siguranţă că Ponta nu va scăpa ocazia de a vorbi despre răsplătirea cu o funcţie publică a unui susţinător al lui Băsescu. Şi zi-i că minte, dacă poţi!

sursa:

Mai multe detalii in legatura cu articolul
” Flooorin Călinescu urmaşul lui Sasssu la TVR? Cam da ”
gasiti aici: Flooorin Călinescu urmaşul lui Sasssu la TVR? Cam da

fara polemica sterila, fara isterii disperate, fara santajisti politici, fara dezbateri false:

sursa:

Mai multe detalii in legatura cu articolul
” Cea mai buna televiziune de stiri din Romania ”
gasiti aici: Cea mai buna televiziune de stiri din Romania

sursa:

Mai multe detalii in legatura cu articolul
” Advertising in lift ”
gasiti aici: Advertising in lift

Vine clipa cand incepem sa facem bagajele pentru concediu… este momentul cel mai fericit pentru orice persoana care are un serviciu.

Concediul de o saptamana sau doua din vara creaza o stare de multumire, datorita anticiparii. Dupa vacanta, insa, revenirea la rutina zilnica face ca fiecare sa uite acel concediu in maxim doua luni.

Asadar, ar mai fi o solutie… sa ne luam concedii dese si scurte. Insa, putem?…

sursa:

Mai multe detalii in legatura cu articolul
” Vacante si efecte ”
gasiti aici: Vacante si efecte

sursa:

Mai multe detalii in legatura cu articolul
” Sax ”
gasiti aici: Sax

Georgino Wijnaldum este un tanar fotbalist-fenomen de la Feyenord Rotterdam (echipament alb-rosu-negru), care in meciul cu Den Haag (echipament galben-verde) a reusit sa-si zapaceasca complet cinci adversari, dintre care trei s-au lovit unul de altul si le-au trebuit vreo cinci minute ca sa-si revina.

Ceea ce voi descrie in continuare este absolut fantastic. Trebuie sa marturisesc ca nu am mai vazut un astfel de fenomen extraterestru de la ispravile pe care le reusea Miroslav Giuchici, pe cand era la Poli Timisoara, acum 30 de ani.

Georgino Wijnaldum a primit mingea pe stanga, spre atac si a luat faza pe cont propriu. A trecut cu mingea in dribling printre doi adversari, pe care i-a lasat complet bujbee.

Apoi a mai driblat in asa hal fara de hal un al treilea fundas de la Den Haag, incat acesta si-a izbit ca la hochei in gura un coleg, care a cazut la pamant, tinandu-se cu mainile de cap.

Din contactul cu acesta, debusolatul fundas de la Den Haag a plecat spre propria poarta, inclinat la nouazeci de grade, cu capul inainte si a intrat ca berbecul, cu crestetul capului, direct in stomacul unui al doilea coechipier, care a cazut si el lat, fara aer.

Meciul a trebuit sa fie intrerupt. Cel lovit cu capul in stomac s-a ridicat de jos, apoi s-a trantit iar, fara aer, in timp ce acela lovit in dinti a continuat sa se tina cu mainile de cap minute in sir.

sursa:

Mai multe detalii in legatura cu articolul
” FOTBAL: Cum dribleaza Georgino Wijnaldum de la Feyenord ”
gasiti aici: FOTBAL: Cum dribleaza Georgino Wijnaldum de la Feyenord

Caut om din Zalau. Care sa se deranjeze pentru mine marti/miercuri. Caz de mare incredere si necesitate. Daca exista, sa lase emailul la comentarii. Restul fac eu.

Pentru tot bloggeritii UN SONDAJ de calatorie misterios aparut pe uichendist.ro

sursa:

Mai multe detalii in legatura cu articolul
” Caut om din Zalau. De mare folos. Daruiesc cintece frumoase de fugit pe vreme rea. ”
gasiti aici: Caut om din Zalau. De mare folos. Daruiesc cintece frumoase de fugit pe vreme rea.

