Decebal Mihalache

Chiar dacă Regiunea Sud Muntenia este codaşă la fondurile atrase pentru dezvoltarea resurselor umane, asta nu înseamnă că nu dă bătăi de cap celor îndreptăţiţi să controleze folosirea banilor europeni. Şeful serviciului economic de la POSDRU Sud-Muntenia, Carmen Călin, răspunzând unei întrebări în cadrul unei conferinţe de presă, a afirmat că există o “alertă de nereguli” în ceea ce priveşte o societate din Călăraşi, SC Dinamic Tour Borcea SRL, care a accesat un proiect cu fonduri europene. Ea a precizat că raportul nu este gata şi că la momentul potrivit va fi pus la dispoziţia noastră. De raport şi “alerta de nereguli” a fost interesată şi directorul general al POSDRU, Anca Cristina Zevedei care, în plus, a promis transparenţă la cheltuirea fondurilor europene. Conform unor anunţuri publicitare SC Dinamic Tour Borcea se ocupă de calificarea şomerilor şi a persoanelor casnice în meserii dintre cele mai diverse: bucătari, ospătari, dar şi zidari, cameriste, piscicultori. Societatea este polivalentă ocupându-se şi de seminarii de educaţie antreprenorială, asistenţă pentru creşterea competitivităţii, consultanţă pentru personal de conducere, consultanţă pentru atragerea de bani europeni; se înţelege, activităţi finanţate din bani europeni, raportul POSDRU urmând să ne spună dacă activităţile sunt doar pe hârtie. Carmen Călin nu ne-a precizat despre ce alertă de nereguli e vorba, dar din informaţiile noastre patronul şi-a închiriat propria casă societăţii, pe o sumă ce face ca centrul Londrei să fie invidios pe strada Griviţa din Călăraşi. Conform normelor europene, orice achiziţie de bunuri din bani europeni, servicii etc., se face respectând legea achiziţiilor publice, nelăsând la dispoziţia unei societăţi private să încheie contracte cu orişicine.

Decebal Mihalache

Preluarea spitalelor judeţene de către administraţiile locale naşte pasiuni, dar nu la nivelul îmbunătăţirii serviciilor către contribuabil, aşa cum ne-am putea aştepta. Cheltuielile de 80% din bani pe salarii, 3-5% pe medicamente, servicii medicale şi condiţii de proastă calitate şi datoriile de sute de milioane de euro la nivel naţional sunt lăsate de o parte şi se trece la operaţii mult mai simple:schimbarea directorilor. Execpţie nu face nici spitalul judeţean Călăraşi, preluat marţi 13 iulie 2010, de către consiliul judeţean. Apoi, a doua zi a fost schimbat din funcţie şi managerul pedelist Ion Sfectcu, cu unul liberal, Victor Verinceanu. Numai că lucrurile nu s-au dus până la capăt, fiind o schimbare cu “la loc comanda”.

Vârtejanu face jocurile lui Filipescu, peste capul PSD

Conform legii prin care spitalele trec în administrarea autorităţilor locale preşedintele consiliului judeţean poate numi un manager interimar până la data organizării concursului. Este exact ce s-a întâmplat la Călăraşi. Vicepreşedintele Liviu Vârtejanu a confirmat pentru Express, miercuri 14 iulie, în jurul orei 15:00 :” Da, e adevărat, am semnat o hârtie”. Singura hârtie pe care putea să o semneze este o Dispoziţie de preşedinte de consiliu judeţean, conform legii administraţieui publice locale. Dar, preşedintele Filipescu, plecat în concediu l-a desemnat pe Vârtejanu să-i îndeplinească atribuţiile de serviciu. Curios lucru, cu rapiditate maximă, un pesedist pune la comanda spitalului un liberal. Prin urmare, ne-am adresat PSD dacă a existat vreun mandat din partea partidului pentru ca Vârtejanu să opereze acest lucru. Cum Oana Mizil nu ne-a răspuns la telefon, Virgil Diaconu ne-a precizat:” Nu, categoric, nu a avut niciun mandat din partea partidului. Voi lua legătura cu Oana şi o voi informa de acest aspect:”. Acum, lucrurile au devenit destul de clare. Vârtejanu a executat doar un ordin venit de la Filipescu. Acesta, fiind în concediu, nu a putut semna schimbarea cu mâna lui, aşa că l-a însărcinat pe Vârtejanu, ce putea măcar să informeze partidul din care face parte.

Se negociază schimbarea schimării

Cum lucrurile intraseră pe un făgaş am încercat să aflăm de la Victor Verinceanu când îşi va intra în pâine. Sau, mă rog, de când va apuca bisturiul. El ne-a precizat telefonic: ”Da, am fost numit director. Probabil de mîine îmi voi prelua atribuţiile. Dar, se mai negociază”. Ce să se negocieze, ne-am întrebat? Ori, e albă, ori e neagră? Ori s-a semnat, ori nu s-a semnat? Un răspuns parţial l-am primit de la managerul Ion Sfectu. A aflat de la secretară că va fi schimbat din funcţie cu Victor Verinceanu. Dar, la spital, nu a ajuns nicio hârtie, în speţă Dispoziţia, act ce are o calitate deosebită: el poate fi atacat în contencios de prefect şi suspendat. Nici liderul pedelist Marian Dinulescu nu ne-a lămurit prea tare:” Nu poţi schimba, aşa, un director, fără să-l treci la fostul loc de muncă”(n.r. Ion Sfectu a ocupat funcţia de administrator, tot în spitalul judeţean). Prin urmare, singura variantă logică era că actul semnat de Vârtejanu, fatalitate, s-a pierdut pe drum. Sau, a fost rupt, distrus, incinerat, mătrăşit, să i se piardă urma. Concluzia: el nu mai există. Aşa că, ce vorbim noi de schimbarea directorului de spital? Cam asta a vrut să ne spună şi Vârtejanu a doua zi, joi 15 iulie:” Probabil că eu voi semna Dispoziţia de schimbare. Nu, nu cred că îl voi aştepta pe Filipescu să vină din concediu” . Prin urmare, nu s-a semnat nimic. Exact ce bănuiam. Dincolo de aceste aspecte rămân unele neclarităţi şi întrebări.

Ce culoare politică va avea noul director?

Schimbarea directorului de la spitalul judeţean este probabilă din moment ce alianţa PNL-PSD domină consiliul judeţean. Conform legii se va organiza concurs pentru postul de manager. Dar, după obiceiurile noastre, numirea va fi una exclusiv politică. Ceea ce a făcut Vârtejanu, de a-l numi interimar pe Verinceanu ca director, a fost un fel de start furat de către PNL. Fiind director interimar, poate pentru mai multe luni, Verinceanu avea şanse mult mai mari de a deveni manager cu acte în regulă. Asta înseanmnă că postul revine liberalilor. Dar, de ce nu pesediştilor? Sunt ei partid de mâna a doua, la remorca lui Filipescu? Până acum, da. Filipescu şi PNL au luat cele mai bune posturi. Toţi directorii din consiliul judeţean sunt ai lui Filipescu, la Ecomanagement Salubris şi asociaţia EcoAqua domină Filipescu, la SC Drumuri şi Poduri în consiliul de administraţie-tot Filipescu, la Centrul Cultural- liberalii, la Camera Agricolă- un penelist, ca să luăm numai câteva exemple. Pesediştii au prins firmituri, ceva indemnizaţii la ATOP şi, e adevărat, un director la Direcţia de Patrimoniu. Dar, vai, el e Jean Neagu, om din garda veche a lui Tărăcilă. Şi Vârtejanu e din aceeaşi gardă, omul care l-a numit interimar pe Verinceanu, făcând jocurile lui Filipescu, peste capul partidului său.

La spital toată conducerea se negociază

Dar, posturi sunt pentru toţi la spital, ar spune unii care vor să ia caimacul. Normal, Filipescu pune directorul şi PSD directorul medical. Conform aceleiaşi legi, la concurs se scot postul de manager, de director medical şi director economic. Gândind politic, directorul medical e funcţie de decor. Pe când cea de manager învârte investiţii, contracte sau, mai bine zis, lovele. Şi consiliul de administraţie urmează să fie negociat. Doi reprezentanţi sunt numiţi de direcţia de sănătate(n.r. dominată de PDL), unul de preşedintele consiliului judeţean şi doi de consiliu judeţean. Nu-i mai punem la socoteală şi pe alţi doi, de la Colegiul medicilor şi Ordinul asistenţilor medicali, întrucât ei au statut de invitaţi. Aşa că, negocieri la spital pot fi multe, după priceperea fiecăruia. Importantă este atitudinea PSD, după ce Oana Mizil a preluat conducerea partidului. Chiar ea a spus că pactul cu PNL va fi reanalizat. Va fi depăşit statutul de remorcă sau PSD va fi pe acelaşi palier cu aliatul său? Dincolo de jocurile politice principala problema rămâne calitatea serviciilor din spitalul judeţean. Fără o restrucurare profundă, întemeiată pe o gândire economică şi pragmatică, vom constata că avem de a face cu aceiaşi Mărie cu altă pălărie. Sau cu o Mărie cu o pălărie mai ponosită. Pentru că nu putem crede ca responsabilii noştri din consiliul judeţean o să-i fure până şi pălăria Măriei noastre!

De joi, Emil Muşat nu mai este subprefectul judeţului Călăraşi, după ce Guvernul României a decis reducerea numărului de subprefecţi în toată ţara. La Călăraşi, a rămas un singur subprefect, este vorba de Nicolae Miu, susţinut de UNPR şi ginerele senatorului Vasile Nedelcu.

Acum, la Instituţia Prefectului Judeţului Călăraşi, prefectul Nicolae Enciu face tot felul de calcule în privinţa disponibilizărilor. A existat varianta ca Emil Muşat să se întoarcă la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate pe postul de jurist, ocupat  înainte de a deveni subprefect. O decizie, cu siguranţă, s-a luat, atâta timp cât şi preşedintele organizaţiei PDL, Marian Dinulescu, a confirmat săptămâna aceasta, că Emil Muşat, care provine tot din PDL, va rămâne angajat al prefecturii. Angajat, dar pe ce funcţie ? Una dintre variante, şi probabil cea mai plauzibilă şi la îndemână, este aceea de a fi angajat director la cabinetul prefectului, unde, în acest moment, sunt trei salariaţi : Liliana Gâdea-director de cabinet, Octavian Câju – consilier cu presa şi Alin Ceacărăscu – consilier pe probleme de rromi. Cum Alin Ceacărăscu nu poate fi disponibilizat din cauză că pentru rromi Uniunea Europeană a acordat fonduri europene pentru diverse programe şi există obligaţia autorităţilor de a avea angajaţi consilieri pentru rromi, mai rămâne doar varianta de a-i disponibiliza ori pe Gâdea, ori pe Câju pentru a-i face loc lui Emil Muşat. Chiar dacă joi, 15 iulie, nu aveam o confirmare oficială că Emil Muşat va deveni directorul de cabinet al prefectului, am aflat totuşi că Liliana Gâdea va trece consilier, iar Octavian Câju va fi disponibilizat. În concluzie, de săptămâna aceasta, noul director de cabinet al prefectului va fi fostul subprefect Emil Muşat.

Decebal Mihalache

Pentru puterea constituită la nivelul consiliului judeţean ceea ce trebuia să fie o şedinţă obişnuită a devenit un fiasco, mai ales prin prisma importanţei sale. În respectiva şedinţă urmau să se împartă nu mai puţin de 100 miliarde lei vechi, pentru cofinanţarea unor proiecte din localităţile rurale călărăşene, însă liberalii şi pesediştii, beneficiarii majorităţii banilor, nu au reuşit să consituie o majoritate. Mulţi consilieri ai celor două partide au lipsit, aşa că proiectul de hotărâre a picat cu brio, după votul “împotrivă” al pedeliştilor şi abţinerea ţărănistului Marian Popa. Explicaţia delăsării este una cât se poate de simplă şi omenească. Filipescu, întâiul om din judeţ, şi secundul său, Dan Drăgulin, sunt plecaţi într-un binemeritat concediu. Aşa că, în lipsa biciului mobilizator, băieţii noştri au tras chiulul. Şedinţa condusă de Liviu Vârtejanu nu a început sub cele mai bune auspicii pentru majoritate. Anton Magearu, unul dintre pedeliştii cei mai critici în ultima perioadă, mai ironic, mai serios, a ţinut morţiş să ştie, oficial, unde sunt cei doi liberali de lipsesc de la şedinţă. A urmat un schimb de replici ironice între Magearu şi Vârtejanu, în timp ce Marian Dinulescu zâmbea în băncuţa sa, parcă anticipând votul şi aşteptându-şi rândul la discurs. Acesta nu a întârziat să apară. Liderul pedelist a spus din capul locului că această împărţire a banilor este una exclusiv politică, iar cifrele şi comunele către care se face repartizarea confirmă cele spuse de el. În al doilea rând, Dinulescu a criticat proiectul de hotărâre şi sub aspectul legalităţii. În opinia sa, consiliul judeţean cofinanţează diferite proiecte ale localităţilor, nu le finanţează integral. Şi a dat un exemplu, cel al localităţii Dorobanţu, care urma să primească 16 miliarde. Nu în ultimul rând cele mai mari sume de bani, 62 miliarde lei vechi, se duc pe  HG 577/1997, dar care nu au primit fonduri guvernamentale, dar beneficiază generos de “cofinanţarea” consiliului judeţean. În schimb, proiectele cu fonduri europene sunt cele mai slab reprezentate. Dealtfel, consiliul judeţean a adoptat o politică stranie în ultimul an. Nu s-a arătat generos cu localităţile ce aveau nevoie de cofinanţări pentru proiecte europene, în schimb a băgat bani în proiecte finanţabile prin ordonanţe şi hotărâri de guvern. Diferenţa e una majoră şi cât se poate de pragmatică. Fondurile europene sunt contralate mai abitir decât celelalte, unde se fură în draci şi banii sunt puşi deoparte pentru campaniile electorale. De aici şi încrâncenarea la orice repartizare de fonduri din consiliul judeţean. Chiar înaintea votului liderul pedelist Marian Dinulescu a ţinut să spună celor prezenţi că va cere prefecturii să atace hotărârea dacă ea va fi adoptată. Caz în care ea se suspendă, iar banii nu nu vor mai fi repartizaţi. Nu a fost cazul, întrucât ea a picat cu brio. Însă, lucrurile se pot schimba, pentru că Filipescu nu este într-un concediu veşnic. El se va întoarce în fruntea instituţiei ce l-a făcut celebru, va institui disciplina în cele două partide şi va “trece” hotărârea de repartizare a lovelelor. Nu este de ajuns în cazul nostru. Prefectul o va ataca, iar Filipescu al nostru va ameninţa iarăşi cu Parchetul. Asta în cazul în care nu va face ciocu’ mic şi va cădea la pace cu PDL-ul.

N.R.:În urma “împărţelii” PNL urma să ia 50% din pradă, PSD 23%, iar PDL 13%.

Daniela Mihalache

După ce primarul comunei Gălbinaşi, Tudor Romanescu, şi-a dat demisia, prefectul judeţului, Nicolae Enciu, a emis ordin pentru organizarea alegerilor pe care l-a şi transmis Guvernului României în vederea stabilirii datei alegerilor pentru funcţia de primar. Până la organizarea alegerilor, primăria va fi condusă de viceprimarul comunei, democrat-liberalul Paul Radu care va fi, de altfel, şi candidatul PDL la funcţia de primar al comunei Gălbinaşi.

Alegerile de la Gălbinaşi vor fi destul de interesante din mai multe motive. Este prima şi poate singura localitate în care se organizează alegeri anticipate pentru funcţia de primar. Din această perspectivă, toate partidele vor fi interesate să-şi verifice impactul pe care îl au la populaţie, contabilizat prin numărul de voturi. Cel mai greu va fi însă pentru noua preşedintă a organizaţiei judeţene a PSD Călăraşi, Oana Niculescu Mizil. Misiunea ei va fi aceea de a le aduce social-democraţilor victorie, aşa cum le-a promis în momentul în care a preluat frâiele conducerii. Nici PNL nu va sta la umbră. Răducu Filipescu ştie destul de bine că o victorie la Gălbinaşi înseamnă trendul pentru alegerile din 2012. Cu toate acestea, fiind vorba de un mandat scurt, de doar un an şi jumătate, este de aşteptat ca PSD şi PNL să nu fie interesate să aloce foarte multe fonduri pentru aceste alegeri. Interesul maxim va fi al PDL care va încerca din răsputeri să păstreze Gălbinaşiul portocaliu. Alegerile de la Gălbinaşi vor fi complicate şi pentru că, în zonă, populaţia majoritară este rromă, dar şi din cauză că la alegerile din 2008 aici au fost incidente, fostul primar, Tudor Romanescu, fiind ameninţat chiar în ziua alegerilor de interlopi.

Daniela Mihalache

Criza economică poate fi combătută cu fonduri europene. Şi asta pentru că banii de la Uniunea Europeană devin mai accesibili pentru mediul privat ca urmare a unei decizii prin care firmele vor putea accesa proiecte, fără a mai fi nevoite să asigure o cofinanţare proprie. Prin Programul Operaţional Regional, microîntreprinderile vor avea posibilitatea de a depune proiecte şi a solicita un împrumut nerambursabil,  suma maximă acordată pentru un proiect fiind de 200.000 de euro. Cine poate solicita asemenea fonduri, am aflat de la Liviu Muşat, directorul ADR Sud Muntenia.  Acesta a precizat că poate solicita un împrumut nerambursabil orice societate comercială, fiind eligibile toate activităţile din codurile CAEN.

Proiectele se depun la nivelul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, fiind disponibili, în acest moment, 33 de milioane de euro pentru microintreprinderi. Liviu Muşat a apreciat că dacă fiecare societate comercială ar solicita maximul sumei prevăzute, de 200.000 de euro, ADR Sud Muntenia ar putea acorda finanţare pentru aproximativ 170 de societăţi comerciale.

Microîntreprinderile pot depune proiecte după ce va apare noul ghid al solicitantului, acesta fiind programat a fi adus la cunoştinţa publicului luna aceasta. Cererile de finanţare vor fi depuse continuu, până la epuizarea fondurilor alocate fiecărei regiuni, proiectele urmând să fie evaluate la nivel regional, în ordinea depunerii lor.

Pentru mine, criza economică a adus un bine, spune Elena Tulpan, după ce în urmă cu doi ani şi jumătate a îmbrăţişat o meserie destinată bărbaţilor. A fost agricultor timp de 8 ani, apoi şi-a deschis o afacere proprie care a rezistat 12 ani şi din cauza crizei economice a fost nevoită să-şi închidă societatea. S-a gândit foarte bine înainte de a alege ce trebuie să facă în continuare. Şi a decis să fie instructor auto şi să predea lecţii de şofat bărbaţilor. În municipiul Călăraşi, este singura femeie instructor, iar orele şi le desfăşoară în cadrul şcolii de şoferi Alyna.

Au atras-o maşinile

De când a făcut şcoala de şoferi pentru categoria B, Elena a fost atrasă de meseria de a conduce maşini pentru că erau mai puţine femei care conduceau, decât bărbaţii. Dorinţa ei a fost aceea ca şi femeile să conducă la fel ca şi bărbaţii, considerând că nu este nicio diferenţă între bărbaţi şi femei.

Elena este membră şi în Comisia de Egalitate a Şanselor şi crede că şi de aici a plecat această aplecare către meseria de instructor auto. Crezul ei este că toţi oamenii, sănătoşi fizic şi psihic, au capacitatea de a conduce autovehicule.

După ce a decis să-şi aleagă această meserie, Elena Tulpan se declară mulţumită şi spune că abia acum face ceea ce-i place. Are cursanţi bărbaţi, în ciuda unor mentalităţi, iar aceştia chiar rămân surprinşi că o femeie îi poate învăţa să conducă o maşină şi ştie să se descurce în această meserie.