Cînd eram copil Alexandru Graur spunea la radio nişte poveşti fermecătoare despre limba română şi despre greşelile celor care o vorbesc şi o scriu. De la cele elementare, la cele care îi dădeau posibilitatea să vorbească despre istoria cîte unui cuvînt mai rar. Cum a ajuns cuvîntul cu pricina în limba română, cum s-a transformat de-a lungul vremii şi de unde se trag greşelile celor care îl folosesc aiurea.

Graur avea o voce groasă, inconfundabilă şi se pricepea să vorbească simplu şi convingător despre cele mai complicate reguli ale limbii române. Nu ştiu cîtă lume asculta emisiunea lui, dar presupun că i-a ajutat pe mulţi să-şi corecteze greşelile după ce l-au auzit.

N-ar strica dacă vreun lingvist de azi, mai cu darul vorbirii, ar face o emisiune la Radio România, nu de consideraţiuni şi băgări de seamă, ci pornind direct de la corpul delict, explicînd în cîteva vorbe de ce e greşit şi rostind apoi, cît mai clar cu putinţă, forma corectă a cuvîntului sau a locuţiunii.

Mi-am adus aminte de emisiunea lui Alexandru Graur, fiindcă zilele astea au fost reeditate la Humanitas trei dintre cărţile lui, „Mic tratat de ortografie”, „«Capcanele» limbii române” şi „Dicţionar al greşelilor de limbă”. Ideea editurii mi se pare bună, dar nu-i văd pe cei care se exprimă greşit dînd fuga la cărţile lui Graur să vadă cum stau cu limba română. Fiindcă cei mai mulţi sînt convinşi că ei vorbesc ca la carte şi că greşesc tocmai cei care întrebuinţează formele corecte ale limbii române.

sursa:

Mai multe detalii in legatura cu articolul
” Limba română după Graur, dacă mai ştiţi cine era Graur ”
gasiti aici: Limba română după Graur, dacă mai ştiţi cine era Graur

Conform unei predictii de a lui Ion Istrate, care spunea inca de anul trecut ca un cutremur major ar putea avea loc in ultimul weekend din luna februarie a anului 2010, ar urma ca lumea sa fie deja cuprinsa de panica.

Numai ca aparitiile lui Ioan Istrate la OTV nu au fost luate in serios, data fiind si propensiunea lui Dan Diaconescu catre senzational.

Chestiunea este insa ca si Toader Victorin, directorul Institutului Roman de Seismologie Aplicata anuntase ca un cutremur de peste 6,5 grade pe scara Richter va avea loc pana la sfarsitul lunii februarie. Victorin prevazuse si faptul ca un cutremur de mici proportii se va petrece in primele doua saptamani ale lunii, ca “precursor”.

Cel prevazut a avut loc in 18 februarie 2010, deci cu o abatere de patru zile. In plus, Gheorghe Marmureanu, directorul Institutului de Fizica a Pamantului anunta in ianuarie 2009… citeste tot aici

NOTA: Intre timp, a avut loc un mare cutremur, insa in Chile. Ca Istrate simte toate cutremurele de pe mapamond, aceasta stiam deja. Nu stiam ca si seismografele, si seismologii romani au inceput sa o faca.

sursa:

Mai multe detalii in legatura cu articolul
” O sa fie cutremur in acest weekend? (AIM) ”
gasiti aici: O sa fie cutremur in acest weekend? (AIM)

sursa:

Mai multe detalii in legatura cu articolul
” Două raţe ”
gasiti aici: Două raţe

Asta-noapte, la ora 3.15, am vrut sa vad daca serviciul de monitorizare siminelian Trafic.ro ma tine in continuare pe pozitia 320-325 la Stiri-Mass-Media, asa cum face atunci cand, conform Google Analitics, am crestere, ori m-a retrogradat, asa cum face cand am scaderi de week-end.

Dar nu prea aveam cu cine ma conversa-n downloaduri de pagini html, pentru ca serviciul era “temporar indisponibil”. Eram asigurat ca monitorizarea vizitelor si vizitatorilor mei se face in continuare cu aceeasi eficienta, adica avand, desigur, un decalaj intre 10 minute si patru ore fata de timpul prezent.

Nici un fel de problema! Inteleg multe. Oricum nu prea ma mai intereseaza ce trafic sustine ca am Trafic.ro. Stati linistiti, baieti, nu fiti stresati. Tot mai putini tin cont de voi.

sursa:

Mai multe detalii in legatura cu articolul
” Ora 3.15: Trafic.ro s-a boxat ”
gasiti aici: Ora 3.15: Trafic.ro s-a boxat

Recentul scandal între senatorul Vasile Nedelcu şi Sorin Danciu a dus şi la implicarea Centrului Şcolar de Jurnalism de la Liceul Danubius în disputa celor doi, cunoscut sub numele de CESCUJUR. Nici nu avea cum, întrucât numele acestuia din urmă se leagă de mai mult timp de “Jurnalul” sau “televiziunea” lui Danciu. Buboiul era umflat mai demult numai că el acum s-a spart. Sorin Danciu este acuzat că Cescujur este pus cu arme şi bagaje în slujba societăţilor sale, în timp ce acesta se apără spunând că este doar pasiune la mijloc. Mai mult, acum, afirmă că oricine doreşte ar putea să preia din creaţiile elevilor de la Cescujur. Am primit şi noi pe mail-ul redacţiei un punct de vedere al părinţilor şi elevilor de la Cescujur. Ne rezervăm dreptul de a nu-l publica întrucât prea seamănă cu dreptul la replică semnat de Sorin Danciu. Din toată această tevatură nu pot lipsi şi întrebări. Poate o societate comercială să beneficieze de munca elevilor de acolo? Evident că nu. Până acum, beneficiare au fost doar societăţile lui Sorin Danciu. Dreptul de a prelua creaţiile elevilor nu este de ajuns. Important este cine lansează comanda, aceasta fiind în concordanţă cu politica editorială a publicaţiei respective. De exemplu, ziarul Express nu este interesat de un sondaj de opinie despre vrăjitorie, în schimb este interesat de unul privind angajările la consiliul judeţean pe timp de criză. Pe Sorin Danciu sau pe alţii nu-i va interesa subiectul. Îi va interesa altceva. De aceea este foarte important cine lansează comanda, cine decide cum se va realiza materialul, care este ideea pe care se merge. Cine face toate astea controlează Cescujur. Manipularea elevilor e foarte simplă. Până acum doar Sorin Danciu şi Loredana Mira au lansat comenzi. Nimeni din presa călărăşeană nu a avut această posibilitate. Cu toate că acolo sunt resurse publice, inclusiv munca elevilor, mulţi, dacă nu toţi, fiind pasionaţi de ceea ce fac. Nu au ei de unde să ştie ce se întâmplă cu creaţiile lor, cum sunt folosite sau dacă alţii scot profit de pe urma lor. Şi în plus, ce garanţie avem că toate materialele sunt făcute publice pe site-ul Cescujur? Nici una. În cele două materiale primite la redacţie se vorbeşte despre desfiinţarea Cescujur. Nimeni nu a susţinut acest lucru. Sau, cel puţin, subsemnatul nu ştie de aşa ceva. Era vorba doar de controlul asupra Cescujur. Ar fi păcat ca dotarea de acolo, ce în opinia mea nu se justifică doar pentru o oră de jurnalism pe săptămână, să se piardă. Cescujur ar trebui să fie independent, nicio societate să nu se mai amestece în activitatea sa. Copii au o televiziune online, un radio online, un ziar şi se pot exprima. Crearea unei structuri paralele la o societate comercială, tot cu televiziune online, cu radio online, cu agenţie de ştiri şi cu centru de sondare de o parte şi de cealaltă, va crea mereu suspiciuni. Câţi dintre părinţii elevilor ştiu că Sorin Danciu a ridicat în 2008 dividende de aproape 5 miliarde lei vechi, în condiţiile în care profitul societăţilor a fost mult mai mare? Câţi bani din aceştia se datorează elevilor e greu de spus, important este că munca elevilor a fost publicată de “Jurnalul”,“Călăraşi 1” şi vândută la pachet împreună cu alte materiale. Prin urmare, fraza din scrisoarea elevilor “noi nu am fost folosiţi pentru sondaje” o iau cu mari rezerve în ceea ce priveşte autorii şi veridicitatea. Oare ce putea face Loredana Mira într-o sâmbătă, pe data de 8 noiembrie, ora 15:15, în plină campanie electorală, în comuna Lupşanu? La cules de ciupercuţe sigur nu ieşise. Poate ne spune chiar senatorul Nedelcu întrucât şi el a candidat în colegiul unde debarcase “profa Lori” cu maşina şi benzina personală! Până atunci aşteptăm şi concluziile inspectorului şef, Constantin Tudor, ce ar trebui să ne spună cum a ajuns un ONG, CESCUJUR, să conducă o activitate într-un liceu şi să facă legătura în acelaşi timp cu societăţi comerciale, dar şi concluziile directorului liceului Danubius, Emil Isvoranu, care ar trebui să ştie că în şcoală nu se fac afaceri şi politică. În special cu ajutorul elevilor.