Este calmă, are răbdare cu fiecare „boboc”, iar rezultatele se măsoară în numărul de elevi care reuşesc să obţină permisul auto. Se bucură de fiecare dată când un cursant al său trece cu brio peste examene, ceea ce îi dă putere de a merge mai departe. Este un om activ care îşi împarte viaţa între şcoala de şoferi şi Asociaţia Persoanelor cu Handicap, unde este preşedinte şi prin implicarea sa încearcă să facă viaţa mai frumoasă tinerilor cu dizabilităţi.

Examenul de titularizare de anul acesta a fost unul mai exigent, faţă de anul trecut. Asta o dovedeşte faptul că 68 dintre candidaţii care s-au prezentat la concurs au părăsit sala de examinare după ce au văzut subiectele. Anul acesta, la examenul de titularizare din 14 iulie, s-au înscris 420 de candidaţi pentru 70 de locuri disponibile în învăţământ. Potrivit inspectorului general şcolar, Constantin Tudor, a precizat că pentru 22 dintre candidaţii înscrişi nu au fost validate dosarele din cauză că erau absolvenţi ai Universităţii Spiru Haret la specializări neacreditate. De asemenea, 52 dintre cei ce s-au înscris nu s-au prezentat la concurs.

Examenul de titularizare de anul acesta s-a desfăşurat fără incidente, un singur candidat fiind dat afară din sală deoarece a fost surprins în timp de copia. Ca o noutate, anul acesta lucrările nu vor mai fi corectate la Călăraşi, ci pentru fiecare specializare s-a stabilit câte un centru de colectare, la nivel naţional.

Preţul unui metru cub de apă potabilă ar putea ajunge la Călăraşi la 2,53 de lei, fără TVA, în condiţiile în care consilierii judeţeni vor fi de acord cu noua majorare de tarife propusă de SC Ecoaqua SRL. Societatea a propus ajustarea tarifelor, motivând că în fiecare an în luna iulie, există obligaţia de a fi actualizate tarifele practicate ca urmare a proiectului Samtid prin care s-au făcut investiţii în schimbarea reţelei de apă şi canalizare. Conform contractului încheiat cu BERD pentru această investiţie, preţurile trebuie să reflecte inflaţia iniţială comunicată de Institutul Naţional de Statistică şi creşterile în termeni reali. Drept urmare, SC Ecoaqua, a obţinut şi avizul Autorităţii Naţionale de Reglementare a Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice pentru creşterea tarifelor la apă în localităţile Călăraşi, Lehliu-Gară şi Olteniţa. Astfel, pentru apă ar urma ca populaţia să plătească 2,53 lei/ mc, iar canalizarea va costa 1,38 lei/mc, fără TVA.

Decebal Mihalache

După o campanie internă dură, când prin alegeri gruparea Oanei Mizil a înlăturat de la conducerea partidului garda veche reprezentată de Doru Ioan Tărăcilă, a urmat inevitabil consolidarea noii puteri dodândite. Miza era preşedinţia unor organizaţii, ce dădea drept aleşilor să facă parte din Delegaţia permanentă a partidului. La liga aleşilor PSD lucrurile au fost mai simple, unde primarul din Unirea, Anghel Olteanu, nu a avut contracandidat. Aleşii şi-au rezolvat problema fără bătăi de cap. Asta nu a însemnat că Vali Deculescu, ce a pierdut importanta bătălie pentru şefia organizaţiei judeţene, nu a putut să nu critice “slaba organizare a noii conduceri”. Prin urmare, orice reminescenţă de atitudine a vechii gărzi trebuia înlocuită. Astfel, au urmat alegerile pentru funcţia de preşedinte al tineretului din municipiul Călăraşi, unde Roxana Paţurcă, susţinută de conducerea partidului s-a impus în faţa tânărului Alexandru Andronescu. Cu ceva emoţii. În aceiaşi zi, pentru a prinde doi iepuri dintr-un foc, au avut alegeri şi la organizaţia judeţeană de tineret a PSD. Aici au candidat două persoane ce au fost alături de Oana Mizil în campania sa de câştigare a preşedinţiei. Sergiu Manole şi Ionuţ Dincă, două săbii ce n-aveau cum să încapă în aceiaşi teacă, au concurat pe acelaşi loc, primul obţinând victoria, susţinut de seniorii partidului. În acest fel puterea la Călăraşi este deţinută aproape în totalitate de gruparea Oana Mizil-Ştefan Ion-Virgil Diaconu-Petrică Ţone. Spunem “aproape” întrucât urmează alegeri la organizaţia de femei. Aici preşedinţia este deţinută de Alina Jipa, ce nu se află pe placul noii echipe de conducere. Dealtfel, la respectivele conferinţe de alegeri se şi discuta ca aceste alegeri să fie convocate mai devreme, decât să fie lăsate până la termen. Şanse ca Alina Jipa să fie schimbată sunt destul de mari, aşa că noua echipă nu mai are nicio scuză de acum încolo. Apele în partid s-au liniştit, peisajul fiind dominat de linişte şi armonie, în limitele normalului, ce contrastează flagrant cu scandalul de acum câteva luni. Oricum, testul pentru noua conducere a început deja. Orice mică sau mai mare bătălie cu adversarul politic contează. Noi vom sta cu ochii pe ele, mai ales pe bătălia de la Gălbinaşi.

Bucuros că a reuşit să blocheze împărţirea politică a banilor din consiliul judeţean dar şi supărat că liberalii vor propune numai “specialişti” în consiliul de administraţie de la spital, Marian Dinulescu şi-a făcut timp la ultima conferinţă de presă să mai arunce câteva vorbe într-o doară. Una din ele se referea la ceva falsuri de prin consiliul judeţean, dar nu a dat mai multe amănunte. Ceea ce e sigur, din cele spuse de pedelist, e că falsurile au consecinţe în prezent. Dinulescu a amintit şi de procese-verbale dar şi de hotărâri de consiliu, unde “dacă schimbi o virgulă, nu cumva poţi schimba tot sensul?” Actele împricinate ar fi fost întocmite acum 4,5,6 ani, dar reiese că ele au fost falsificate în prezent. De ceea ce este convins Dinulescu este că acele actele trebui să se găsească în original în arhiva consiliului judeţean. Şi în cea a prefecturii, spunem noi. Să fie vorba de hotărâri mai vechi depuse acum la mapa consilierilor, pentru susţinerea proiectelor actuale?

Daniela Mihalache

Locuitorii din şapte comune ale judeţului se pot considera mai europeni decât vecinii lor din alte localităţi. Vor învăţa să colecteze selectiv gunoiul în europubelele date de primărie şi să-l predea maşinilor care transportă deşeurile şi care trec din poartă în poartă de două ori pe săptămână.

Totul a fost posibil ca urmare a accesării fondurilor europene. Primăriile Independenţa, Cuza Vodă, Grădiştea, Alexandru Odobescu, Vîlcelele, Ciocăneşti şi Vlad Ţepeş au înţeles că individual nu ar fi avut nicio şansă să-şi facă un sistem modern de gestionare a deşeurilor. Aşa că şi-au făcut o asociaţie de dezvoltare intercomunitară şi au reuşit să atragă fonduri europene. În toate localităţile s-au amenajat 60 de puncte de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile, gospodăriile au fost dotate cu europubele din plastic şi au fost achiziţionate 3 autogunoiere pentru colectarea deşeurilor.

Preţul perceput pentru serviciul de salubrizare este de 1,5 lei de persoană, lunar, iar primarul comunei Independenţa, Constantin Anghel, spune că nu este unul chiar mare. Potrivit acestuia, locuitorii, acolo unde era percepută o taxă de salubrizare, vor plăti mai puţin decât până acum.

Pentru a reuşi să colecteze taxele de la populaţi, cei şapte primari au decis să înfiinţeze o societate comercială care să se ocupe de partea financiară, în fiecare comună urmând a fi angajat câte un casier.

Implementarea proiectului finanţat de Uniunea Europeană ar urma să înceapă de la 1 august. Fondurile europene obţinute sunt în sumă totală de 729.563 euro, iar de serviciile societăţii de salubrizare înfiinţate vor beneficia 25.871 de locuitori.

Într-o interpelare adresată prim-ministrului Emil Boc, privind restructurarea din anul 2009 a unor agenţii guvernamentale, senatorul Vasile Nedelcu critică modul în care aceasta s-a făcut cu referire în special la Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă, adăugând “ restructurarea agenţiilor guvernamentale prin Legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, asumată de către Guvernul pe care îl conduceţi, în cele mai multe situaţii s-a rezumat doar la schimbarea unor denumiri ori trecerea unora dintre aceste instituţii în subordinea altor ministere ori a altor structuri centrale sau locale. Un exemplu în acest sens este şi restructurarea Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă şi a Oficiilor Judeţene de Consultanţă Agricolă prin schimbarea denumirii acestora din urmă în Camere Judeţene Agricole şi trecerea lor în subordinea  Consiliilor Judeţene. Acest lucru nu a determinat îmbunătăţirea activităţii unor structuri absolut necesare în agricultură – cum sunt Camerele Agricole – ci mai degrabă a creat confuzie în rândul agricultorilor şi a îngreunat foarte mult activitatea acestor oficii, întrucât primesc subvenţii tot de la Ministerul Agriculturii ca şi înainte de restructurare, au acelaşi obiect de activitate, singurul câştig fiind “un stăpân” în plus – Consiliul Judeţean”.

Este cunoscut faptul că odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, fermierii au tot mai multă nevoie de sprijinul Camerelor Agricole privind fondurile europene sau reprezentarea acestora în numeroasele instituţii publice sau în Guvern.

Cu privirea la acestea, senatorul întreabă dacă “se poate discuta de revenirea la subordonarea iniţială a Oficiilor Judeţene de Consultanţă Agricolă care într-o formă restrânsă să facă parte din Consiliile de Administraţie ale Camerelor Agricole înfiinţate de fermieri sau, ce se poate face pentru a veni în sprijinul fermierilor şi grupurilor de producători agricoli”.

Decebal Mihalache

Două concesionări de terenuri au fost cu prioritate pe ordinea de zi a ultimei şedinţe de consiliu local, ambele ratate. Din păcate sau din fericire, depinde de ce parte a baricadei priveşti. Una se referea la un teren pe care un om al muncii vroia să-şi ridice o casă, lângă fabrica de confecţii a Genei Iliescu, aproape de calea ferată. Fatalitate, pe locul cu pricina trece o conductă de canalizare dibuită de consilierul Ion Ştefan. Nea Fănică nu a fost înduplecat nici de rugăminţile primarului şi nici de avizul EcoAqua, cum că pe acolo nu se găseşte nimic. Nici măcar la a doua strigare voturile nu au ieşit, pentru că alături de primul consilier pesedista Filimon şi pedelistul Genică Oancea s-au ţinut pe poziţii. Nici următorul proiect de hotărâre nu a avut altă soartă, picând cu brio. Şi aici nea Fănică al nostru nu a vrut să ridice mâna în ruptul capului, căci acolo e vorba de un parc. Ridicatul mâinii însemna o construcţie în toată regula, vizavi de “Grădina Zoo”, unde actualmente se mănâncă hamsii şi se bea bere. Şi, nu e rău, şi-o fi zis proprietarul, ca meniul să fie protejat de nişte pereţi de beton, eventual P+1. Dacă în apropiere tot va fi un teren de baseball, omologat internaţional, de ce să nu fie cazaţi sportivii la faţa locului? Acum, noi doar am scris, dar pisica e în curtea lui Dan Drăgulin, care trebuie să facă pe detectivul şi să spună de ce consilierii liberali, în frunte cu nea Florică Olaru, au ridicat mâna. Da’ ce mână au ridicat!

Daniela Mihalache

Mamovanul adus la Călăraşi de Fundaţia Renaşterea a fost nevoit să-şi ridice « ancora » vineri, 25 iunie, după ce contractul încheiat cu Primăria Municipiului Călăraşi se încheiase. Cum a fost adus la Călăraşi de organizaţia judeţeană PSD Călăraşi, la iniţiativa deputatei Oana Niculescu Mizil, era de aşteptat ca acesta să se transforme într-o unealtă electorală, după ce vineri primarul Dragu i-a avertizat pe reprezentanţii fundaţiei să-şi ridice Mamovanul. Zis şi făcut. Fundaţia şi-a luat Mamovanul şi a plecat căci altfel trebuia să plătească o amendă zilnică de 50 de milioane de lei vechi, după cum spune Oana Mizil că i-ar fi transmis primarul Dragu. Dat fiind cele întâmplate, Oana Mizil i-a declarat miercuri război total lui Nicolae Dragu, afirmând că acesta a atentat la dreptul la sănătate al călărăşencelor. Aceasta a catalogat decizia primarului drept o răzbunare pentru faptul că doi dintre consilierii locali PSD,  respectiv Carmen Filimon şi Ion Ştefan, nu au votat două proiecte de hotărâre unde Dragu avea interes şi care, în opinia Oanei Mizil, erau “hoţii”. Ea a spus că Dragu a dorit să se răzbune pe organizaţie PSD, dar că, de fapt, s-a răzbunat pe călărăşence. În acelaşi timp, preşedinta organizaţiei judeţene a PSD, aceiaşi Oana Niculescu Mizil, a adăugat că vineri, pe 25 iunie, contractul dintre fundaţie şi primărie expira şi că în ciuda faptului că au dorit prelungirea lui, primarul s-a opus.

Dragu spune că expirase contractul pentru Mamovan

În replică la afirmaţiile Oanei Mizil, Nicolae Dragu, primarul municipiului Călăraşi, a declarat că nu are cum să intre într-un război pentru drepturile călărăşencelor cu o insă venită aici din Bucureşti, făcând referire la faptul că Oana Mizil este bucureşteancă. El a mai precizat că fundaţia nu a depus nicio cerere de prelungire a contractului şi , prin urmare, odată expirat contractul, vineri, 25 iunie, Mamovanul trebuia ridicat. Dragu a mai spus că a pus la dispoziţia fundaţiei energie electrică, apă potabilă şi canalizare, în mod gratuit. El a adăugat că nu este vorba nici pe departe de o răzbunare a sa din cauza votului celor doi consilieri, afirmând că aceştia nu au dorit să voteze pentru interesele unor cetăţeni.

Mamovanul Fundaţiei Renaşterea a fost amplasat în municipiul Călăraşi, în faţa BCR, în urmă cu aproape o lună de zile. Călărăşencele au avut acces gratuit la investigaţii clinice pentru depistarea cancerului de col uterin şi de sân, fiind efectuate 780 de teste Babeş Papanicolau şi 470 de mamografii.

După aproape trei ani de zile, municipalitatea din Slobozia şi-a adus aminte că nu este proprietara terenurilor pe care a forat nişte puţuri, din care scoate apă clocită pentru a le potoli setea vecinilor noştri de la nord. Legătura cu judeţul nostru este aceea că respectivele puturi se află pe teritoriul comunei Dragalina. Dacă tot nu a reuşit să se înţeleagă la preţ cu proprietarii terenurilor, edilii din Slobozia şi-au zis că e bine să ia pamântul cu japca, într-o exprimare mai plastică, sau prin expropriere, să folosim termenul legal. Primul pas a fost o hotărâre a Consiliului Judeţean Călăraşi, care a declarat investiţia cu puţurile ca fiind de utilitate publică. Mai departe, nimeni, dar nimeni din consiliul judeţean nu ştie nimic. Nici chiar arhitectul-şef al judeţului, Adrian Lascăr, care a făcut parte dintr-o comisie ce trebuia să stabilească oportunitatea declarării investiţiei slobozene ca fiind de utilitate publică. Lascăr s-a conformat legii exproprierii şi motivează într-un raport, ducându-i direct în eroare pe cei ce l-au citit. Spune aşa arhitectul-şef: ”Motivele pentru care lucrarea nu poate fi realizată pe alte căi decât prin expropriere pentru cauză de utilitate publică sunt următoarele”, bla, bla, bla. Primo şi secundo lucrarea poate fi realizată întrucât ea este realizată. Corect era să spună Lascăr o parte din lucrare nu poate fi realizată. Ştie el de ce. Prin urmare ne-am adresat celui ce le ştie pe toate şi căruia nu-i scapă nimic, nici măcar găina ce se ouă pe furiş, Răducu Filipescu. Minune mare aici, Filipescu se jură că nu ştie nimic, fiind vorbarba de municipiul Slobozia, pe când el e jupân în Călăraşi.  Iar el a făcut doar o formalitate. Şi ne trimite la secretarul Tudone. Tocmai de acolo veneam, dar nu ne-a lămurit. Până la urmă tot Filipescu, săracu, ne-a lămurit, că nu degeaba e el ditamai preşedintele. El a grăit aşa:” Cui îi ia pamântul? La ăştia care au 1000 de hectare? Da’ ai dreptate. Sunt nişte amărâţi, sar din Jeep şi se urcă în Mercedes!”. Nici că putea fi mai clar. A făcut un serviciu într-o posibilă afacere pesedistă cu rădăcini în Călăraşi, căci primarul din Slobozia trandafiriu curat este. Şi lui Filipescu, nimic, nimic?

După noile normative stabilite de minister, în Spitalul Judeţean de Urgenţe Călăraşi va fi un post de medic la 5-15 paturi şi 1 asistent la 8-12 paturi/tură. În aceste condiţii, Consiliul Judeţean Călăraşi ar putea face disponibilizări masive. 160 de asistenţi medicali şi jumătate din aparatul TESA, 180 de angajaţi, ar putea fi concediaţi.

Consiliul Judeţean Călăraşi va prelua zilele acestea Spitalul Judeţean de Urgenţe Călăraşi. Bucuria nu este foarte mare în ograda consiliului, dacă ne gândim că administrarea unui spital nu este un lucru chiar uşor. Deja Ministerul Sănătăţii a elaborat noi normative de personal care vor pune în dificultate conducerea judeţului, dar în acelaşi timp pâinea şi cuţitul în privinţa managerierii resurselor umane vor fi în mâna consiliului judeţean. Răducu Filipescu, preşedintele consiliului, chiar declara, la un moment dat, că dacă va face disponibilizări în spitalele pe care le va prelua, va decide doar în funcţie de normativele stabilite. Ei bine, administraţiile judeţene nici nu au preluat spitalele că au şi apărut noi normative în ceea ce priveşte numărul de personal din spitale, raportat la numărul de paturi. Un motiv tocmai bun pentru ca Filipescu să poată opera concedieri. De altfel, noi spunem că aceste concedieri sunt chiar utile în condiţiile în care ele trebuiau făcute de mai multă vreme din cauză că şi pe vechile normative spitalul avea foarte mulţi angajaţi. Mai mult, 85% din banii pe care spitalul îi primeşte de la Casa Judeţeană de Sănătate sunt cheltuiţi pe salarii. Din acest motiv nu sunt bani pentru medicamente şi materiale sanitare, iar acum bugetul naţional trebuie să suporte datoriile spitalelor. După preluarea lor de către consiliile judeţene, cu siguranţă bugetul naţional nu va mai suporta cheltuielile de materiale sanitare şi medicamente pentru că se presupune că acestea trebuiesc achiziţionate din banii primiţi de la casa de sănătate. Numai că la noi nu va fi aşa, dacă nu se vor face disponibilizări masive.