Atunci când vine vorba de banii consiliului judeţean, preşedintele acestuia,  Răducu Filipescu, spune că este tare grijuliu. Atât de grijuliu încât nu trebuie ca alţii să ştie pe ce cheltuie el banii. În speţă, proiectul de buget ce trebuie făcut public de Filipescu nu este de găsit pe nicăieri. Nici el măcar nu ştie dacă a fost publicat pe site-ul instituţiei sau afişat pe undeva. Cu o zi în urmă pe site nu se găsea nimic. Am găsit ceva, totuşi, la avizierul consiliului judeţean. Nu proiectul de buget, ci un râs de proiect de buget din care nu afli nimic. Doar pe o pagină şi jumătate se întinde bugetul lui Filipescu, semn că telegrafia nu a dispărut de tot. Ştim doar “cheltuielile de personal” că se ridică la suma de 61 mld. lei vechi şi “bunuri şi servicii” care ne vor costa 27 mld. lei vechi. Din ce se compun acestea nu trebuie să ştim, cheltuirea lovelelor fiind doar apanajul Filipescului. Atât la nivelul consiliului judeţean, tot atât şi la instituţiile din subordinea acestuia. Mai aflăm pe ici pe colo nişte cheltuieli culturale şi sportive, întreţinere şi reparaţii drumuri judeţene de 92 mld. lei vechi şi…cam atât. Pentru exemplificare, bugetul de anul trecut, aprobat de consilieri, se întindea pe vreo sută şi ceva de pagini. Acum Filipescu consideră că o pagină şi jumătate ne este de ajuns. În condiţiile în care legea transparenţei decizionale în administraţie îl obligă pe Filipescu să publice cu 30 de zile înainte de adoptare, şi nu cu două săptămâni cum crede el, “proiectul de hotărâre complet”. Adică, bugetul detaliat pe articole, pentru ca orice persoană interesată să facă propuneri, cu valoare de recomandare. Asta e legea dar, vedem că ea e opţională pentru Filipescu, iar dacă te apuci să-i reproşezi ceva eşti luat peste picior, când pe el, de fapt, îl doare-n spate. Dedesubtul este că Filipescu nu vrea ca cineva să aibă timp să studieze în amănunt bugetul, pentru a jongla el cu banii după cum îl taie capul şi a-i păcăli pe fraieri. Deja condiţii de atac în contencios-administrativ din partea prefecturii există, numai să fie cineva care va dori să-i ofere o lecţie lui Filipescu. De fapt, nici nu e vorba de moftul cuiva, ci doar de  respectarea legii.

NR. 1 O să mă reclame Filipescu că nu scriu şi de bugetul primăriei Călăraşi. Nicolae Dragu a publicat pe site cheltuielile detaliate.

NR.2 Vine ea execuţia bugetară! O să avem material pentru un an întreg.

Strada Bucureşti din municipul Călăraşi a devenit un adevărat calvar pentru conducătorii auto. După ce s-a topit zăpada, au început să răsară, precum ciupercile după ploaie, zeci de gropi în asfaltul turnat în urmă cu doi ani. Cum a fost posibil ca un drum ce a fost asfaltat de doar doi ani să fie atât de ciuruit după această iarnă, am aflat de la administratorul acestuia, directorul secţiei de Drumuri Naţionale Călăraşi, Gheorghe Irimiaş. Acesta ne-a explicat că datorită gerului, a apei care a staţionat pe carosabil, dar şi a acţiunii agresive a antiderapantului, a fost posibil să apară în carosabil fisuri care au condus la formarea gropilor. Strada Bucureşti este drum naţional de la intrarea în municipiul Călăraşi şi până la biserica din Volna, iar lucrările de reparaţii vor trebui să fie făcute de Secţia de Drumuri Naţionale.

La prima vedere, totul ar fi foarte simplu, numai că dacă dăm puţin timpul înapoi şi ne aducem aminte istoria acestui drum, constatăm că asfaltarea a fost făcută de mântuială şi din această cauză apar acum probleme. Strada Bucureşti a fost asfaltată în urmă cu doi ani, exact în campania electorală. S-a lucrat repede şi prost pentru a fi încasaţi banii de firmele liberale cu lipici la lucrări pe drumurile publice. Este şi de înţeles, nu ? Era nevoie de bani pentru campanie ! Atât de repede s-au grăbit « băieţii deştepţi » de la drumuri să finalizeze lucrarea, încât nu au turnat şi ultimul strat de uzură. Din 2008 şi până acum nu s-a mai turnat acest ultim strat pe care, probabil, firma şi-a încasat şi banii, că altfel nu se explică de ce nici în 2009 nu a fost turnat.

Acum, directorul Irimiaş spune că doar va face reparaţii, plombări acolo unde sunt gropi, că bani ca să fie turnat ultimul strat nu sunt. Astuparea gropilor a început din zona « Cuţit » unde se toarnă mixtură caldă şi tare suntem curioşi să vedem cât vor rezista. Dacă lucrarea de pe strada Bucureşti nu va fi finalizată, în sensul de a se turna şi ultimul strat, vom avea probleme tot timpul. Şi asta pentru că nu s-a lucrat eficient de prima dată, ci doar pentru a mai fi bifată o realizare în campanie şi a-şi lua băieţii parandărătul.

Chiar dacă în momentul de faţă există un conflict între PNL şi primarul Nicolae Dragu, liberalul Florea Olaru este de părere că bugetul muicipalităţii are şanse să fie votat de grupul liberal, dacă sunt satisfăcute anumite cerinţe. În primul rând proiectul de buget ar trebui pus la dispoziţia consilierilor din timp pentru a fi studiat. În al doilea rând, spune Olaru, ar trebui să existe şi ”suportul tehnic”, ceea ce în viziunea sa înseamnă detalierea tuturor cheltuielilor până la ultimul leu şi până la disecarea tuturor lucrărilor ce vor fi executate. În acest fel, bugetul va trece, altfel el va fi “trântit”, ne asigură liberalul. Opiniile acestuia nu au fost contrazise de liderul Filipescu, ce privea, aparent nepăsător, în gol. Doar o intervenţie a avut pe buget şi anume că el poate fi corectat prin amendamente. Depinde câte sunt şi în ce direcţii, acestea fiind elemente importante ce ar putea declanşa scandalul în consiliul local. Deja primarul Dragu are opinia că Filipescu îşi controlează consilierii şi le ordonă cum să voteze fiecare proiect în parte. Cele importante. Filipescu spune că nu se bagă, dar s-a aprins când a venit vorba de ameninţările primarului privind dizolvarea consiliului local în urma unui referendum, dacă se mai votează în funcţie de interesele de grup. Filipescu chiar a vorbit de suspendarea primarului Dragu, însă este greu de crezut că aşa ceva se poate întâmpla. Pe bază de reciprocitate mai uşor ar fi suspendarea unui preşedinte de consiliu judeţean din opoziţie. Aşa că, până la potolirea spiritelor şi temperarea declaraţiilor vom vedea dacă o să avem  un buget “din prima”.