Aproape jumătate dintre angajaţi este personal TESA

La această oră, Spitalul Judeţean de Urgenţe Călăraşi  are 571 de paturi şi 842 de angajaţi, dintre care 84 – medici, 19 – alt personal superior, 374 – asistenţi medicali şi 365 personal TESA şi administrativ. Se poate observa cu uşurinţă că numărul personalului TESA este aproape jumătate din numărul total de angajaţi ceea ce este inacceptabil, în condiţiile în care în spitale din ţară numărul acestora este de trei ori mai mic. Spre exemplu, la Spitalul Sf . Apostol Andrei din Galaţi la un număr de 1.222 de paturi sunt angajate 154 de persoane TESA. Şi aici, spune ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, că  sunt mulţi angajaţi TESA, ce să mai vorbim de Călăraşi ! În ceea ce priveşte numărul de personal TESA, consiliul judeţean ar putea analiza situaţia, astfel încât să concedieze cel puţin jumătate dintre ei.

Şi pe vechiul normativ erau mulţi angajaţi în spital

Vechiul normativ pentru spitalele judeţene de urgenţe din judeţe stabilea un medic la 16 paturi şi un asistent medical la 14 paturi, pe fiecare tură. Normativele erau fixe, nu flexibile, astfel încât nu se putea depăşi numărul de angajaţi la numărul de paturi. În Spitalul Judeţean de Urgenţe Călăraşi  sunt trei ture. La un total de 571 de paturi şi la un număr de trei ture ar fi trebuit să avem 122 de asistenţi angajaţi. Numărul lor este însă de 374, cu 252 mai mulţi faţă de cât prevedea vechiul normativ. La numărul de medici şi aici organigrama este încărcată. La 571 de paturi ar fi trebuit să fie 36 de medici, iar la spitalul de urgenţe Călăraşi sunt 84 de doctori, cu 48 mai mulţi decât stabilea normativul.

Din start, conform vechiului normativ  avem mai mulţi asistenţi şi medici angajaţi, iar disponibilizările ar fi trebuit să fie de multă vreme făcute. Managerul spitalului, Ion Sfetcu, ne-a declarat însă că disponibilizările nu puteau fi făcute decât cu avizul ministerului, altfel ar fi fost acţionat în judecată de cei disponibilizaţi. Aşa că putem concluziona că nici de la nivel de minister situaţia nu a fost gestionată corespunzător. Şi asta nu de ieri, de azi, ci de ani de zile şi de diferite guvernări

După noile normative, am putea avea 214 asistenţi

Odată cu preluarea spitalelor de către administraţiile locale sau judeţene, Ministerul Sănătăţii a elaborat un nou normativ mai flexibil care să ducă la eficientizarea cheltuielilor. Conform noilor prevederi, normarea de personal se va face comasat pentru asistenţa medicală spitalicească. Astfel, criteriul de normare a asistenţei medicale, în funcţie de numărul de paturi va fi de 1 medic la 5-15 paturi şi 1 post de personal sanitar mediu (asistenţi medicali) la 8-12 paturi/ tură. Cum spuneam şi mai devreme, în spital se lucrează în trei ture. Dacă noul administrator al spitalului, Consiliul Judeţean Călăraşi, va stabili să meargă pe 1 asistent la 8 paturi, atunci numărul de asistenţi medicali în spitalul judeţean ar trebui să fie de 214 sau 171 de asistenţi dacă se merge pe varianta 1 asistent la 10 paturi/tură. La medici, dacă se va hotărî ca un medic să fie angajat la 5 paturi, atunci vom avea 114 medici, deci un deficit de 30 de medici sau 57 de medici dacă se merge pe varianta medie de un medic la 10 paturi. Acum, un medic este angajat pentru 6,8 paturi.

Cel puţin 340 de angajaţi ar putea fi concediaţi

Urmare a noilor normative, Consiliul Judeţean Călăraşi ar putea disponibiliza minim 160 de asistenţi medicali şi cel puţin jumătate dintre angajaţii TESA, vreo 180 la număr. Adică, cel puţin 340 de angajaţi ai spitalului judeţean călărăşean ar putea rămâne fără locuri de muncă. Normativele sunt clare. Există o limită minimă şi alta maximă, care nu pot fi încălcate. Pe de altă parte, dacă nu se va lua măsura disponibilizărilor, consiliul judeţean va ajunge în situaţia de a plăti din bugetul propriu cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare atâta timp cât banii pe care spitalul îi primeşte de la casa de sănătate merg în salarii. Responsabilitatea este doar a consiliului judeţean care poate disponibiliza sau nu. Dar dacă vor decide să nu disponibilizeze, vor îngropa spitalul în datorii, iar şanse ca ministerul Sănătăţii să mai plătească datorii acumulate după predarea spitalelor să fim serioşi că sunt zero.

Decebal Mihalache

Cum criza la nivel global se combate prin sporirea investiţiilor, aceiaşi tactică a găsit de cuviinţă să o folosească şi onor consiliul nostru judeţean. Investiţia ce va crea mii de locuri de muncă va fi construirea unui gard la Centrul de Afaceri de la Chiciu, care nu va costa nici mai mult. nici mai puţin de 500 milioane lei. Necesitatea gardului este esenţială pentru supravieţuirea respectivului centru care şi aşa zace nefolosit încă de la inaugurarea cu tot tacâmul şi cateringul de rigoare . El mai are rolul ca bălăriile ce au început să crească pe acolo să nu năpădească şi celelalte construcţii de la Chiciu. Gardul buclucaş i-a atras atenţia şi consilierului Anton Magearu care i-a explicat preşedintelui Filipescu că acum, pe timp de criză, nu vede rolul acestei investiţii. Iniţiatorului mai că i-a sărit muştarul, ca de altfel de fiecare dată când este contrazis, argumentând că un asemenea gard este imperios necesar să protejeze bijuterie de investiţie, executată de firma la care nepotul său din Arad este acţionar, acum băgată în faliment cu schepsis. Mai apoi, la o oră şi ceva distanţă, plictisit de întrebările jurnaliştilor despre funcţionalitatea gardului, ordonatorul nostru de credite spune că 500 de milioane e apă de ploaie pentru consiliul judeţean. Filipescu are perfectă dreptare. Când învârte sute de miliarde pe deget, ce mama dracu mai înseamnă 500 de milioane. Dacă-i mai sare muştarul odată îi dă şi de pomană. Oricum, o parte sunt de pomană, adică lucrarea va fi dată prin încredinţare directă căci, normal, se află sub limita legală de licitaţie. “Lucrarea” Filipescului i-a atras atenţia şi aliatei sale din consiliul judeţean, Oana Mizil care, întrebată de jurnalişti pe această temă, şi-a dat, zâmbitoare, cu părerea că deja lucrarea este dată. Probabil, nu vom afla niciodată cât parandărăt a ieşit din această apă de ploaie, dar nu e exclus ca cineva să ceară o expertiză, după ce va vedea ce minunăţie de gard a ieşit pe vremuri de criză. Indiferent cine va fi executantul lucrării un lucru trebuie să fie clar. Sârma ghimpată nu trebuie să lipsească. Nu de alta, dar cîinii vagabonzi nu trebuie să pângărească zona în care nici măcar picior de afacerist nu a călcat. E adevărat, zona e virgină şi în ceea ce priveşte prezenţa comisarilor OLAF.

Daniela Mihalache

Fără a mai exista întrebări sau suspiciuni, ca în precedenta şedinţă, din luna iunie, consilierii judeţeni au ridicat mâna la unison pentru a-i radia de drept sancţiunea disciplinară aplicată în 2008 directorului Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, Mihai Roibu. S-a văzut cu ochiul liber că ceva înţelegeri şi negocieri pe această temă au existat între PDL şi PNL, atâta timp cât de data aceasta nimeni nu a mai cerut explicaţii de la parchetul judeţean în privinţa dosarului ce a fost instrumentat şi în care Mihai Roibu a primit neînceperea urmăriririi penale. Cert este că radierea de drept a sancţiunii era legală a se face atâta timp cât aceasta se constată prin act administrativ, în termen de un an de la expirarea termenului pentru care a fost aplicată.

Mihai Roibu a fost sancţionat în 2008 prin hotărâre a consiliului judeţean, după ce un control al Curţii de Conturi a constatat mai multe deficienţe în activitatea DGASPC.

Daniela Mihalache

Punctul de lucru, de la Olteniţa, al Inspectoratului Teritorial de Muncă va fi desfiinţat, însă conducerea instituţiei a decis, pentru a veni în sprijinul agenţilor economici din zonă să constituie un punct de colectare a documentelor. S-a ajuns în această situaţie din cauză că anul trecut, trei din cei patru angajaţi de la Olteniţa au fost disponibilizaţi urmare a măsurilor de reducere a personalului. Potrivit directorului coordonator al ITM Călăraşi, Vasile Gâdea, desfiinţarea punctului de lucru de la Olteniţa nu ar face imposibil de respectat termenele legale de înregistrare având în vedere că mai sunt zone cu mulţi angajatori, aflate la extremitate faţă de municipiul Călăraşi, spre exemplu Lehliu, Fundulea, care depun documente la ITM, în condiţiile în care acolo nu sunt puncte de lucru ale ITM. Mai mult, Vasile Gâdea spune că în perioada 2007-2009, registrul electronic al salariaţilor s-a depus la sediul principal al ITM şi nu la punctul de lucru de la Oteniţa, ceea ce nu i-a împiedicat pe angajatorii din zona Olteniţei să-şi îndeplinească obligaţiile legale, în condiţiile în care există şi posibilitatea de a transmite on-line aceste registre.

Decebal Mihalache

Încet-încet, cu timiditate şi respect, criza de la nivel mondial, de la nivel naţional, a început să se înfiripe şi la Consiliul Judeţean Călăraşi. Altădată instituţie de referinţă prin statutul său aparte de stat în stat, consiliul judeţean a început să se confrunte cu efectele crizei. Cei mai afectaţi de reducerea cu 25 % a furajelor publice, după spusele întâiului funcţionar furajat din bani publici, Răducu Filipescu, sunt directorii din respectiva instituţie. Funcţionarul nostru le-a plâns acestora de milă, căci vor ajunge să “salte” lunar doar 17-20 milioane. Puţin în opinia sa, faţă de 40 cât ne spune el că ajungeau aceştia, deşi noi băgăm mâna în foc că pe declaraţiile de avere am văzut venituri anuale de 800 milioane lei vechi şi chiar aproape de 1 miliard. Adică, mai mult decât preşedintele de consiliu judeţean, ce a avut grijă să le asigure tot felul de sporuri şi comitete şi comisii plătite. Legal şi meritat ne spune acelaşi preşedinte. Şi noi care credeam că salariile babane sunt menite a le închide gura şi ochii în ceea ce priveşte furăciunile din consiliul judeţean! Plânsetele pe umerii directorilor noştri a venit şi din altă direcţie. Noile venituri sunt mici, foarte mici faţă de cât pot câştiga aceştia în mediul privat, adică 3-4000 de euroi, după spusele aceluiaşi Filipescu. Prin urmare, respectivii vor da bir cu fugiţii din consiliul judeţean şi vor năvăli în mediul privat. Greu de crezut, după ce unii s-au sacrificat, au mâncat covrigi cu iaurt pe treptele consiliului şi în câţiva ani şi-au construit o amărâtă de vilă, şi-au cumpărat o maşină de 15.000-20.000 de euroi(ca orice funcţionar public, dealtfel), plus cont după chipul şi asemănarea sa în bancă. Mai mult, pe aceştia îi leagă satisfacţia din consiliul judeţean, ne spune acelaşi Filipescu, că au adus proiecte de milioane şi milioane de euro. Nu-l contrazicem. E vorba de proiecte falimentare, gen Centrul de Afaceri, feribotul, proiecte “atacate” mai debrabă să aducă parandărăt decât să fie funcţionale. Iar în ceea ce priveşte cele trei drumuri judeţene finanţate de curând ele sunt în totalitate rezultatul trocurilor politice din regiunea Sud-Muntenia, unde alţi preşedinţi de consilii mai şmecheri au luat mai mult bănet decât Filipescu. Prin urmare, directorii cu pricina, şcoliţi din prima pe bani publici prin Anglia, cu toate că sunt de neînlocuit în consiliul judeţean, vor părăsi instituţia şi vor trece printr-o nouă experienţă. Aceea de a munci cu adevărat. O fi cineva să creadă aşa ceva? În consiliul judeţean, dacă nu curge cum curgea, măcar pică!

-     interviu cu Ion Vlaciu, preşedintele Confederaţiei  Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România, filiala Călăraşi

Pirateria în transportul de persoane nu este o problemă nouă. Ea este cunoscută de mai mult timp de autorităţi, însă pînă acum nu s-a făcut mai nimic. Ba, din contră, ea a fost ori tolerată, ori încurajată. Despre acest tip de piraterie modernă s-a ştiut prima dată în transportul persoanelor în regim de taxi. Scandalul în privinţa unor autorizaţii false în municipiul Călăraşi nu a avut nicio urmare. Ba, din contră. Autorităţile s-au făcut că efectuează controale, în timp ce s-a ajuns ca unii să-şi facă singuri dreptate. Dacă autorităţile nu au făcut nimic pirateria s-a extins şi chiar a proliferat şi la transportul intra şi interjudeţean. Acum pirateria în transporturi intră într-o nouă lumină întrucât autorităţile de la nivel central i-au declarat război în contextul luptei împotriva evaziunii fiscale. Se aşteaptă ca şi autorităţile de la nivel judeţean să facă ceva în această privinţă. Oare se cere prea mult? Sau e nevoie de intervenţia personală a ministrului Vasile Blaga?

-         Domnule Ion Vlaciu sunteţi noul preşedinte al Confederaţiei  Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România, filiala Călăraşi. De când ocupaţi această funcţie şi ce vă propuneţi să faceţi ?

-         Confederaţia, la nivel naţional s-a înfiinţat în urmă cu 6 luni. Avem un preşedinte la nivel naţional şi, de asemenea, preşedinţi la nivelul filialelor judeţene Eu sunt preşedintele filialei călărăşene de aproximativ 3 luni de zile.

-         Câţi transportatori din judeţul Călăraşi fac parte din această confederaţie?

-         Deocamdată suntem proaspăt înfiinţaţi. S-au înscris până acum 15 transportatori de persoane şi 11 transportatori de marfă. Se vor putea înscrie şi chiar îi aşteptăm pe cei ce deţin ateliere de reparaţii auto, transportatori în regim taxi sau alte persoane ce au legătură cu transortul rutier de persoane sau marfă. Cu cât suntem mai mulţi cu atât mai bine pentru că vom reuşi să ne apărăm interesele dar şi să ni le promovăm.

-         Ce vă propuneţi să faceţi în această nouă funcţie ?

-         În primul rând, trebuie să apărăm interesele membrilor, dar şi a celor care nu sunt înscrişi, pentru că o dată ce apărăm interesele noastre, apărăm interesele tuturor transportatorilor din judeţ. În al doilea rând, am luptat pentru a se prelungi autorizaţiile de transport pentru transport călători. Autorizaţiile pe care le avem ar fi fost valabile până în 2011, dar la şedinţa pe care am avut-o în urmă cu două luni, la care au participat ministrul Blaga, secretarul de stat Pistru, care răspunde de transporturi, s-a ajuns la concluzia că din cauza crizei să fie prelungite autorizaţiile de transport până în 2014.

-         Este un lucru bun pentru transportatori ?

-         Este un lucru foarte bun pentru transportatori având în vedere criza în care ne zbatem. Avem leasinguri făcute pe o perioadă de 4 ani şi nu putem face faţă. Licitaţia era făcută pe 3 ani şi nu puteam amortiza maşinile luate în leasing pe o perioadă de 3 ani. S-a ajuns la concluzia ca pentru amortizarea maşinilor pe care le-am folosit la licitaţia anterioară să se prelungească autorizaţiile de transport.A fost o măsură benefică.

-         Se simte criza în transporturile de marfă şi călători ?

-         Se simte. În primul rând la marfă. Nu se mai construieşte cum se construia înainte şi transportatorii nu mai cară cantităţi mari de materiale de construcţii. În privinţa transportului de persoane acesta a scăzut cu 30% din cauză că s-au făcut multe disponibilizări.

-         Cam câte locuri de muncă crează această asociaţie la nivel judeţean ?

-         Suntem proaspăt înfiinţaţi şi nu v-aş putea da o cifră exactă. Pot să vă spun însă că societăţile unde sunt eu acţionar, Rapid Trans şi Vlaciu SRL, asigură 50 de locuri de muncă.

-         Aţi făcut până acum dispnibilizări ?

-         Deocamdată nu am concediat pe nimeni. Dar ne e din ce în ce mai greu.

-         Care sunt problemele cu care vă confruntaţi ?

-         Noi, transportatorii de persoane, ne confruntăm în special cu pirateria. Este o problemă spinoasă a noastră şi ea ar trebui să fie şi a autorităţilor. Sunt maşini, de exemplu, de 8 + 1 locuri care execută transport nelicenţiat pe rutele Bucureşti-Olteniţa, Mănăstirea-Olteniţa, Călăraşi- Olteniţa, Ulmeni-Olteniţa, Călăraşi- Bucureşti, Călăraşi- Călăraşii Vechi, Călăraşi-Feteşti. Pot să spun că aproape nici un traseu nu este “iertat” de piraţi.

-         Practic, vă bateţi ca legea să fie respectată.

-         Vrem ca legea să fie respectată. S-a dat o nouă ordonanţă care completează Ordonanţa de Urgenţă 109 din 2005 ca agenţii de la poliţia rutieră să-şi facă datoria. Legea e proaspăt dată, de vreo 3 săptămâni de zile. Deocamdată, poliţia rutieră din municipiul Olteniţa a început să-şi facă datoria. S-au confiscat de la 4-5 autoturisme plăcuţele de înmatriculare, plus amenzile contravenţionale care s-au dat, dar bine ar fi să se respecte legea, iar ca măsurile luate de poliţia Olteniţa să fie aplicate şi la Călăraşi, şi la Budeşti.  Deocamdată n-au început controalele decât în Olteniţa. Aştept şi de la celelalte localităţi, Budeşti, unde sunt cei mai mulţi piraţi de pe ruta Bucureşti-Olteniţa, şi Călăraşi, ca legea să fie aplicată.

-         Aveţi idee câţi transportatori piraţi sunt în judeţul Călăraşi ?

-         În judeţul Călăraşi sunt, fără să exagerez, peste 150 de maşini care execută transport ilegal de persoane, fără a avea licenţă, fără a plăti impozite, taxe, salariaţi, TVA, etc.

-         Practic, fac o evaziune fiscală şi, recent, guvernul a adoptat mai multe măsuri privind reducerea evaziunii fiscale.

-         A aprobat măsuri de reducere a evaziunii fiscale, dar ar trebui cât mai multe controale. Piraţii nu ne lasă nici pe noi să ne desfăşurăm activitatea şi prejudiciază şi bugetul de stat cu sume imense. Acest aspect trebuie să fie foarte clar înţeles, mai ales acum când se tot vorbeşte de combaterea evaziunii fiscale. Unii din cei ce trebuie să aplice legea au trecut la fapte, alţii…nici măcar la stadiul de vorbe.

-         Să luăm un exemplu, ruta Bucureşti-Olteniţa. Cam câţi transportatori piraţi sunt ?

-         Pe această rută sunt cel puţin 35-40 de autoturisme de 8 +1 locuri cu numere de Bulgaria, Franţa, Spania, etc., după cum am spus cei mai mulţi din Budeşti. Dar, ei sunt pe toate rutele. Pe Călăraşi- Bucureşti sunt 25-30 de microbuze, pe Călăraşi-Feteşti, 10-15, în timp ce în municipiul Călăraşi piraţii se strâng la Orizont. Asta cred că o ştie multă lume, dar nu se iau măsuri.

-         Pe toţi aceştia îi monitorizaţi ?

-         Îi monitorizăm, le ştim, în proproţie de 90%, numerele de înmatriculare, le ştim mărcile autoturismelor cu care circulă. Am făcut reclamaţii în acest sens la poliţia rutieră.

-         Aceştia opresc în staţiile în care staţionează microbuzele firmelor autorizate sau îşi iau clienţii de pe traseu ?

-         Opresc în staţiile autorizate de către noi la primării, dar şi de pe traseul respectiv. Aceasta este cea mai mare problemă cu care ne confruntăm. Ministerul Transporturilor şi ministerul Internelor au semnat un protocol cu preşedintele transportatorilor pe ţară privind legea pirateriei, au adus completările ulterioare. Cadru legislativ există, mai trebuie ca poliţia să-şi facă datoria.

-         Veţi încerca să aveţi discuţii şi cu autorităţile ?

-         Vom încerca să invităm la o şedinţă a confederaţiei poliţia rutieră, autoritatea rutieră, finanţele publice, consiliul judeţean, prefectura, pentru a ne ajuta. Ajutându-ne nu vom mai face disponibilizări, vor creşte încasările la buget.

-         Credeţi că aceşti piraţi sunt protejaţi de cineva ?

-         Nu sută la sută. Mai sunt din aceşti piraţi care au rude, prieteni prin poliţie, dar nu toţi. Restul acţionează datorită delăsării organelor de control.  Ei sunt din start evazionişti pentru că nu plătesc niciun impozit la stat. Poate doar”atenţii” acolo unde trebuie. Oricum, suntem hotărâţi să combatem acest fenomen al pirateriei în transportul de persoane şi vom merge cât de departe trebuie.

Subsemnaţii Vlada Ion şi Vlada Mihaela vă rugăm ca, în calitate de proprietar al apartamentului nr.  17  situat în Călăraşi, str. Ştirbei Vodă, blocul M9, scara D, în baza art. 21 din Legea 114/1996 şi art. 32 alin. 2 din HG nr. 1275/2000, să procedaţi la încheierea contractului de închiriere având ca obiect acest apartament, pentru următoarele considerente:

Subsemnaţii deţinem acest apartament din anul 2004, în baza contractului de închiriere nr. 30 din 11.02.2005, încheiat cu SC Siderca SA Călăraşi şi niciodată nu am pierdut posesia asupra acestui apartament.

Din actele deţinute de SC Termo SA, rezultă fără dubiu că acest apartament este proprietatea privată a SC Termo SA Călăraşi şi face parte din patrimoniul acestei societăţi comerciale. Mai mult, deţinem date conform cărora acest apartament este inclus chiar în capitalul social al SC Termo SA Călăraşi.

Actele contabile ale SC Termo SA Călăraşi, anume evidenţa contului 212-debit, registrele de inventar ale patrimoniului societăţii, actul constitutiv şi statutul societăţii, evidenţiază dreptul de proprietate al SC Termo SA asupra acestui apartament.

Nu există nici un act juridic care să fi transferat legal şi valabil proprietatea asupra apartamentelor, ca de altfel asupra tuturor construcţiilor de la SC Termo SA Călăraşi la o altă entitate juridică.

Un protocol de predare-primire a unor bunuri din patrimoniul SC Termo SA Călăraşi către Serviciul Public Centrale Termice şi Administrare Fond Locativ Călăraşi, este un act nul absolut întrucât nu reprezintă un act juridic translativ al dreptului de proprietate şi nu cuprinde absolut nicio operaţiune juridică de transfer de proprietate prevăzută de Codul Civil, Codul Comercial, Legea 30/1990 a societăţilor comerciale sau de o altă dispoziţie legală. De asemenea, acest protocol de predare-primire nu reprezintă nicio consecinţă a unui alt act juridic sau a vreunei  operaţiuni juridice de transfer de proprietate.

În consecinţă, SPCTAFL Călăraşi a preluat abuziv, nelegal şi prin fraudă apartamentele proprietatea SC Termo SA Călăraşi, în dauna şi fraudarea creditorilor acestei societăţi. Menţionăm că apartamentele situate în Călăraşi, str. Ştirbei Vodă, blocul M9, sc. D, nu au fost preluate niciodată în fapt de SPCTAFL Călăraşi.

O dovadă în plus că apartamentele situate în Călăraşi, str. Ştirbei Vodă, blocul M9, sc. D sunt proprietatea privată a CS termo SA Călăraşi rezultă şi din contractele de închiriere care au fost încheiate în luna iulie 2002 între SC Termo SA Călăraşi, în calitate de proprietar, societate reprezentată prin director Gheorghe Ciocârlan ( aceiaşi persoană care în 2003, în calitate de director al SPCTAFL Călăraşi, preia prin protocol şi prin fraudă apartamentele proprietatea SC Termo SA Călăraşi) şi SC Siderca SA Călăraşi, această ultimă societate închiriindu-mi apartamentul.”

Asemenea cereri de închiriere au făcut către lichidatorul SC Termo SA Călăraşi toţi locatarii de la M9.

Decebal Mihalache

Nou instalată în fruntea organizaţiei judeţene a PSD Călăraşi, Oana Mizil a început să-şi intre în pâine. Pe lângă treburile politice, care ţin mai mult de declaraţii, credibile sau mai puţin credibile, în funcţie de interlocutor şi “adrisant”, ea trebuie să facă faţă şi problemelor administrative din judeţ. Adică, acolo unde se iau decizii şi influenţează viaţa călărăşenilor şi, de multe ori, buzunarul celor ce le iau. Aşa se face că Oana Mizil s-a supărat pe proprii consilieri ameninţând cu sancţiuni, rezervându-şi dreptul să nu le facă publice, dacă nu vor vota în consilii aşa cum hotărăşte conducerea partidului. A explicat şi ce înseamnă “conducerea partidului”, în speţă Delegaţia Permanentă. Totul a pornit de la un vot în consiliul local Călăraşi, când la două proiecte de hotărâre, ce priveau concesionări de terenuri, pesediştii au votat unii hăis şi alţii cea. Oana Mizil a ţinut să sublinieze că de acum încolo consilierii pesedişti de la oraşe şi sate vor vota unitar. Regula se aplică şi consilierilor judeţeni. Aceştia, oricum, votau în grup propunerile lui Filipescu, însă nu ştim dacă ele au fost agreate şi de conducerea PSD. Pentru că până acum aceasta nu s-a întâlnit să discute aşa ceva. Treaba în consiliul judeţean e una delicată. PSD alături de PNL este la putere. Mai bine spus PNL este la putere în timp ce PSD doar asigură voturile necesare. Câştigul partidului, electoral sau de altă natură, sincer, noi nu l-am văzut. Pesediştii sunt soldaţi disciplinaţi în oastea lui Filipescu. Consilierii pesedişti votează într-o veselie de parcă au fost “fezandaţi”. Evident că unii au fost, dar…. cu firmituri. Grosul, crema, smântâna şi laptele de cuc se duc sistematic la PNL. Oricum, din răspunsurile Oanei Mizil am observat că nu prea ştie ce se întâmplă în consiliul judeţean. Sunt chestii de fineţe, mecanisme bine unse, psihologia ciordelii ca scop în sine şi mulţumirea unora cu eternul os de ros, când halca de carne e lângă ei, probleme ce  necesită timp şi cunoştinţe pentru a fi înţelese şi desluşite. Ca în orice afacere cu bani publici pe care dacă o înţelegi îţi dai seama ce inventiv e politicianul român. Oricum, conducerea PSD e hotărâtă să pună piciorul în prag. Doar Oana Mizil a declarat mai ieri că protocolul cu PNL din consiliul judeţean va fi rediscutat, iar războiul cu primarul Dragu a început. Aşteptăm războaie şi în alte localităţi, căci judeţul e mare şi bani publici sunt peste tot.

`Prin aceste declaraţii dovedeşte clar că, deşi a fost în repetate rânduri conducător prin diferite instituţii călărăşene, experienţa anilor care au  trecut peste el nu i-au adus prea multă înţelepciune politică. Dar revenind la adevăratele probleme cu care se confruntă călărăşenii, cred că domnul Filipescu are de dat câteva explicaţii ce vizează  inactivitatea sa în consiliul judeţean, o instituţie bugetofagă şi politizată.

Lista explicaţiilor ar trebui începută cu demersurile şi măsurile pe care acesta le-a luat în legătură cu   investiţia de 8,3 milioane de euro privind proiectul `Phare 2001 – RO 0103.01`,  în urma căreia s-a făcut achiziţionarea binecunoscutului feribot buclucaş, cum este denumit de presa locală. Totodată trebuie precizat şi faptul că  la ora actuală acesta staţionează şi se află într-o stare deplorabilă,  apropiindu-se de ruginire datorită nefuncţionării.

Deasemenea, consider responsabili  atât pe domnul Filipescu cât şi  pe colegii dumnealui de la Consiliul Judeţean Călăraşi, de  situaţia Centrului de Afaceri Transfrontalier de la Chiciu unde pot fi cu uşurinţă observate cârdurile de capre, cât şi de faptul că multe firme deşi sunt înregistrate în Călăraşi au sediile în Bucureşti pentru a plăti impozite şi taxe mai mici, (de ex. judeţul Călăraşi ocupă ultimul loc privind TVA-ul).

Nu mai vorbim de deplasările în străinătate şi numărul infim de prezenţe ale domnului preşedinte în cadrul consiliului judeţean, unde, din surse ale locului, acesta se află mai mult în deplasări prin străinătate decât în deplasări locale.

Astfel că domnul  Filipescu  ar trebui îndemnat să treacă mai des pe la biroul Consiliului Judeţean şi mai puţin pe la cel al partidului.`

Daniela Mihalache

Garda Naţională de Mediu- Comisariatul Judeţean Călăraşi a întreprins sâmbătă, 26 iunie, acţiuni de inspecţie şi control pentru verificarea stării de salubrizare a localităţilor, cursurilor de apă şi a căilor de comunicaţii. Inspectorii Gărzii de Mediu au aplicat amenzi în valoare de 18.100 de lei agenţilor economici prinşi în off-side, dar şi câtorva primării pe raza cărora s-au găsit depozite de deşeuri menajere sau de grajd.

Cinci primării din şapte controlate au primit amenzi. Este vorba de primăriile din Ştefan cel Mare, Lupşanu, Grădiştea, Dorobanţu şi Ulmu, fiecare fiind amendate cu sume cuprinse între 1.000 – 3.000 de lei.

La Ştefan cel Mare, inspectorii au  găsit în spatele staţiei de epurare o suprafaţă de 300 mp afectată cu deşeuri menajere şi gunoi de grajd. La Lupşanu, unde primăria a fost amendată cu 3.000 de lei, s-au găsit mai multe depozite neconforme. Astfel, la 2 km de satul Plevna, spre Lehliu Gară, s-au găsit 2 mc de deşeuri din plastic. De asemenea, în satul Plevna, la ieşire spre Zimbru, trona un depozit de 10 mc de gunoi menajer, iar la sediul vechiului CAP Plevna sunt depozitări importante de deşeuri menajere şi de grajd, pe o suprafaţă de 2.000 mp fiind 100 mc de gunoi. La Grădiştea, în satul Rasa, s-a constatat că pe o suprafaţă de 15 mp erau 30 mc de gunoi menajer şi de grajd. La Dorobanţu, pe platforma fostului CAP, erau depozitaţi 50 mc de gunoi de grajd pe o suprafaţă de 100 mp. Şi la Ulmu, inspectorii au constatat că pe 3.000 mp se găsea o cantitate de 150 mc de gunoi.

Singurele localităţi unde inspectorii Gărzii de Mediu nu au găsit deşeuri pe raza localităţilor sunt Ciocăneşti şi Vâlcelele. Rareş Ionescu, directorul Gărzii de Mediu- Comisariatul Judeţean Călăraşi a precizat că în perioada următoare vor continua controalele şi în celelalte localităţi din judeţ.

De 85 de ani în slujba cetăţeanului (1925 – 2010)

De ziua lor, pompierii  din cadrul Detaşamentului Călăraşi, au desfăşurat, în parcul Dumbrava, mai  multe activităţi dedicate împlinirii a 85 de ani de la înfiinţarea primei subunităţi de pompieri militari din localitate.

Cu aceeaşi ocazie, pompierii profesionişti din cadrul Detaşamentului Călăraşi au desfăşurat o serie de exerciţii demonstrative specifice: evacuări de persoane, salvări de la înălţime, asanarea zonei de muniţia rămasă neexplodată, monitorizarea parametrilor mediului în cazul producerii accidentelor chimice, descarcerarea unor persoane, stingerea unui incendiu şi altele).

Concomitent, au fost prezentate publicului autospecialele de intervenţie, echipamentele şi celelalte dotări ale Detaşamentului de pompieri Călăraşi.

Cei mai mici dintre participanţi la acest eveniment s-au întrecut în cadrul unui concurs de aruncare a furtunului la punct fix, încercând pentru câteva ore să se simtă pompieri, iar pentru aceasta ei au fost răsplătiţi cu premii şi diplome în funcţie de performanţele lor.  .

Totodată, călărăşenii, care au avut ocazia şi plăcerea de a fi alături de „ostaşii de foc” la zi aniversară,  au putut să poarte discuţii asupra activităţilor specifice pompierilor cu aceştia.

Au fost înmânate, cu acest prilej, premii, diplome, cupe şi medalii pompierilor care s-au evidenţiat pe parcursul manifestărilor sportive derulate în cinstea evenimentului ce marchează 85 de activitate.

Astfel, fermierii trebuie să transmită Centrelor Judeţene/Locale APIA o înştiintare însoţită de acte doveditoare.

Dacă terenurile inundate nu se află în zone declarate calamitate printr-un act normativ, fermierii trebuie să prezinte, alături de Înştiinţare, următoarele documente: copie după procesul verbal de calamitate sau adeverinţă de la primărie şi/sau copie după procesul verbal de constatare emis de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Fermierii ale căror culturi inundate se găsesc în zone declarate calamitate printr-un act normative naţional trebuie să transmită Centrelor Judeţene/Locale APIA doar înştiinţarea, fără alte acte doveditoare.

Este important de menţionat că fermierii care nu înştiinţează APIA cu privire la apariţia unui caz de forţă majoră, respectiv culturi calamitate, riscă să piardă sprijinul financiar.

Daniela Mihalache

Nu mică ne-a fost mirarea când asistând la procesele ce se aflau pe rolul Tribunalului Călăraşi, instanţa de contencios administrativ, în ziua de marţi, 22 iunie, să constatăm că în cauzele în care era chemată la bară Comisia Judeţeană de Aplicarea Fondului Funciar, recte Instituţia Prefectului Călăraşi, juriştii acestei instituţii nu răspundeau apelului grefierului de şedinţă. Ne-am mirat pentru că unul dintre jurişti era în sala de judecată. Ba, mai mult, erau prezente şi alte două distinse doamne ce lucrează chiar la fond funciar. Cu toate acestea, dosarele în care era strigată comisia de fond funciar erau fără apărare din partea prefecturii. Cel mai mult ne-a atras atenţia un dosar ce se află pe rol, în care Instituţia Prefectului – Comisia Judeţeană de Fond Funciar este chiar cea care a declarat recurs împotriva Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Fundulea, dar, culmea, chiar juriştii acestei instituţii nu s-au prezentat în instanţă pentru a-şi susţine motivarea. Într-un alt process, Comisia Locală de Fond Funciar Fundeni a chemat în instanţă comisia judeţeană pentru refuzul de soluţionare a unei cereri. Şi în acest caz s-a prezentat la bară doar avocatul Consiliului Local Fundeni, prefectura a fost din nou lipsă.

Acestea sunt numai două exemple, însă suntem convinşi că sunt mult mai multe situaţiile în care prefecture nu este apărată în instanţă. Din acest motiv, atragem atenţia că ceea ce se întâmplă nu este tocami în regulă, mai ales când vorbim de probleme de fond funciar. Mai ales că şi în judeţul Călăraşi au început să apară hotărâri ale CEDO prin care statul este obligat să plătească despăgubiri tocmai pe fon funciar. În aceste condiţii, prefectul judeţului, Nicolae Enciu ar trebui să fie mai atent şi să-şi trimită juriştii în instanţă pentru că nu se ştie niciodată cum se va ajunge ca cel ce a refuzat să acorde un drept să fie obligat de CEDO să plătească din buzunarul propriu despăgubirile.

-Poliţiştii trebuie să se identifice între ei

Decebal Mihalache

După ce Ion Vlada l-a lovit cu capul în gură pe primarul Dragu, în timp ce era evacuat din locuinţa sa de la M9, s-a lăsat cu  plângeri penale de o parte şi de alta. Nu ar fi ceva nou, întrucât locatarii de la M9 au mai depus plângeri penale pe tema repartizării acestor locuinţe, inclusiv la DNA Bucureşti. Primarul Nicolae Dragu a depus imediat ce a fost lovit plângere penală pentru ultraj împotriva lui Ion Vlada. Aici lucrurile s-au mişcat mai repede, Vlada şi directorul SPCTAFL, Gheorghe Ciocârlan, ce a fost la faţa locului, au dat deja cu subsemnatul. Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi, Doina Nuţu, a declarat că dosarul este în lucru, cercetarea fiind făcută de un procuror de la această instituţie. La rândul său şi Ion Vlada a depus plângere penală împotriva primarului Dragu, a lui Gheorghe Ciocârlan, a poliţiştilor comunitari şi a poliţiştilor de la IPJ Călăraşi, pentru abuz în serviciu. Aceiaşi Doina Nuţu ne-a explicat că în acest caz cercetarea penală o face poliţia. Aici lucrurile se complică, fiind vorba de poliţişti. Dacă e vorba de ofiţeri de poliţie cercetarea se efectuează de Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, spune prim-procurorul Nuţu, iar dacă e vorba de subofiţeri de poliţie judiciară, competenţa revine Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi. Prim-procurorul acestei instituţii, Cornelia Manea, spune că nu i-a parvenit absolut nimic de la M9. Abia după ce dosarul este disjuns, în funcţie de competenţe. Disjungerea, ne spune Doina Nuţu, urmează să o propună poliţia călărăşeană şi să o aprobe sau nu procurorul. Ne-am adresat purtătorului de cuvânt al IPJ Călăraşi, Ramona Tudor, care spune că în plângerea lui Vlada nu e vorba de niciun poliţist de la IPJ, ci doar de poliţişti comunitari, prin urmare poliţia nu are ce să ne comunice referitor la acest lucru. Ea este contrazisă însă de Doina Nuţu, care spune că şi de poliţişti de la IPJ se face referire în plângerea lui Vlada. Fără să avem suficiente dovezi pentru a afirma că se doreşte de către IPJ muşamalizarea cazului, spunem doar că poliţia călărăşeană trebuie să identifice ce poliţişti au fost la evacuarea de la M9. Ei au fost pentru că exact într-un comunicat al poliţiei se spune că poliţiştii IPJ au fost la evacuarea de la M9. Identificarea nu le-ar lua mai mult de câteva minute, pentru că, bănuim, că se ştie cine şi unde a fost trimis în misiune. Prin urmare, aşteptăm noi veşti din aceste dosare.