Acesta s-a răsturnat cu un autotren ce transporta nisip aparţinând unei firme bulgăreşti, pe un sector de drum în curbă, din cauza neadaptării vitezei la condiţiile de drum ( carosabil acoperit cu polei).

Poliţiştii de frontieră aflaţi în misiune în acea zonă au intervenit pentru scoaterea conducătorului auto din cabina maşinii, au acordat primul ajutor, au deconectat alimentarea cu energie pentru a evita producerea unui incendiu şi au ajutat la urcarea rănitului în ambulanţă.

Ulterior s-a luat măsura anunţării familiei cetăţeanului bulgar şi a firmei de care aparţinea T.I.R.-ul.

Hotărârea de Guvern vizează şi amenajarea unui port turistic la Olteniţa.

Deputatul democrat-liberal Stelian Fuia a anunţat în urmă cu două săptămâni că într-o întrevedere cu ministrul Dezvoltării, Elena Udrea, a primit asigurări din partea acesteia că portul turistic de la Olteniţa va primi finanţare. După ce proiectul a fost inclus pe lista de investiţii a guvernului, deputatul Stelian Fuia a precizat: “ Mă bucur că acest proiect a primit finanţare pentru că zona Olteniţei are nevoie de investiţii, având în vedere că aici opresc multe vase de croazieră şi pe viitor poate fi inclusă într-un circuit internaţional. Acesta ar fi un prim pas spre dezvoltarea unei zone turistice la Călăraşi, judeţ care este atractiv şi din alte puncte de vedere. Important este să existe proiecte concrete pe care eu ,în calitatea mea de ales, să le pot susţine în faţa autorităţilor centrale.”

Global Line, societatea ce a preluat feribotul care a făcut o gaură în bugetul judeţului cât Casa Poporului, îşi respectă contractul încheiat cu Consiliul Judeţean Călăraşi doar atunci când doreşte. De ceva vreme, feribotul nu mai execută curse de traversare a Dunării, dar nimeni din consiliu nu a sesizat acest aspect. Mai mult, chiar Filipescu recunoaşte că aceştia nu au anunţat care sunt motivele pentru care ţin tras la mal feribotul. Dacă luăm la puricat contractul este posibil să mai găsim şi alte aspecte care nu sunt îndeplinite, dar pe preşedintele consiliului, singurul lucru care îl interesează este ca aceştia să plătească redevenţa. Deocamdată, Global Line are o perioadă de graţie la plata redevenţei, dar după cursele pe care nu prea le face, este posibil să ne trezim că după perioada de graţie nu va putea să plătească redevenţa şi să anuleze contractul. Totul este posibil când derularea contractului nu mai este urmărită de nimeni.

Concesionarea feribotului a fost prezentată de consiliul judeţean ca pe o mare realizare, dar vom vedea în cele din urmă ce venituri va aduce bugetului.