Decebal Mihalache

De pe urma SC Termo SA mulţi au mâncat o pâine, în timp ce alţii au mâncat-o pe pâine. Subsemnatul face parte din a doua categorie când, la începutul anilor 2000, prin articole fluviu criticam modul de facturare al căldurii către populaţie, o adevărată înşelătorie cu acte. De atunci a trecut mult timp, Termo a intrat în faliment şi, încet-încet, îşi aştepta obştescul sfârşit. Numai că societatea nu moare când vor alţii, iar ea vrea să renască acum din propria-i cenuşă. Hotărâtă să devină chiar mai mult decât era, reînvierea Termo începe odată cu scandalul apartamentelor de la M9, care odată au fost ale societăţii. La început, dar nu chiar atât de “la început”, a fost RAGCL. Aceasta a fost spartă în mai multe societăţi, în funcţie de activitate, Termo, Transloc, Apă-Canal, Salubritatea şi Spaţii Verzi. Fiecare cu patrimonial său. Apoi, paralel cu Termo, a funcţionat actualul SPCTAFL, cu acelaşi obiect de activitate. Societatea noastră, sufocată de creanţe neîncasabile şi datorii, a cedat şi SPCTAFL a primit pe bază de proces-verbal, adică moca, toată spuma Termo, apartamente, terenuri, spaţii comerciale şi chiar fostele centrale termice. Termo a rămas numai cu creanţe neîncasabile, cu datorii şi fără active. Până aici, şi-a spus societatea, pentru că lucrurile nu trebuie să stea chiar aşa. Chiar dacă la Termo unic acţionar era consiliul local nu se poate muta active de aici şi până dincolo, că tot noi suntem. Termo se guvernează, ca orice societate, după aceleaşi legi. Codul fiscal este clar:” Orice distribuire de bunuri din activele unei societăţi comerciale către asociaţii sau acţionarii săi, inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea sau de dizolvarea fără lichidare a societăţii, constituie livrare de bunuri efectuată cu plată.  Se aude? Cu plată! Nu moca şi pe proces-verbal! Mai mult, în cazul nostru, acţionar fiind consiliul local, ne luăm şi după ordonanţa de urgenţă ce a permis “spargerea” RAGCL-ului. Aici se spune cum se împart banii din vânzarea unor active. 20 % îi ia consiliul local, ca acţionar, 20 îi ia “Statul”( se aude?), iar 60 % rămân la dispoziţia societăţii pentru plata creditorilor. În cazul nostru, băieţii deştepţi şi-au băgat piciorul în ei de creditori, şi-au băgat piciorul piciorul în el de “Stat”. Chiar aşa… Să avem de-a face cu o devalizare a unei societăţi? Păi, SPCTAFL şi-a tras ce-i mai bun, multe active au fost vândute, iar banii au intrat în conturile primăriei. Cum mintea ne merge la rece facem următoarea analogie. La Transloc, societatea ce se ocupa de transportul local, ea era proprietara activelor. S-au vândut acţiunile către Alitrans, ceea ce din acest punct de vedere e corect. Numai la Termo, proprietar nu e Termo, ci primăria. Măi, să fie!. Da’ hotărâre AGA de ănstrăinare aveţi? Probabil că nu există. Cine mai vrea să-i apară semnătura pe aşa ceva, când crocodilii sunt cât casa? Mai mult(n.r. asta pentru cei interesaţi) Termo încă apare cu multe active în acte, printre care şi celebrele locuinţe de la M9, care au scos mulţi peri albi unora. Cum suntem băieţi strîngători în arhiva personală am dat peste hotărârea AGA de la Termo, ce a aprobat dizolvarea societăţii. AGA era, de fapt, consiliul local de la acea vreme, adică 29.07.2004. Ne aducem aminte de acea şedinţă, când consilierilor le ra frică să voteze! Ştiau ei de ce! În anexa de la aceea hotărâre AGA am găsit ceva foarte interesat. La propunerea privind dizolvarea societăţii SC Termo SA Călăraşi se spune: ”Datorită predării-patrimoniului societăţii către SPCTAFL Călăraşi, capitalul social a scăzut de la 2095190 mii lei la data de 01.01.2003 la 79618 mii lei la 31.12.2003. Conform art. 153 din Legea 31/1990 republicată(Legea societăţilor comerciale), dacă administratorii constată pierderea unei jumătăţi din capitalul social, sunt obligaţi să convoace adunarea generală extraordinară pentru a hotărâ reconstituirea capitalului, limitarea lui la suma rămasă sau dizolvarea societăţii”. Concluzia? Termo a fost devalizată premeditat şi falimentată intenţionat. Nasol moment! Dar, după cum spuneam, Termo e hotărâtă să renască din propria-i cenuşă. În continuare, îi dăm cuvântul  lui Gheorghe Piperea, conferentiar universitar doctor, ce l-am găsit pe net: ”Păstrând proporţiile necesare, insolvenţa este dezastrul în afaceri. Dincolo de nefirescul în sine al dezastrului, probabil că tentaţia evitării lui cu orice preţ, chiar cu riscul sacrificării unor active importante şi cu riscul înşelării partenerilor de afaceri, este naturală.
Din raţiuni ce ţin de psihologie sau de calcul rece, în perioada imediat anterioară deschiderii procedurii insolvenţei, debitorul care ştie că se apropie momentul colapsului financiar, poate încerca să-şi externalizeze activele importante, pentru a le ascunde de urmărirea creditorilor. Pentru a-şi procura lichidităţi, debitorul va accepta, chiar şi în condiţii ruinătoare, să perfecteze garanţii asupra unor active în favoarea unor creditori, care pun astfel de condiţii pentru a continua să finanţeze activitatea debitorului, va accepta să-i plătească pe unii creditori în defavoarea altora. Administratorii sau acţionarii săi majoritari vor încerca să-şi preconstituie garanţii pentru credite sau alte creanţe contra debitorului, în defavoarea altor creditori.(…) Ulterior, debitorul poate chiar, ştiind exact când a intervenit sau va interveni insolvenţa, să-şi “organizeze” insolvenţa, cerând din proprie iniţiativă deschiderea procedurii doar după ce va fi sigur că creditorii nu vor mai lua nimic din valoarea activelor debitorului.
Doctrina şi jurisprudenţa denumesc “perioda suspectă” intervalul de timp de dinainte de deschiderea procedurii insolvenţei, când insolvenţa este iminentă sau actuală, tocmai datorită potenţialului ridicat de fraudă în dauna creditorilor. În forma actuală a legii, în funcţie de natura şi gravitatea pentru creditori a actului sau operaţiunii vizate, perioda suspectă se întinde pe 120 de zile, un an sau 3 ani înainte de deschiderea procedurii. Legea ataşează acestei perioade “ suspecte” o prezumţie de fraudă în dauna creditorilor şi organizează o acţiune în anulare a actelor juridice încheiate de debitor în perioada “ suspectă “, menită de a reîntregi patrimoniul debitorului şi a-i pune pe creditori în poziţie de concurs egal faţă de masa bunurilor de împărţit. Acţiunea în anulare este la îndemâna administratorului judiciar sau a lichidatorului, persoana terţă de actul respectiv, care nu a participat la încheiarea lui, dar care este îndrituită prin lege să se judece cu debitorul şi cu co-contractantul său şi să reprezinte interesele tuturor creditorilor într-o asemenea acţiune în anulare. Frauda nu trebuie dovedită, ci doar afirmată, debitorul sau co-contractantul său având nevoie să răstoarne prezumţia, pentru a păstra intacta tranzacţia făcută in perioada “suspectă”. Este bine de ştiut că, în acţiunile în anulare, judecătorii rareori dau soluţii de respingere. Consecinţa admiterii acţiunii în anulare este reîntregirea patrimoniului debitorului: plăţile efectuate se anulează, activul transferat se întoarce în patrimoniul debitorului (în caz că nu mai este posibilă restituirea în natură, se plăteşte contravaloarea acestuia), ipoteca este desfiinţată, iertarea de datorie este neutralizată, etc. Mai mult, şi sub-dobânditorul poate fi deposedat de bunul achiziţionat, astfel că este posibilă o acţiune în garanţie pentru evicţiune. Mai precis, dacă partenerul de afaceri al debitorului a revândut bunul, şi acest act se anulează ulterior, al doilea cumpărător având dreptul să-i ceară socoteală primului cumpărător. Co-contractantul debitorului sau fostul beneficiar al operaţiunii anulate restituie activul sau contravaloarea acestuia la masa credală, fără a avea dreptul la restituirea contraprestaţiei imediat. El trece pe tabelul creanţelor, în rândul creditorilor chirografari, adică al creditorilor subordonaţi băncilor, salariaţilor, statului şi altor creditori privilegiaţi. Cel mai grav pentru co-contractant este că nici măcar buna sa credinţă la încheierea contractului sau operaţiunii nu are o relevanţă foarte mare. Adică, un co-contractant de bună credinţă nu se poate încrede foarte mult în aparenţa de legalitate şi normalitate a actului încheiat: chiar şi peste 3-4 ani de la încheierea sa acest act poate fi anulat!”

Super tare!

Cronica unei evacuări eşuate

Decebal Mihalache

Situaţia de la blocul M9, situat pe strada Ştirbei-Vodă, se complică pe zi ce trece. După ce Ion Vlada l-a lovit cu capul în gură pe primarul Nicolae Dragu, când primăria şi serviciul fond locativ l-au evacuat pe acesta din locuinţă, totul a explodat. Nu s-a renunţat la evacuarea altor persoane ce locuiesc acolo de mai mult timp, aşa că, luni, 21 iunie a.c, în jurul orelor 11:45,  forţele de ordine, alcătuite din poliţia comunitară şi poliţie, îşi ocupaseră poziţiile pe trotuarul de vizavi de blocul M9 pentru un nou asalt. Ca la un adevărat război, locatarii împricinaţi stăteau chiar în faţa scării de bloc, pregătindu-se să-i respingă pe “agresori”. Încleştarea între cele două tabere combatante a fost amânată pentru scurt timp, de o ploaie torenţială.

M9 a fost atacat, dar locatarii s-au opus

Reprezentanţii forţele de ordine s-au ascuns care pe unde au putut, în timp ce locatarii au intrat în scara de bloc. Nu ştiau dacă vor fi evacuaţi sau nu, doar aşteptau să vadă ce se întâmplă. În jurul orei 12:10, când ploaia se mai oprise,un politist de la IPJ a “băgat” capul în scara blocului, pentru a evalua situaţia. La câteva secunde acesta, în spatele căruia se afla directorul SPCTAFL, Gheorghe Ciocârlan, a pătruns în scara blocului. În urma lor, în jur de 15 “mascaţi” de la poliţia comunitară, care la auzul strigătului de luptă ” hai acum”, au dat năvală. Imediat au urmat strigăte din partea locatarilor, a copiilor acestora, cu care ieşiseră în braţe, îmbulzeala fiind la ea acasă. Forţele de ordine au fost oprite de câţiva locatari şi de avocatul acestora, Dan Ovidiu, ce a spus că aici se întâmplă un abuz. Până atunci bliţurile camerelor foto şi aparatele de filmat ale ziariştilor îşi făcuseră datoria, surprinzând momente ce vor fi de arhivă. Mai puţin de un minut au durat discuţiile între avocatul Dan Ovidiu, Gheorghe Ciocârlan şi poliţistul de la IPJ, care a părăsit primul scara. Au făcut-o în cunoştinţă de cauză, întrucât nu există nici hotărâri judecătoreşti de evacuare şi nici executorul judecătoresc nu era prezent la faţa locului. Nouă ne-a făcut impresia că poliţia face joc dublu, să împace şi capra şi varza, pe când ea trebuie să aplice legea. După ce poliţistul a dat înapoi, prin urmare nu mai exista un sprijin legal, poliţia comunitară a părăsit locul de “combat”. Ciocârlan, poliţistul, avocatul Dan Ovidiu şi reprezentanţii locatarilor s-au retras pe aleea din faţa blocului şi, după câteva parlamentări, au ajuns la concluzia ca discuţiile să se poarte la sediul poliţiei.

În aşteptarea unor noi ordine

Poliţiştii comunitari au rămas pe poziţiile ocupate anterior, poliţiştii nu au mai putut fi văzuţi, doar maşinile le trădau prezenţa, în timp ce locatarii rămaşi aşteptau rezultatul negocierilor. Între timp, au sosit şi reprezentanţii direcţiei protecţiei copilului ce au fost sesizaţi de locatari că li s-au speriat copiii prin intervenţia brutală a forţelor de ordine. Juristul instituţiei, George Androne, după ce a stat de vorbă cu mai multe persoane, i-a sfătuit pe aceştia să se adreseze instituţiei, în scris, pentru a se analiza situaţia. Între timp, cei rămaşi la faţa locului, mai în glumă, mai în serios, îşi dădeau cu părerea dacă va mai avea loc un asalt din partea forţelor de ordine. După aproximativ o oră, de la sediul poliţiei s-a întors şi avocatul Dan Ovidiu, care nu a ştiut să spună dacă va mai avea loc evacuarea. În orice caz, el a spus că ce se întâmplă la M9 reprezintă un grav abuz din partea autorităţilor. Nu există nici hotarâri judecătoreşti de evacuare şi, mai mult, instanţa judecătorească a anulat hotărârile de evacuare ale consiliului local. Aceiaşi instanţă, preciza Dan Ovidiu, a considerat ca nelegale şi hotărârea consiliului local de repartizare a locuinţelor de la M9, lista de priorităţi, dar şi hotărârea consiliului local de trecere a locuinţelor de la M9 în domeniul public, ca locuinţe sociale. Reprezentanţii primăriei nu au putut să dovedească în instanţă nici măcar faptul că sunt proprietarii apartamentelor. Dar asta e o altă poveste, un adevărat butoi de pulbere de competenţa DNA.

Din spusele aceluiaşi Dan Ovidiu reprezentanţii SPCTAFL ar fi motivat intervenţia la M9 pentru că ar fi dorit evacuarea doar a lui Nicolae Asan şi a Florentinei Luţă. În primul caz situaţia e simplă, ar fi spus poliţia, el a reuşit în instanţă anularea evacuării , iar în al doilea situaţia e neclară. Există un dosar penal, pentru intrare abuzivă în apartament, după ce Florentina Luţă a mai fost evacuată o dată, plus că primăria nu reuşeşte să dovedească faptul că locuinţele de la M9 sunt în proprietatea sa. Dar, ne întrebăm noi, poliţia nu ştia aceste lucruri înainte? După câteva zeci de minute şi poliţiştii comunitari s-au retras semn că ostilităţile s-au încheiat. Din informaţiile noastre, retragerea poliţiei şi a poliţiştilor comunitari nu s-a datorat neapărat discuţiilor de la sediul poliţiei, ci în urma unora la nivel mult mai înalt, între puterile statului. Am zis între puterile statului, nu între instituţiile statului.

Primarul Dragu spune că evacuările vor continua

A doua zi, senatorul Nedelcu convoacă o conferinţă de presă la care a participat şi Nicolae Dragu. Acesta a început prin a spune că poliţia şi poliţia comunitară nu şi-au făcut datoria la prima evacuare, cea a lui Vlada, din moment ce nu l-au protejat când a fost lovit cu capul în gură. Referitor la ultima evacuare, Nicolae Dragu consideră că nici aici respectivii nu şi-au făcut datoria din moment ce evacuările au fost un eşec. Mai mult, primarul spune că evacuările vor continua chiar a doua zi (n.r. miercuri, 26 iunie, a.c.), considerând că locatarii de la M9 stau ilegal în apartamentele primăriei. De faţă se afla şi şeful poliţiei comunitare, Daniel Anghel, care a fost muştruluit pentru că, în opinia primarului, nu şi-a făcut datoria. Întrebat de ce nu i-a evacuat pe cei de la M9 acesta a spus că “ de comun acord cu poliţia ne-am retras”.

Divergenţe între primărie şi tribunal

Nicolae Dragu este extrem de nemulţumit şi de deciziile instanţelor de judecată, considerând că acestea sunt părtinitoare. El ne-a comunicat că a depus o plângere la CSM împotriva a trei judecători, Neluţa Tudorache, Traian Enache şi Cornelia Iordache, pentru că nu ar fi judecat corect hotărârile consiliului local. În sarcina judecătoarei Tudorache a reţinut faptul că se judecă cu SPCTAFL pentru un apartament pe care l-a cumpărat, iar în sarcina lui Traian Enache că s-a pronunţat într-un proces între primărie şi Alitrans, chiar dacă soţia sa a efectuat un raport de audit la această societate. În această cauză, mai spune primarul Dragu, Traian Enache a fost recuzat, dar Neluţa Tudorache şi Cornelia Iordache nu au acceptat recuzarea. Trebuie menţionat că doar aceşti trei judecători sunt la instanţa de contencios-administrativ de la Tribunalul Călăraşi. La rândul său, Tribunalul Călăraşi, prin purtătorul de cuvânt, judecător Gabriela Tănase, respinge aprecierile primarului Dragu. Aceasta spune că primăria nu a mai atacat cu recurs la Curtea de Apel respingerea cererii de recuzare pentru Traian Enache, prin urmare şi-a însuşit decizia instanţei. Referitor la actualele procese de la M9, Tribunalul spune că nu s-au mai făcut cereri de recuzare deşi Neluţa Tudorache a întrebat juristul primăriei dacă doreşte să facă acest lucru. Mai mult, spune Gabriela Tănase, Neluţa Tudorache nu are un conflict personal cu reprezentanţii autorităţilor locale, ci şi-a exercitat dreptul la petiţionare, în plus fiind acţionată în instanţă de SPCTAFL pentru rezilierea contractului al apartamentului proprietate personală şi pentru evacuare.

“Decizii” luate la prefectură

De partea primarului a sărit colegul său de partid, Vasile Nedelcu, cel care nu prea era convins de corectitudinea soluţiilor date de instanţă în acest caz. Ca o paranteză, noi ne aducem aminte de celebrul proces câştigat de Nedelcu, când a fost dat afară de la DSV de către autoritarul partid PSD, unde judecător a fost Neluţa Baracă, actuala Neluţa Tudorache. Revenind la subiect, Nedelcu a spus, mai pe ocolite, că trebuie instaurată ordinea şi liniştea în municipiul Călăraşi, iar în acest sens se vor lua şi câteva “decizii”. A şi spus unde şi cine va lua aceste decizii: ”Eu şi cu primarul Dragu, ne vom duce la prefect. Acum ne aşteaptă”. Cu toate că am insistat să ni se spună care vor fi acele decizii ce se vor discuta nu am putut afla nimic de la senatorul Nedelcu. În schimb, am aflat de la şeful IPJ, Vasile Mărgineanu, şi el prezent la luarea deciziilor. Poliţia, spune Mărgineanu, nu participă la nicio evacuare. Ea doar asigură ordinea şi liniştea publică. Întrebat dacă-i va proteja pe locatarii de la M9, în caz că aceştia vor fi evacuaţi abuziv de poliţia comunitară, fără hotărâri judecătoreşti şi fără executor judecătoresc, Mărgineanu a fost franc şi ne-a spus:”Nu. Aceştia au posibilitatea, după aceea, să depună plângeri penale”. No comment!

Am cerut şi punctul de vedere al Instituţiei prefectului, referitor la situaţia de la M9, şi am primit un comunicat sec. Printre altele se afirmă:”  Deoarece această situaţie face şi obiectul cercetării judecătoreşti, instanţa suspendând efectele unor hotărâri ale Consiliului Local Călăraşi, potrivit principiului separaţiei puterilor în stat, Instituţia prefectului nu se poate implica decât solicitând structurilor poliţiei şi jandarmeriei să intervină doar pentru instaurarea sau reinstaurarea ordinii de drept şi pentru intrarea sau reintrarea în legalitate”. Oricum, e bine că prefectura apreciază, în acelaşi comunicat, că evacuarile de la M9 se încadrează la “situaţie deosebită întâlnită în municipiul Călăraşi”. Noi spunem că e stare de asediu.

Ce zic “aleşii” poporului

De situaţia de la M9 nu sunt străine nici partidele politice. Ba, chiar sunt implicate direct. Consilierii partidelor politice au aprobat evacuările prin hotărâri, au repartizat locuinţele în timp ce ele erau ocupate de alte persoane şi au aprobat schimbarea destinaţiei lor din locuinţe din fondul locativ de stat în locuinţe sociale. Practic, tot ce au aprobat consilierii a fost desfiinţat de justiţie. Dan Drăgulin, liderul PNL Călăraşi, este categoric în ceea ce se întâmplă la M9. “ Eu ştiu foarte bine ce se întâmplă la M9. Sunt la curent şi cu hotărârile adoptate de consiliul local şi cu deciziile instanţei, pentru că de multe ori am vorbit cu cei de la M9. Pot să spun că evacuările de acolo sunt abuzuri. Dar mai pot să spun şi faptul că s-au luat decizii de către consilieri în necunoştinţă de cauză. Practic, consilierii locali au fost duşi în eroare de aparatul propriu al primăriei, care nici nu le-a spus tot şi nici nu le-a pus la dispoziţie toate documentele necesare”. La PSD, liderul Ion Ştefan nu a fost de găsit. Aşa că l-am contactat pe Răzvan Meseşanu, consilier local PSD.  Acesta a ţinut să precizeze că nu poate formula un punct de vedere al partidului, ci doar unul în nume personal. “ Eu consider că la M9 sunt persoane ce au dreptul să stea acolo şi persoane ce nu au acest drept. Din păcate, pentru acestea din urmă, cu părere de rău, ele trebuie evacuate.” Totuşi, Meseşanu a recunoscut că nu este la curent cu motivaţiile instanţei prin care s-au anulat mai multe hotărâri de consiliu local.” Eu sunt consilier pentru a vota doar necesitatea şi oportunitatea unor proiecte de hotărâre. Aşa că vreau să votez, din punct de vedere juridic şi legal, în cunoştinţă de cauză. Voi solicita lămuriri aparatului propriu al primărei”, a încheiat Meseşanu.  La rândul său, liderul democrat-liberal, Marian Dinulescu, spune încă de la început că legea trebuie respectată. “ Ştiu că există şi decizii ale instanţei în acest caz însă eu întotdeauna plec de la principiul că legea, bună, proastă, aşa cum e ea trebuie respectată. Şi cei de la M9 trebuie să respecte legea şi primarul Dragu trebuie să o respecte. În rest, că s-au făcut presiuni ,într-un sens sau în altul, nu sunt eu în măsură să-mi dau cu părerea”, a încheiat Dinulescu

Locatarii de la M9 s-au baricadat

În ziua de miercuri, 23 iunie a.c., locatarii de la M9 aşteptau forţele de ordine pentru o nouă confruntare. Între timp, ei au mai depus câteva plângeri penale, inclusiv la DNA. Scara de bloc este apărată în acest moment ca o adevărată cetate. Uşa de la intrare a fost consolidată ca să reziste unui eventual “berbec” al atacatorilor. Zăvorul este unul mai mare, iar împreună cu yala de la intrare reprezintă avertismentul că acolo este proprietate privată. Înarmaţi şi cu hotarârile judecătoreşti locatarii de la M9 merg pe principiul “pe aici nu se trece!”. Asta se întâmplă în Călăraşi în secolul XXI, unde normalitatea este o stare de anormalitate. Conflictul permanent dintre cetăţean şi autoritate este lucrul obişnuit în ziua de azi.

Daniela Mihalache

Preluarea în administrare de către municipalitate a portului de la Compania Naţională „Administraţia Porturilor Dunării Fluviale S.A. Giurgiu” se află din nou pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local Călăraşi ce se desfăşoară la ora închiderii ediţiei noastre.  După ce au amânat proiectul de hotărâre în urmă cu câteva luni pentru a se clarifica asupra preluării, consilierii vor trebui să-şi dea votul de data aceasta şi să decidă.

Dacă vor aproba preluarea complexului portuar Călăraşi, consiliul local va fi nevoit să păstreze principalul obiect de activitate, să preia personalul aferent adimistrării portului, dar ceea ce este mai important, să scoată bani din buzunar pentru întreţinerea, repararea, modernizarea infrastructurii de transport naval. Mai mult, consiliul local va fi nevoit să continue implementarea programelor de dezvoltare a infrastructurilor portuare finanţate prin Programul Operaţional Sectorial şi să asigure banii necesari cofinanţării proiectelor.

Cu alte cuvinte, este vorba de bani mulţi, pe care primăriei îi este şi teamă să îi treacă în proiectele de hotărâre. Ca de atâtea  ori, consilierii din nou nu sunt informaţi cu exactitate despre ce sume ar trebui să dispună primăria pentru a prelua acest port. Ce venituri poate aduce la bugetul local şi care sunt cheltuielile care se fac – aceasta este întrebarea la care ar trebui să răspundă iniţiatorul hotărârii, respectiv primarul Nicolae Dragu. Este uşor să preiei un port, după care să te plângi că ţi-a făcut găuri în bugetul local. Avem un asemenea exemplu cu feribotul când consiliul judeţean a crezut că va face încasări atât de bune, încât a ajuns în gaură cu 10 miliarde lei vechi numai într-un singur an. Aici nu este vorba doar de preluare, ci şi de fondurile cheltuite. Dacă nu avem finanţarea necesară sau portul mai mult consumă decât aduce bani în buget, mai bine stăm liniştiţi că nu e nicio afacere. Poate doar pentru băieţii deştepţi care abia aşteaptă să pună mâna pe vreun teren pe malul Borcei.

Angajatorii din şase state ale UE oferă persoanelor interesate, prin intermediul reţelei EURES, 425  locuri de muncă vacante. Cele mai multe locuri de muncă sunt disponibile în Cipru – 187 locuri, Malta- 220 locuri, Danemarca – 3 locuri, Marea Britanie – 13 locuri, Austria – 1 loc,  Spania – 1 loc Suedia – 1 loc.

Meseriile solicitate sunt:

-        aplicator pardoseli industriale – experienţă minim 1 an în turnare şi finisare beton, experienţă în aplicarea pardoselilor industriale.

-        croitor – calificare în croitorie pentru bărbaţi, cunoaşerea limbii germane prezintă un avantaj.

-        lucrător– stagiar pentru îngrijirea animalelor – candidatul trebuie să fi absolvit facultatea de profil agronomic în urmă cu un an – un an şi jumătate şi să cunoască limba engleză

-         sudor – solicitantul trebuie să cunoscă limba greacă sau engleză, experienţă între 2 şi 5 ani.

-         brutar – solicitantul trebuie să cunoscă limba greacă sau engleză, experienţă peste 5 ani.

-        muncitor brutar – experienţă 5 ani, cunoştinţe limba engleză.

-        strungar universal – cerinţe: absolvent de şcoală tehnică, experienţă în domeniu, cunostinţe limba greacă sau engleză.

-        desenator tehnic – cerinţe: cunoştinţe operare PC Autocad, cunostinţe limba greacă sau engleză.

-        operator chimist la fabricarea produselor din polietilenă – solicitantul trebuie să aibă experienţă între 2 şi 5 ani, cunostinţe limba greacă sau engleză

-        mecanic motostivuitor – cerinţe: experienţă peste 2 ani, cunostinţe limba greacă sau engleză.

-        inginer mecanic – solicitantul trebuie să aibă experienţă între 2 şi 5 ani în pompe mecanice de beton Putzmeister, să posede permis auto categ. C,. cunoştinţe de limba engleză

-        electromecanic – cerinţe: experienţă între 2 şi 5 ani, cunostinţe limba greacă sau engleză.

-        farmacist analist – experienţă 3 ani în analiza farmaceutică; dezvoltare şi validare metode analitice; operare PC, cunostinţe limba engleză.

-        îngrijitor persoane în vârstă – cerinţe: absolvent de liceu, cunostinţe limba greacă.

-        asistentă medicală – cerinţe: experienţă peste un an, cunoştinţe limba engleză, suedeză.

-        farmacist – cerinţe: studii de specialitate, să cunoască limba engleză.

-        asistent social – cerinţe: calificare de asistent social sau studii de pedagogie, experienţă, engleză avansat.

-        medic chirurg – cerinţe: experienţă între 2 şi 5 ani, cunoştinţe foarte bune de limba engleză

-        asistent medical – cunoştinţe de limba engleză/malteză certificat de competenţe lingvistice (IELTS)

Pentru persoanele interesate să lucreze într-o ţară din Spaţiul Economic European, consilierul Eures al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă – Calarasi, oferă informaţii despre locurile de muncă vacante anunţate pe site-ul Eures, detalii privind cerinţele şi modul de aplicare a locului de muncă, condiţiile de muncă şi viaţă din ţara în care solicitantul doreşte să lucreze.

Obiectivul acestui Program îl constituie stimularea înfiinţării de noi microîntreprinderi, îmbunătăţirea performanţelor economice existente, creşterea potenţialului de accesare a surselor de finanţare şi dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor în scopul implicării acestora în structuri economice private.

Mai multe informaţii referitoare la acest Program puteţi obţine la Centrul de Informare, Asistenţă şi Instruire Ialomiţa, str. Lujerului, nr.2 (la sediul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Ialomiţa), tel. 0757.069.108 – consilier OTIMMC Ploieşti – Dobrin Alicia.

Producătorii agricoli trebuie să depună cererea de acord prealabil la Centrele Judeţene APIA, până la termenul mai sus menţionat. Prin această cerere, beneficiarii estimează cantitatea de motorină care va fi consumată în acest an şi pentru care pot solicita trimestrial ajutorul de stat.

Precizăm că, până în prezent, au fost depuse 4935 cereri de acord prealabil pentru finanţarea prin rambursare.

După obţinerea acordului prealabil, emis de către APIA în limita plafonului prevăzut de HG 408/2010, beneficiarii trebuie să depună la Centrele Judeţene APIA o cerere trimestrială pentru ajutorul de stat prin rambursare a diferenţei de acciză.

Cererea se depune până la finele lunii următoare trimestrului pentru care se solicită rambursarea şi este însoţită de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină achiziţionate în trimestrul respectiv, precum şi documentele prevăzute de Ordinul 126/2010.

Potrivit HG 408/2010, pentru motorina utilizată la efectuarea lucărilor mecanice în agricultură se stabileşte o acciză redusă de 21 euro/ 1000 litri. Diferenţa dintre acciza standard şi cea redusă se acordă ca ajutor de stat sub forma de rambursare.

Beneficiarii ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură pot fi:

1.producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit  O.U.G. nr. 44/2008 şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, inclusiv recunoscute preliminar, sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

2.organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie;

3.întreprinderile mici şi mijlocii care desfăşoară activitate în domeniul producţiei primare agricole, definite conform Legii nr. 346/2004 şi prevederilor anexei I la Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008;

4.organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, aşa cum sunt definite în Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu completările ulterioare.

- declară deputatul PDL, Stelian Fuia

Daniela Mihalache

Supărată că pesediştii nu au reuşit să-şi impună un om la Curtea Constituţională, dar şi pentru că nu a trecut moţiunea de cenzură iniţiată de PSD, Oana Niculescu Mizil, deputat de Bucureşti, dar preşedinta organizaţiei judeţene a PSD Călăraşi, a trecut direct la ameninţări. Ea a declarat încă de la începutul conferinţei de presă că deputatul Stelian Fuia şi senatorii Constantin Dumitru şi Vasile Nedelcu se vor afla de acum înainte în conflict deschis cu ea şi organizaţia judeţeană a PSD Călăraşi. Motivul pentru care aceasta a deschis conflictul este acela că cei trei parlamentri nu au votat moţiunea de cenzură a PSD şi din această cauză vor fi diminuate pensiile şi salariile. Apoi, Oana Mizil a trecut la un alt subiect picant. Ne-a prezentat, în conferinţa de presă, actul său de bravură din parlament prin care, cu o forfecuţă, împreună cu un alt coleg, a tăiat firele microfonului din Camera Deputaţilor. Ulterior însă am aflat din declaraţiile făcute tot de Oana Mizil, în aceiaşi seară, la Realitatea TV , că de fapt nu ea a tăiat firele, ci un coleg. Ea doar a pus la dipoziţie forfecuţa. De la « am tăiat firele » până la a pune la dispoziţia unui parlamentar o forfecuţă este totuşi cale lungă. Nu mai insistăm însă pe acest subiect, am vrut doar să arătăm că nu este constantă în declaraţii.

Tirul acuzelor la adresa parlamentarilor PDL nu s-a oprit însă doar la a spune că a intrat în conflict deschis cu aceştia. Şefa PSD a povestit un episod în care senatorul Constantin Dumitru ar fi reacţionat atât de violent la adresa sa, încât mai avea puţin şi ieşea o păruială în toată regula. După ce s-a aflat că moţiunea nu a trecut şi guvernul nu a picat, Oana Mizil l-ar fi admonestat pe senatorul Dumitru, spunându-i « Să-ţi fie ruşine ! ». Potrivit acesteia, senatorul ar fi sărit peste câteva bănci pentru a ajunge la ea, însă nu s-a întâmplat nimic pentru că ar fi apărat-o câţiva colegi pesedişti. Se pare că nici în acest caz lucrurile nu au stat chiar aşa.

Senatorul Dumitru cataloghează afirmaţii drept minciuni

Senatorul Dumitru ne-a declarat că  nici vorbă să fi sărit peste vreo bancă şi a catalogat afirmaţiile drept minciuni. Este adevărat că între cei doi a existat un schimb de replici în care, spune senatorul, Oana Mizil l-a ameninţat că va face în aşa fel încât călărăşenii să afle cum a votat. Atât şi nimic mai mult. Nici vorbă să fi ieşit cu vreo păruială. A fost doar o discuţie între doi colegi parlamentari. În ceea ce priveşte faptul că de acum, Mizil se consideră în conflict deschis cu parlamentarii PDL, senatorul Dumitru a răspuns sec : « Nu mi-a fost frică de Doru Ioan Tărăcilă, dar de un puiuţ de comunist ? »

Fuia spune că Mizil se joacă, în mod iresponsabil, cu vorbele

La rândul său, deputatul PDL, Stelian Fuia a precizat că Oana Niculescu Mizil «se încurcă în propriile-i minciuni şi se joacă, în mod iresponsabil, cu vorbele».  Fuia a mai precizat că Oana Mizil confundă un partid de dreapta ( PDL), cu unul de stânga, socialist (PSD), atunci când îl acuză că a acţionat într-o manieră antisocială. «  Încă din campania electorală noi am susţinut o reformare a statului, ori PNL şi PSD, şi prin votul doamnei deputat au fost cei care s-au opus asumării răspunderii pe Legea pensiilor şi au contribuit la căderea Guvernului în toamna lui 2009! PNL şi PSD sunt cei care au contribuit la menţinerea pensiilor mari, incluzându-le şi pe cele parlamentare.
Doamna Mizil probabil nu cunoaşte judeţul Călăraşi, cu activitate istoric preponderent agricolă şi cu mulţi pensionari CAP. Ori, în programul politic al PDL am avut pensia socială minimă de 350 RON, pe care am şi introdus-o în 2009. Iar pensiile nu vor scădea sub acest plafon, deci majoritatea pensionarilor din judeţul Călăraşi nu vor avea de suferit de pe urma acestei măsuri temporare.
Personal am avut de ales între a vota măsurile de austeritate  ale guvernului sau a arunca ţara în haos! Pentru că asta însemna votarea moţiunii de cenzură… respingerea pachetului de măsuri de austeritate, întreruperea acordului cu FMI şi intrarea României în incapacitate de plată. Oare doamna deputat, căreia îi pasă atât de mult de popor ştie că fără continuarea acordului cu FMI, nici o altă instituţie financiară nu ne-ar mai fi acordat credite pentru a acoperi pensiile şi salariile bugetarilor? Modul de a privi lucrurile al doamnei deputat este mult prea simplist şi politicianist şi nu am de gând să comentez mai mult » ne-a mai declarat Stelian Fuia.

Dragu şi Ciocârlan, amendaţi de instanţă

Daniela Mihalache

Săptămâna aceasta s-a consumat un nou episod în scandalul blocului M9. Primarul municipiului Călăraşi, Nicolae Dragu, şi Gheorghe Ciocârlan, directorul Serviciului Public Centrale Termice şi Administrarea Fondului Locativ ( SPCTAFL) au fost amendaţi de instanţa Tribunalului Călăraşi. Amenda, aplicată de judecătoarea Neluţa Tudorache, este în cuantum de 10% din salariul minim pe economie pentru fiecare zi de întârziere până la depunerea actelor solicitate de instanţă.  Într-unul din dosarele ce se află pe rolul instanţei şi în care se judecă SPCTAFL, Consiliul Local Călăraşi şi Maria Marinescu, locatară în blocul M 9, instanţa a solicitat din 8 iunie depunerea la dosarul cauzei a dosarelor celor ce au primit apartamente în blocul M 9 sau figurează pe lista de priorităţi. Cum la termenul de săptămâna aceasta, de marţi, 15 iunie, nici SPCTAFL, nici consiliul local, nu au depus actele solicitate, cei doi s-au ales cu o amendă.

Dragu a depus sesizare la CSM

Deranjat că în toate procesele pe care le are în instanţă, consiliul local şi SPCTAFL nu au avut câştig de cauză, primarul Nicolae Dragu a făcut sesizare la Consiliul Superior al Magistraturii, la Primul Ministru şi Preşedinţia României, acuzându-i pe judecători că «  manifestă o atitudine necorespunzătoare şi părtinitoare în dosarele pe care le judecă » şi în care consiliul local şi SPCTAFL sunt părţi.  Dragu a adus în atenţia CSM « modul în care Tudorache Neluţa Marinica s-a pronunţat într-o serie de dosare de contencios administrativ sau dosare care se află pe rol în şedinţa condusă de această judecătoare, dosare în care administrează probe în favoarea părţilor şi manifestă o atitudine ostilă faţă de reprezentanţii instituţiilor publice pe care le reprezint”. Dragu consideră că Neluţa Tudorache se manifestă ostil faţă de SPCTAFL, dar şi de primar, ca urmare a unor procese existente între familia Tudorache şi SPCTAFL pentru clauzele contractuale dintr-un contract de vânzare-cumpărare a unui apartament. Acesta s-a referit şi la activitatea judecătorului Traian Enache despre care spune că în toate dosarele în care consiliul local a fost parte în proces, a dat câştig de cauză părţii adverse.

Juristul primăriei nu a recuzat-o pe Neluţa Tudorache

La termenul de marţi, 15 iunie, în şedinţa de judecată, având în vedere sesizarea depusă de primarul Nicolae Dragu la CSM, judecătoarea Neluţa Tudorache  l-a întrebat pe juristul Răzvan Ştefan care reprezintă Consiliul Local Călăraşi în instanţă dacă depune cerere de recuzare. Acesta, deşi iniţial a spus că nu are mandat din partea consiliului pentru a depune cerere de recuzare, ulterior a declarat în faţa instanţei că nu depune cerere de recuzare.