Decebal Mihalache

Primăria Călăraşi a publicat pe site-ul său proiectul de buget pe anul 2010, unde găsim diferite sume pentru continuarea sau “atacarea” altor proiecte. Chiar dacă unele sume sunt generoase, primarul Dragu a declarat că aşteaptă şi sprijin guvernamental pentru diferite proiecte, astfel încât comunitatea din Călăraşi să fie sprijinită şi de la nivel central. Până la venirea banilor promişi, primarul Dragu doreşte cofinanţarea a cel puţin 5 proiecte cu fonduri europene unde are prevăzuţi 220.000 RON. Nu lipsesc nici investiţiile în scoli sau grădiniţe, aproape toate beneficiind de fonduri. Numai Şcola 12 vest va beneficia anul acesta de 2 mil. RON. Nu au fost uitate nici zonele verzi, unde parcul prefecturii, un proiect mai vechi, va primi o finanţare de 135.000 RON. Se va investi şi în locuinţe sau lucrări tehnico-edilitare, numai două blocuri de locuinţe sociale vor beneficia de 3,65 mil. RON.  Anul acesta se încearcă şi răscumpărarea blocului N6, din zona 5 Călăraşi, suma prevăzută fiind de 400 mii RON. Şi reţeaua de gaze naturale va beneficia de sume de la bugetul primăriei, 16 străzi fiind “prinse” pentru extinderea reţelei.  Anul acesta se va moderniza şi bazarul BIG, tot un proiect mai vechi, suma destinată fiind de 4,3 mil. RON. Tot în zona BIG-Belşugului se vor realiza parcaje auto, proiectul fiind de 3,4 mil.RON. Nici lăcaşele de cult nu au fost uitate, diferite biserici primind sume între 20 mii şi 285 mii RON. Probabil, luna aceasta, va avea loc şedinţa de consiliu local pentru aprobarea bugetului, şedinţă ce va fi una interesantă. În ultima perioadă, consilierii s-au opus unor iniţiative ale primarului Dragu, însă bugetul va fi un test pentru consilieri dacă pot lăsa deoparte orgoliile politice. Până la şedinţă aşteptăm şi publicarea proiectului de buget de la consiliul judeţean, sperând ca acesta să fie unul detaliat.

Decebal Mihalache

Preumblările preşedintelui Filipescu pe te miri unde, cel îndrăgostit de călătorii, lasă urme adânci în dezvoltarea judeţului Călăraşi. După vizita sa în Hong Kong ne-am trezit asaltaţi de miliardele chinezilor veniţi să cumpere pământ, că la noi e cât cuprinde, pentru a pune la punct afaceri în folosul contribuabilului călărăşean. Până la desăvârşirea operei chinezeşti preşedintele nostru a dat o raită la Bucureşti pentru a vedea cum reuşeşte Avatarul 3D să invadeze fel şi fel de lumi inventate şi să aducă profituri uriaşe. După acelaşi model, Filipescu ne invadează minţile promiţându-ne la Călăraşi nu un cinematograf 3D, ci unul 6D. Dar, de ce nu unul 16 D sau 32 D, căci tehnologia şi utopia avansează mai ceva ca lucrările de la Casa de Cultură, aşezământul ce ar trebui să găzduiască plăsmuirea Filipescului. N-ar trebui să fim miraţi de această promisiune. Preşedintele de judeţ a promis teren de golf în Danubius Parc, iar acum am rămas numai cu amintirile 3D ale unor bogătani ce vin să dea cu crosa într-o minge. Din acelaşi Danubius Parc am rămas şi cu bâta-n baltă pe care a dat-o Filipescu când povestea cum în satul ţărănesc de acolo mândrele călărăşene în ii şi flăcăi cu iţari vor servi la restaurante etno, iar banii vor curge gârlă. Evident în 3D. Tot în 3D, dacă nu în 6D, vom avea şi un aeroport la Călăraşi, aşa cum a promis Filipescu înaintea realegerii sale de întâi om în judeţ. Toate acestea se pot întâmpla la fel ca în Avatarul urmărit de Filipescu. Adică, închipuiri. Filipescu nu a reuşit să termine nici măcar sala de spectacole şi scena de la Casa de Cultură. Pentru asta îi mai trebuie 150 miliarde lei, adică bănet real, nu virtual. După aceea se va apuca şi de închipuirea 3D, 6D sau 16 D. Căci pentru el e prea puţin să ne delecteze doar cu imagini în relief a fel şi fel de fantasmagorii. Trebuie să le mirosim, să le pipăim, să trăim la maxim senzaţia de minciună ridicată la rang de realitate virtuală. Căci ce altceva poţi să faci într-un mandat în care aproape nimic din ce ai promis nu este dus la bun sfârşit! Bagi realitatea virtuală 3D, unde într-un film produs de Casa de Producţie Direcţia de Integrare Europeană, cu scenariul şi regia marca sir George Răducu Filipescu ai ocazia să vezi toate promisiunile de la începuturi şi până în prezent. De aia e bun cinematograful 3D! Să viseze unii frumos şi să nu mai fie atenţi la realitatea cruntă din consiliul judeţean.