Decebal Mihalache

Activitatea edilului din Curcani, Aurică Gazu, e una admirabilă, sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire, s-ar putea spune în câteva cuvinte. Însă, ea e mult mai complexă şi, într-un fel, el chiar recunoaşte această realitate, din moment ce se plânge prin presa locală că investitorii nu vin prin localitatea pe care o păstoreşte. Motivele nu ni le spune, dar am identificat că e vorba de şmecherii şi pamblicării, ce-l caracterizează pe Gazu din Curcani. Dacă nu eşti serios nu o să ai de a face niciodată cu oameni serioşi, asta e de mult ştiută. Una din dovezi constă în ceea ce am scris în numărul trecut al ziarului nostru, în care firma Nicolas Company, la care Gazu are 99% din acţiuni, prin şmecherii şi pamblicării, a pus mâna pe nişte bani din transportul copiilor din diferite localităţi către liceele din Olteniţa. Pe fir a intrat şi ministerul transporturilor, care l-a scos pe Gazu din acţiune, aplicându-i o amendă şi luându-i numerele de înmatriculare de la un autobuz. Şmecheriile şi pamblicăriile, fiind implantate bine în sângele liberal ce-i curge prin vene lui Gazu, au mai dus şi la o altă amendă ce a încasat-o. În altă afacere. Pentru diversificare, Gazu al nostru s-a apucat să care gunoi de pe la diferite comune, numai că nu a făcut-o legal, adică nu avea autorizaţie de mediu. Afacerea a mers până când Garda de Mediu i-a aplicat o amendă de 600 milioane lei vechi, din care a achitat doar 150. În particular, primarul nostru încă este aşteptat pe la caserie. Afacerea a debutat spectaculos cu primăriile din Chirnogi, Radovanu, Mânăstirea, Nana, Căscioarele, Ulmeni, ce au impus populaţiei o taxă locală pentru colectarea gunoiului. Numai că Nicolas Company încasează banii de la primărie şi e interesant de aflat cât a plătit populaţia şi cât a plătit primăria către Gazu. Primarii cu pricina ştiu că vorbim de deturnare de fonduri. Altă şmecherie, altă pamblicărie. Culmea, firma lui Gazu colectează gunoiul chiar din Curcani, comună unde el e şi primar şi patron de firmă de gunoi. El centrază, el dă cu capul. Dincolo nu era mai ieftin, dom’ primar? Afacerea gunoielor, oricum, e pe termen lung. Ne-am prins că primarul Gazu capătă experienţă, pentru a putea prelua afacerea gunoaielor din judeţ, prin licitaţie evident, afacere unde tartor e Răducu Filipescu. Culmea şi el liberal! De la gunoiele firmei personale trecem la piatra comunală, ce presupunem că a ajuns pe străzile din Curcani. Aici primarul nostru ţine o licitaţie, câştigă o firmă cu 52 RON/ tonă dar, fatalitate, îşi dă seama că respectiva nu are taxele şi impozitele achitate către stat. Normal era să-şi dea seama înainte să se deschidă plicul cu preţul, dar la Curcani merge şi aşa. Prin urmare se ţine o altă licitaţie şi, aţi ghicit, câştigă o altă firmă mai scumpă. 62 RON/ tonă este preţul corect la Curcani, cu care a fost adjudecată licitaţia unde a participat o singură firmă. Rămânem la aceleaşi străzi, primarul Gazu având boală pe banii cetăţenilor, care nu vor mai merge pe străzi, ci pe şosele. Ce spunem noi şosele, pe autostrăzi. Asta pentru că în bugetul pe 2010 Gazu din Curcani are “prinşi” nu mai puţin de 65 miliarde lei vechi pentru drumuri şi poduri. Cam atât are şi consiliul judeţean. Banii vor veni din taxele şi impozitele plătite de cetăţenii din Curcani, pentru că asta ne spune Gazu prin bugetul adoptat. Nu mai puţin de 74 miliarde de lei, doamnelor şi domnilor, îşi propune Gazu la capitolul “venituri proprii”. Prin comparaţie, o comună similară adună, cu mare greutate, 4-5 miliarde lei anual. Şmecheria, că e o şmecherie, nu e nouă. O localitate îşi propune o anumită sumă, pe hârtie, ca să poată contracta lucrări. Firmele respective bucuroase că au prins un os de ros se apucă de lucrări, dar când vine vorba de plată primarul nostru spune că nu a încasat de la populaţie. Aşa că firma aşteaptă şi aşteaptă şi toţi banii cetăţenilor se vor duce pe lucrările executate. Sau, executate pe hârtie. În cazul nostru la 64 miliarde “băgaţi” în “drumuri” cetăţenii din Curcani vor trebui să plătească vreo 12 ani, adică încă trei primari de la Gazu încolo. Treaba e una foarte serioasă, să-ţi supraestimezi veniturile, pentru a avea de unde să cheltui, iar “Finanţele” ar trebui să se sesizeze. Este posibil să nu fie Gazu cel mai şmecher dintre primarui, poate or mai fi şi alţii. Cert este că primarul nostru o ţine din şmecherie în şmecherie, dintr-o pamblicărie în alta, nu degeaba se întreabă cei ce l-au ales, de unde naiba i-a răsărit ditamai viloiul în curte? Asta e întrebare la care numai locuitorii din Curcani pot răspunde.

Decebal Mihalache

Jale mare în rândul partidelor de opoziţie, după ce moţiunea de cenzură a picat cu brio la capitolul să plângem pe umerii poporului ca să ne fie nouă bine. În partea dreaptă a eşicherului politic, ce a s-a dus rău de tot spre stânga demagogică, Răducu Filipescu, liberal declarat şi comunist prin excelenţă, era supărat rău de tot că jocurile calculate nu i-au ieşit. Negru de supărare, ca în ziua în care Dragu n-a luat primăria din primul tur şi ,astfel, n-a obţinut majoritatea în consiliul judeţean, Filipescu a tunat şi fulgerat împotriva dictatorului Traian Băsescu şi a primului dintre miniştri, Emil Boc. Asta n-ar fi o noutate. Cu ceea ce a încercat să impresioneze presa locală a fost bocetul pe umerii amărăţilor de români, care vor muri de foame, de frig şi de sete prin măsurile anticriză anunţate de Guvern. Genocid, foamete şi dictatură au fost cuvintele grave rostite de cel a cărui soţie ridica lunar peste 100 de milioane lei de la ANRE şi a cărui salariu îl declara ca fiind confidenţial. Acelaşi Filipescu, care ştie să conducă şi plânge cu lacrimi de crocodil, “uşurează” contribuabilul călărăşean prin sporuri şi alte briz-britz-uri acordate supuşilor din consiliul judeţean, de ne întrebăm cât face 25 % din 80 milioane lunar pe cap de funcţionar furajat din bani publici şi cât la sută va muri acesta de foame dacă nemernicul de Boc îi taie cu coasa munca lui de o viaţă. Asta nu-i nimic, căci averea nu se face din salariu, ci din parandărătul din contracte, dar asta nu ne mai spune Filipescu. Aşadar, jale mare şi bocete la gura lui Filipescu, căci Băsescu le-a mai tras-o odată.

Pe partea stângă, dar stângă rău de tot, unde sărăcia vine cu Audi Q 7 jalea era şi mai mare. “Prinţesa comunistă”, ca să folosim un apelativ al unui bloger, a descins din maşina mai sus descrisă, a intrat val-vârtej în sediul de la “Găzărie” şi s-a apucat brusc de plâns pe aceiaşi umeri ai amărăţilor de români. Oana Mizil, căci despre ea e vorba, proaspătă călărăşeancă prin adopţia realizată de votanţii desculţi şi pesedişti, a urmat acelaşi scenariu cu văicăreli şi bocete la adresa pensionarilor şi funcţionarilor publici. Supărarea era atât de mare încât bucureşteanca era neagră-neagră de supărare că moţiunea a picat. În realitate, negreala i se trăgea de la Curtea Constituţională, unde n-a reuşit să-şi impună oamenii de partid. Scenariul era ca PSD să formeze o majoritate, Boc să pice, Curtea să le drea dreptate în legătură cu suspendarea lui Băse, apoi alegerile anticipate erau pe ţeavă cu Geoană preşedinte interimar, după care urma un ciolan de patru ani. Evident, din scenariu lipseşte criza şi amarâtul de român, căci bătălia e mai fină, ca ciocolata Oanei, mai subtilă, nu ce se trâmbiţează la televizor. N-a fost să fie, ceea ce a dus la isterizarea Oanei, care mai avea puţin şi declara că-şi vinde o parte din bijuteriile de 850.000 de euroi pentru a face acte de caritate. N-am avut parte de asemenea declaraţie, în schimb i-a înfierat public pe Fuia, Dumitru şi Nedelcu, trimiţându-le mesajul că au intrat în conflict deschis cu ea.(N.R. respectivii au dat pe spate când au aflat. De râs). Super tare şi noi care credeam că Oana a intrat în conflict deschis cu rambursările de TVA, de care ANAF Bucureşti ştie, şi cu nişte calamităţi la grâu, rapiţă şi alte cele. Mai mult, Oana a povestit presei, care ardea de nerăbdare să vadă ce vrăji s-au mai întâmplat cu cardul său, care se blochează mereu în bancomat, cum a fost bărbată în Parlament şi a tăiat cu forfecuţa din dotare nişte cabluri de microfon, astfel încât bădăranii pedelişti să nu mai scoată un cuvinţel de la tribună. Asta e povestea Oanei, în realitate, ea a fost spectator la faza cu forfecuţa şi dacă ne dăm bine pe lângă Roberta Anastase ne va da înregistrarea cu pricina ca s-o punem pe site să vadă şi pesedistul din ultimul cătun ce spune “bărbata” în conferinţa de presă şi ce se întâmplă în realitate. Dar, problema credibilităţii e una delicată la PSD şi e în curtea Oanei, care dacă tot promite şi promite şi nu se ţine de cuvânt, va ajunge să fie debarcată de la conducere de către desculţii ce au votat-o mai spectaculos decât ne putem închipui şi mai repede decât ajunge avionul de la Bucureşti la Beirut, cu escală la Chirnogi.

Spitalul Judeţean de Urgenţe Călăraşi este împânzit cu afişe de avertizare prin care pacienţii sunt anunţaţi că apa nu este potabilă. La robinete nu mai curge apă potabilă. În ciuda crizei, în acest moment, spitalul cumpără 300 de litri de apă plată zilnic.

Daniela Mihalache

Pacienţii şi angajaţii Spitalului Judeţean de Urgenţe Călăraşi îşi sting setea cu apă livrată în bidoane de 5 litri sau de la dozatoarele  amplasate pe saloanele din secţii.

Direcţia de Sănătate Publică a interzis consumul apei din spital pe motiv că nu este bună de băut datorită impurităţilor. Iniţial s-a constatat acest lucru la apa provenită din reţeaua proprie a spitalului, însă după ce s-a trecut pe reţeaua de apă a oraşului probele de laborator erau tot negative, iar problemele persistau. S-au spălat conductele, s-au făcut probe şi seara şi dimineaţa, dar apa  a rămas tot nepotabilă.  În aceste condiţii, conducerea spitalului a decis să achiziţioneze apă plată pentru pacienţi şi angajaţi şi să monteze dozatoare de apă pe fiecare secţie. Astfel, în fiecare salon sunt distribuite bidoane de apă plată de 5 litri şi nu sunt probleme cu asigurarea apei.

Ion Sfetcu, managerul spitalului, spune că se caută soluţii pentru remedierea situaţiei şi se încearcă depistarea cauzei care conduce ca apa să nu fie potabilă. Unul dintre motive ar fi şi faptul că reţeaua proprie a spitalului este învechită şi prezintă diverse depuneri care fac ca apa intrată în reţeaua spitalului să nu fie bună de băut. Sfetcu a precizat că săptămâna viitoare va fi montat, de probă, un filtru pentru a se vedea dacă apa are calităţile necesare pentru a fi consumată. Dacă rezultatele probelor de laborator vor fi bune, Spitalul Judeţean de Urgenţe Călăraşi va achiziţiona filtre pentru fiecare secţie. În acest moment, spitalul cumpără zilnic minim 300 de litri de apă plată.

Daniela Mihalache

Răducu Filipescu, preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, a declarat săptămâna aceasta că va contesta în instanţă procesul-verbal de contravenţie întocmit de poliţiştii comunitari prin care a fost sancţionat cu o amendă de 5.000 de lei. Aceiaşi amendă au primit-o şi Daniel Ştefan Drăgulin, vicepreşedinte al consiliului judeţean, dar şi Alin Drăgulin, preşedintele organizaţiei judeţene de tineret a PNL. Cei trei au fost amendaţi fiecare cu câte 5.000 de lei, după ce, în perioada 4-6 iunie, mai mulţi tineri liberali au protestat la cabinetul senatorului UNPR, Vasile Nedelcu, pentru a-l sensibiliza pe acesta să voteze pentru moţiunea de cenzură. În procesele verbale de contravenţie se precizează că aceştia au fost amendaţi în calitate de organizatori ai protestului.

Filipescu a precizat că amenda a primit-o în lipsă şi că în ziua în care s-a întocmit procesul verbal şi a fost constatată contravenţia nu era în localitate. Şi Drăgulin are aceiaşi poziţie şi consideră că cele constatate în procesul verbal nu sunt adevărate. Cum se va finaliza acest demers, vom trăi şi vom vedea, dar se anunţă, încă de pe acum, trei procese interesante.

Daniela Mihalache

Consiliul Judeţean Călăraşi nu a ajuns nici acum la o înţelegere cu partenerul bulgar în privinţa feribotului bulgăresc care  traversează Dunărea, la Chiciu. Deşi pe 31 mai ar fi trebuit să se rezolve conflictul dintre Global Line, firma ce a concesionat feribotul de la consiliul judeţean, şi Kaolin, ce administrează feribotul bulgăresc, nici acum situaţia nu este limpede. Partea română a făcut multe concesii, însă bulgarii nu vor să cedeze şi să semneze un act adiţional cu Global Line. Răducu Filipescu, preşedintele consiliului judeţean, spunea săptămâna aceasta că  au fost de acord cu solicitarea bulgarilor de a face traversare de pe ambele maluri româneşti, adică de la Ostrov spre rampa de la Chiciu, însă totul a fost în zadar. Partea română nu se înţelege cu bulgarii în ceea ce priveşte modul de taxare. Degeaba românii nu le-au mai dat voie bulgarilor să acosteze pe malul românesc, la rampa consiliului, că tot nu au fost impresionaţi bulgarii.

Singura speranţă ca problemele să fie rezolvate şi să se intre pe un făgaş normal este comisia interministerială româno-bulgară care poate face ordine. Până acum, s-a dovedit şi aceasta a fi neputincioasă.

Inspectoratul Teritorial de Muncă ( ITM) a solicitat reevaluarea a 25 de persoane care primesc pensii de handicap sau venitul minim garantat, în urma controalelor făcute în 10 localităţi ale judeţului.

Daniela Mihalache

Inspectoratul Teritorial de Muncă a demarat controale în localităţile judeţului pentru verificarea persoanelor cu handicap şi a celor care primesc venitul minim garantat. Săptămâna aceasta au fost controlate 10 localităţi din judeţ: Independenţa, Dichiseni, Dragalina, Ştefan Vodă, Unirea ( au fost verificate persoanele cu handicap), Ciocăneşti, Dorobanţu, Ulmu, Grădiştea şi Mănăstirea ( venitul minim garantat).

Potrivit lui Vasile Gâdea, director al ITM Călăraşi,inspectorii au surprins, în comuna Dichiseni, o persoană, pensionată pentru handicap locomotor, în timp ce căra navete la un magazin din localitate sau că o bătrână, în acte avea handicap vizual, însă vedea foarte bine. De asemenea, în cazul persoanelor cu handicap s-a constatat că certificatele medicale datează din 1998 sau că nu se încadrează în gradul de handicap pentru care ridică pensia.

Suspendarea venitului minim garantat

În privinţa persoanelor ce primesc venitul minim garantat pentru patru persoane s-a dispus suspendarea acordării ajutorului fie din cauză că nu aveau depuse la dosar adeverinţe de la Agenţia Judeţeană de Ocuparea Forţei de Muncă prin care să ateste că nu şi-au găsit un loc de muncă, fie că nu au prestat 72 de ore de muncă în folosul comunităţii.

ITM va continua controalele şi în celelalte localităţi ale judeţului. Vasile Gâdea a precizat că inspectorii vor face verificări şi după 31 iunie, astfel încât toate persoanele ce primesc pensie de handicap sau venitul minim garantat să fie verificate acasă.

Daniela Mihalache

Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate a sancţionat 10 medici pentru că nu au respectat legislaţia de acordare a concediilor medicale. Potrivit directorului CJAS, Marian Dinulescu, în urma controalelor efectuate la 74 de medici din judeţul Călăraşi, inspectorii au constatat că aceştia nu aveau asiguraţii înscrişi în registrul de evidenţă sau că în concediile medicale nu erau trecute toate datele, conform legislaţiei. Cei 10 medici au fost sancţionaţi cu amenzi, în cuantum de 38.000 lei.

În perioada următoare, controlul va continua. Marian Dinulescu declara că în ultimele luni, numărul concediilor medicale, eliberate de medicii de familie sau specialişti, a scăzut considerabil, ceea ce înseamnă că aceştia sunt mai atenţi la eliberarea lor.

La nivelul judeţului Călăraşi, 155 de medici au contracte încheiate cu CJAS, dintre care 117 medici de familie şi 8 medici  specialişti.

Daniela Mihalache

De la 1 iulie, autorităţile administraţiei publice locale din municipiile Călăraşi şi Olteniţa vor avea obligaţia ca din cantităţile totale de deşeuri colectate, cel puţin 85% să fie supuse operaţiilor de eliminare finală, iar 15% să fie reciclate. Potrivit directorului Gărzii de Mediu, Rareş Ionescu,  cei care nu vor îndeplini aceste condiţii, vor plăti anual suma de 100 de lei pe tona de deşeuri, iar plata se va face pentru diferenţa dintre obiectivul anual de diminuare şi cel efectiv realizat.

Lehliu-Gară şi Fundulea trebuie să-şi închidă rampele

De asemenea, până pe 16  iulie, primăriile din Lehliu Gară şi Fundulea vor trebui să-şi închidă ramele de gunoi menajer neconforme. Deocamdată niciuna dintre primării nu a anunţat Garda de Mediu că rampele au fost închise, iar în acest sens Rareş Ionescu avertizează că nerespectarea termenului poate conduce la declanşarea procedurii de infrigement, dar şi amenzi usturătoare pentru fiecare zi de întârziere.

Primăriile din mediul rural şi-au închis deja rampele de gunoi neconforme. La nivelul judeţului erau 210 depozite de gunoi menajer care au fost închise, salubrizate şi reintroduse în circuitul natural.

- Filipescu spune că Sfetcu nu va mai rămâne director

Daniela Mihalache

Preluarea spitalelor de către administraţia publică judeţeană se  împotmoleşte în datoriile istorice pe care le au unităţile medicale.

La nivelul judeţului Călăraşi, din cele cinci spitale, trei vor fi preluate de Consiliul Judeţean Călăraşi, respectiv Spitalul Judeţean de Urgenţe Călăraşi, Spitalul de Psihiatrie Săpunari şi Spitalul de Pneumoftiziologie. Celelalte două, respectiv Spitalul Municipal Olteniţa va fi preluat de primăria Olteniţa, iar Spitalul Orăşenesc Budeşti de primăria Budeşti.

Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Călăraşi a demarat deja procedurile de transfer. Corina Şebe, directorul instituţiei, ne-a declarat că Ministerul Sănătăţii va achita datoriile spitalelor înregistrate până la data de 31 martie. Cine va plăti însă datoriile acumulate în ultimele trei luni, încă nu se ştie, însă Corina Şebe crede că acestea nu pot fi chiar atât de mari încât să nu poată fi suportate de spitale.

Consiliu judeţean nu va prelua spitalul cu datorii

În aceste condiţii, Răducu Filipescu, preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, spune că va prelua cele trei spitale pentru că aşa prevede legea, însă în anumite condiţii. El a declarat că va consemna în procesul verbal că nu va achita datoriile acumulate anterior deoarece consiliul judeţean nu are fondurile necesare. Spre exemplu, numai Spitalul Judeţean de Urgenţe Călăraşi înregistrează datorii de 75 de miliarde lei vechi, datorii ce s-au acumulat pe parcursul anilor 2009 şi 2010.

După ce vor fi preluate cele trei spitale, conform metodologiei, consiliul judeţean va trebui să-şi numească un manager, acolo unde acesta deţine funcţia interimar. Este cazul managerului Ion Sfectu, de la spitalul judeţean, care poate fi păstrat sau pus pe liber.

Filipescu nu-l va păstra pe Sfetcu manager la spital

În această privinţă, Filipescu a declarat că va schimba managementul pentru că nu poate face management cu cel care „căra gunoiul”, făcând aluzie la Ion Sfetcu, directorul Spitalului Judeţean de Urgenţe Călăraşi. Acesta,de altfel, a declarat, în urmă cu două săptămâni, că îşi va da demisia din funcţia de manager, conştient fiind că va fi schimbat. În schimb, medicul Dumitrescu Spiridon, va rămâne director la Spitalul de Pneumoftiziologie, Filipescu având în intenţie să-l menţină pe funcţie. Nu ştim dacă este şi cazul Danielei Iacomi, soţia primarului din Lehliu-Gară, care este director la Spitalul de Psihiatrie Săpunari.  „Până la urmă, noi răspundem de managementul celor trei spitale. Şi atunci dacă nu pui un om care să fie în stare să facă management…Poate să fie nu neapărat medic, dar să fie o persoană care să ştie să conducă” a spus acesta în privinţa viitorului management al spitalului. Pe de altă parte, Filipescu a subliniat că o altă opţiune a consiliului judeţean ar putea fi şi aceea de a concesiona managementul spitalului unei societăţi care să preia şi să răspundă pentru conducerea unităţii medicale.

Deocamdată acum se face inventarierea bunurilor spitalelor, iar DSP a făcut adrese către autorităţile care le vor prelua pentru ca acestea să-şi expună punctul de vedere. De asemenea, în perioada următoare, consiliul judeţean va trebui să-şi desemneze reprezentanţi în comisia de inventariere a bunurilor spitalelor. Abia după ce se va face preluarea efectivă se poate vorbi de o schimbare a managementului şi de stabilirea unui consiliu de administraţie.

Daniela Mihalache

Mare şedinţă miercuri după amiază la PSD Călăraşi. Toată spuma cea vestită a întregului judeţ a venit pentru prima şedinţă a Biroului Permanent Judeţean. Unii dintre ei cu chef de treabă, alţii să-şi spele păcatele strânse în campania de alegeri internă a partidului. Sefă peste toată pleiada de pesedişti, nimeni alta decât Oana Niculescu Mizil, prezentă la Călăraşi şi pentru şedinţă, dar şi să susţină o conferinţă de presă în care ne-a dat asigurări că va fi, de acum înainte, transparenţă. Ea nu a dorit să ne spună absolut nimic despre problemele ce se vor discuta în Biroul Permanent Judeţean, dând asigurări că vom primi în cursul serii un comunicat de presă prin care vom fi anunţaţi ce decizii vor fi luate în cadrul şedinţei. Nu a dorit să comenteze nici dacă PSD îl va schimba pe Liviu Vârtejanu din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Călăraşi, spunând, din nou, că nu comentează şi vom afla din acelaşi comunicat de presă. Ei bine, în spiritul transparenţei mult clamate, comunicatul de presă nu a mai ajuns pe adresa de mail a redacţiei noastre nici miercuri seara, dar nici joi. Aşa că ne-am lămurit cu transparenţa noilor pesedişti. Este aceiaşi ca şi a vechilor. Măcar aceia nu au clamat atâta transparenţa, aşa cum a făcut-o Oana Mizil.

Revenind la şedinţa cu pricina, am aflat cu stupefacţie că s-a decis ca în cadrul viitoarei şedinţe a BPJ să fie nominalizate persoane care ar putea ocupa funcţii de directori pe la deconcentrate  în 2012.  Măi, să fie ! O fi acelaşi partid care ţipă ca din gură de şarpe că PDL a politizat instituţiile ? Păi, ei ce vor face în 2012 dacă îşi stabilesc deja directorii pesedişti care să ocupe funcţiile în 2012 ? Tot politizare, evident. Aşa că ce să mai spunem, demagogia este la ea acasă.

Evacuaţii de la M 9 deţin sentinţe judecătoreşti de suspendare a executării şi anularea hotărârilor de evacuare

Daniela Mihalache

Primarul municipiului Călăraşi, Nicolae Dragu, a ajuns miercuri, 9 iunie, la spital, după ce a fost lovit de Ion Vlada, unul dintre evacuaţii din blocul M 9, situat pe strada Ştirbei Vodă, în apropiere de Piaţa Big. În prezenţa poliţiştilor, primarul Dragu a fost lovit cu capul, în zona feţei,de Ion Vlada. Agresiunea s-a petrecut  pe scara blocului, în momentul în care Vlada era scos de poliţişti, în cătuşe, pentru a fi dus la sediul IPJ. Primarul a mers la Serviciul de Medicină Legală Călăraşi unde i-au fost acordate 12 zile de îngrijiri medicale, apoi s-a deplasat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Călăraşi, unde a depus plângere penală pentru ultraj.

Cum s-a ajuns însă la această situaţie este mult mai complicat, iar în rândurile ce urmează vom încerca să descâlcim întreaga poveste.

Vlada a ameninţat că aruncă blocul în aer

Familia Vlada a fost evacuată din apartamentul în care locuia în ziua de marţi, 8 iunie. Reprezentanţii Primăriei Municipiului Călăraşi, Serviciului Public Centrale Termice şi Administrarea Fondului Locativ (SPCTAFL), Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IPJ), Poliţiei Comunitare, au descins la blocul M 9 exact în momentul în care aceştia se aflau la Tribunalul Călăraşi, având un nou termen în dosarul ce priveşte evacuarea lor din apartamente. Când au ajuns acasă, trei dintre familii, printre care şi cea a lui Ion Vlada, au constatat că le-a fost schimbat butucul uşii şi că au fost evacuate din apartamente. Deşi Vlada a obţinut în instanţă suspendarea şi anularea hotărârii consiliului local prin care se aproba evacuarea acestuia, nimeni nu a ţinut cont de acest aspect, în ciuda faptului că acesta a prezentat documente din care reieşea acest lucru. Ca urmare, Vlada a reintrat în apartament, în seara de marţi, iar miercuri dimineaţă s-a trezit din nou cu poliţiştii pe cap.  Văzându-se cu dreptatea în mână, dar neapărat de nimeni, Vlada a ameninţat că va arunca blocul în aer cu ajutorul unei butelii de aragaz. Aflând de incidentul din blocul M 9, primarul Dragu a venit de urgenţă pentru a lămuri lucrurile. Vlada spune că le-a prezentat oamenilor legii, respectiv poliţiştilor, că deţine documente din care reiese că nu poate fi evacuat din apartament, dar, cu toate acestea, nimeni nu l-a ascultat. Uşa i-a fost spartă chiar de poliţişti, după cum spune Vlada, a fost imobilizat şi încătuşat de aceştia. În cele din urmă, toate bunurile familiei au ajuns în stradă.

Atunci ne întrebăm de ce poliţiştii nu au apărat respectarea legii, în acest caz a sentinţelor emise de o instanţă judecătorească. Mai mult, a fost posibil ca primarul Dragu să fie lovit chiar în prezenţa acestora, fără ca poliţiştii să fie capabili să-i asigure protecţie şi să medieze conflictul, în scopul pentru care au fost trimişi acolo.

Poliţia ştia că oamenii deţin hotărâri judecătoreşti de suspendare a evacuării

Vasile Mărgineanu, inspectorul şef al IPJ Călăraşi, spune că poliţiştii nu au participat la evacuarea efectivă a persoanelor din blocul M 9, ci că doar au asigurat ordinea şi liniştea publică din cauză că Vlada ameninţa că va arunca blocul în aer. Mărgineanu ne-a mai declarat că poziţia IPJ este echidistantă şi în acest sens va solicita documente atât de la SPCTAFL, cât şi de la locatari pentru a lămuri situaţia. Primarul Dragu a fost convocat pentru ziua de joi, la ora 10,00, la poliţie, iar evacuaţilor le-au fost solicitate hotărârile judecătoreşti. Deşi poliţia încearcă abia acum să facă lumină în acest caz, conflictul putea fi preîntâmpinat, mai ales dacă avem în vedere că unul dintre adjuncţii  inspectorului şef, respectiv Marian Dumitrache, cunoştea bine situaţia de la M 9, respectiv că oamenii au sentinţe judecătoreşti. În altă ordine de idei nu ştim ce ordine şi linişte publică au asigurat poliţiştii din moment ce primarul Dragu a fost agresat chiar sub nasul lor şi în acelaşi timp nici nu au vegheat la respectarea unor hotărâri ale instanţei. Nu este suficientă motivaţia că au participat la asigurarea ordinii şi liniştii publice atâta timp cât ştiau foarte bine că acolo are loc o evacuare, iar lipsa executorului judecătoresc de la faţa locului ar fi trebuit să le dea de gândit. Este foarte posibil ca poliţiştii să fie acuzaţi că au participat la o violare de domiciliu. Aceleaşi lucruri sunt valabile şi pentru Poliţia Comunitară care a procedat în acelaşi mod.

Ciocârlan nu-i permite lui Vlada să reintre în apartament

Gheorghe Ciocârlan, directorul SPCTAFL, întrebat dacă îi permite lui Vlada să reintre în locuinţă deoarece instanţa a suspendat executarea şi a anulat hotărârea consiliului local de evacuare, ne-a declarat că nu-i va permite decât în cazul în care va prezenta o repartiţie dată de consiliul local, considerând că primăria este proprietarul apartamentului. Cu toate acestea, suntem în posesia a două contracte de închiriere pentru acelaşi apartament, în blocul M 9, semnate de Gheorghe Ciocârlan, unul pe când era director la Termo, altul pe când era director la SPCTAFL, ceea ce complică situaţia în ceea ce priveşte adevăratul proprietar de la M 9.

„Evacuările au fost abuzive şi nelegale”, spune avocatul Dan Ovidiu

Avocatul celor evacuaţi, Dan Ovidiu, ne-a declarat că ceea ce s-a întâmplat în 8 şi 9 iunie, au fost evacuări făcute abuziv şi nelegale. „Cei care au participat la această evacuare, respectiv primarul Nicolae Dragu, reprezentanţii SPCTAFL, i-au evacuat abuziv întrucât actele administrative sunt anulate şi executarea lor a fost suspendată. Acţiunea poliţiei de a participa la evacuare nu are nicio justificare. În ce bază forţele de ordine au participat la această evacuare ? La ordinul primarului, fără să prezinte acte ? Din informaţii pe care le am de la clientul meu, am aflat că primarul împreună cu doi poliţişti de la IPJ Călăraşi, i-au distrus uşa. Acesta a mai spus că şi mobila lui Ion Vlada, scoasă în stradă, a fost distrusă şi este foarte probabil să cerem despăgubiri de la cei vinovaţi.  Deci, poliţiştii au participat efectiv la evacuare. Ori, ei nu aveau o bază legală. Nu exista o hotărâre definitivă în favoarea SPCTAFL, nu s-a apelat la un executor judecătoresc care să solicite sprijinul poliţiei, aşa că au acţionat la ordin, comiţând un abuz”, a precizat avocatul Dan Ovidiu.

Vlada a mai pierdut un apartament, tot printr-un abuz

Ion Vlada a ajuns în situaţia de a locui în blocul M 9 după ce i-a fost luat apartamentul proprietate personală  de către Gelu Ciurea, patronul societăţii Agronirvana. Vlada s-a angajat ca gestionar, fiind obligat să pună gaj apartamentul. Ulterior, prin diferite tertipuri, a fost scos lipsă în gestiune, apartamentul i-a fost luat şi apoi vândut de către Ciurea. Deşi pe numele lui  patronului de la Agronirvana s-a deschis un dosar penal, a fost şi judecat, Ion Vlada nu a reuşit nici până în ziua de astăzi să-şi recupereze apartamentul, cu toate că instanţa de judecată nu l-a găsit vinovat pe Vlada pentru lipsă în gestiune. Ajungând în această situaţie, el a obţinut o locuinţă de la Siderca, în regim de închiriere, în blocul M 9.

S-a lăsat cu plângeri penale la parchet

În urma incidentului petrecut miercuri dimineaţă, Ion Vlada, dar şi alţi locatari evacuaţi, au depus plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Călăraşi prin care îi acuză de abuz în serviciu pe primarul Nicolae Dragu, directorul SPCTAFL, Gheorghe Ciocârlan, juristul SPCTAFL,  dar şi pe poliţiştii comunitari şi pe cei de la  IPJ Călăraşi. Tot la Parchetul de pe lângă Judecătoria Călăraşi se mai află un dosar trimis de DNA spre soluţionare în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu consilierii locali şi membrii comisiei de repartizare a locuinţelor. Nu este exclus să apară plângeri penale şi pentru violare de domiciliu. Cazul se află şi în atenţia Ministerului Administraţiei şi Internelor deoarece o plângere în acest sens a fost trimisă la cel mai înalt nivel, oamenii fiind decişi să-şi găsească dreptatea.

Hotărârile consiliului local au fost anulate de Tribunalul Călăraşi

Situaţia de la M 9 se complică din ce în ce mai mult şi este foarte posibil ca în câteva luni consilierii locali să constate că au o mare nenorocire pe cap. În primul rând hotărârile consiliului local prin care s-a aprobat evacuarea din apartamente a familiilor Păun Angelica, Vlada Ion, Sandu Anghel, Chiriţă Adriana Gabriela şi Cană Mihai Brian au fost anulate de Tribunalul Călăraşi prin hotărâre judecătorească definitivă. Bineînţeles că primăria poate face recurs la toate aceste hotărâri ale instanţei, dar până când nu se emite o sentinţă definitivă şi irevocabilă, cele patru familii nu pot fi evacuate din locuinţe pentru că nu există o bază legală. Oameni sunt atât de supăraţi că nimeni nu-i apără împotriva abuzurilor, încât sunt dispuşi să facă orice. Sandu Anghel nu a fost încă evacuat, dar stă cu teamă că într-o dimineaţă îi vor fi scoase lucrurile în stradă. Ajuns la disperare, el este hotărât să-şi facă singur dreptate şi  spune că „se va lăsa cu mortăciuni” dacă va fi evacuat şi nimeni nu va veghea la respectarea legii.

Consiliul Locală Călăraşi nu e proprietarul blocului M 9

Toată lumea se întreabă cum au reuşit cei de la M 9 să obţină în instanţă anularea hotărârilor de consiliu, atâta timp cât consiliul local este proprietarul blocului. Ei bine, în instanţă, acesta nu a putut dovedi cu acte că este proprietarul imobilului. Avocatul primăriei, Răzvan Ştefan, a prezentat în instanţă hotărârea nr. 24, emisă de consiliul local în data de 31 ianuarie 2008 prin care cele 20 de apartamente de la M 9 au fost constituite ca domeniu public al municipiului Călăraşi, cu destinaţia de locuinţe sociale. Însă această hotărâre nu ţine loc de titlu de proprietate, iar consiliul local nu a putut demonstra în instanţă că există şi o Hotărâre de Guvern prin care să fie aprobat inventarul domeniului public al municipiului şi în care să fie inclus şi imobilul M 9. Aşa că instanţa a considerat că nu consiliul local este proprietarul blocului M 9 şi, ca urmare, nu are nici un drept în a solicita evacuarea celor cinci familii. Mai mult, printr-o sentinţă emisă de Tribunalul Călăraşi în data de 25 mai 2010, instanţa constată nulitatea absolută a HCL 24 din 31.01.2008. Şi atunci cine este proprietarul blocului, dacă din actele depuse la dosar de SPCTAFL nu reiese că ar fi consiliul local ? O întrebare la care vom afla un răspuns după ce vom merge pe firul preluării patrimoniului de la SC Termo SA. Nu acum însă.

Au fost anulate şi hotărârile de repartizare a apartamentelor şi aprobarea listei de priorităţi

Pe lângă faptul că instanţa a constatat că nu consiliul local este proprietarul imobilului, o altă sentinţă judecătorească, emisă pe 27 aprilie 2010, anulează două dintre hotărârile consiliului local, una de repartizare a apartamentelor de la M 9, cealaltă de aprobare a listei de priorităţi. Plângerea la Tribunalul Călăraşi a fost făcută de Sandu Anghel. Tribunalul Călăraşi a constatat că criticile făcute de Sandu Anghel pe marginea celor două hotărâri atrag nulitatea absolută a acestora, dar şi anularea lor. Criticile de nulitate se referă la conflictul de interese în care s-a aflat consilierul local Florea Olaru care a participat la lucrările şi deliberările comisiei speciale de analiză a cererilor de repartizare a locuinţelor sociale şi ale consiliului local, deşi cunoştea că Olaru Cati este rudă de grad apropiat, interzis de lege, situaţie în care acesta avea obligaţia să se retragă din activitatea comisiei pentru acest considerent. Din acest motiv instanţa consideră că ambele hotărâri sunt absolut nule. Singura posibilitate de intrare în legalitate, mai spune sentinţa tribunalului, este reluarea procedurii ce trebuie să înceapă cu refacerea întregii activităţi de analiză de către comisia special constituită, cu respectarea dispoziţiilor referitoare la transparenţa decizională, în sensul că lucrările ar trebui să se desfăşoare cu participarea celor interesaţi, ce vor fi convocaţi în acest sens, iar din componenţa ei va fi înlăturat consilierul Florea Olaru, aflat în conflict de interese, în condiţiile în care ruda sa nu-şi retrage cererea.

Prefectura s-a jucat de-a avizul de legalitate

Mai spune   Tribunalul Călăraşi că cele două hotărâri nu au avizul de legalitate de la Instituţia Prefectului Judeţului Călăraşi. Primăria Călăraşi a prezentat în instanţă o adresă din care reieşea că prefectura nu a dat aviz de legalitate şi a solicitat revocarea celor două hotărâri. Adresa este emisă de fostul prefect, Doru Ioan Tărăcilă. Între timp însă, odată cu schimbarea prefectului, noul prefect, Nicolae Enciu, a dat aviz de legalitate , însă instanţa a considerat că avizul de legalitate este profund nelegal. Consiliul Local avea obligaţia de a revoca hotărârile, după ce a primit aviz negativ din partea prefecturii şi trebuia să adopte  noi hotărâri. Mai mult, în avizul de legalitate dat ulterior de prefectul Enciu nu se motivează considerentele revenirii asupra deciziei iniţiale, nu se menţionează expres că a fost retractat actul iniţial, dar nici nu se face referire la alte două hotărâri de înlocuire a celor ce trebuiau revocate. De asemenea, legea contenciosului administrativ nu prevede posibilitatea de revocare a avizului negativ, ci doar reluarea procedurii adoptate în condiţiile legii.

Nereguli în activitatea comisiei de analizare a cererilor

Cele două hotărâri au fost anulate de instanţă pentru că au fost nereguli procedurale în activitatea comisiei de analizare a cererilor de locuinţe, neconcordanţe constatate în actele întocmite de comisie referitoare la persoanele înscrise în lista de priorităţi întocmită de comisie şi cea anexă la cele două hotărâri, nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la suprafaţa minimală reglementată de anexa 1 la Legea locuinţei, cu consecinţa stabilirii unui punctaj greşit.  Pentru toate aceste motive, Tribunalul Călăraşi a constatat că hotărârea de repartizare a locuinţelor de la M 9 şi cea prin care s-a aprobat lista de priorităţi sunt nule.

100 de persoane vor fi citate în instanţă

Sentinţa i-a fost comunicată lui Sandu Anghel pe data de 2 iunie, iar Consiliul Local Călăraşi are posibilitatea de a declara recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cu siguranţă, va fi declarat recurs, dar situaţia se va complica şi mai mult. Deja într-un alt proces toate persoanele aflate pe lista de priorităţi, aproape 100 la număr, vor fi introduse de instanţă în cauză pentru că hotărârea cuprinde aceste persoane, iar când se solicită anularea unui act administrativ cu mai multe persoane trebuie citate toate. Aşadar lucrurile se vor complica şi mai mult şi va ieşi bâlci. Dar de, consiliul local a vrut bâlci şi atunci, bâlci să fie !

Consiliul Local Călăraşi trebuie să-şi facă ordine în ogradă

Aşadar se poate ca într-o bună zi chiar şi cei care acum cred că locuiesc legal la M 9, cu contracte de închiriere, încheiate cu SPCTAFL, să constate că deţin şi ei apartamentele ilegal. Mai mult, SPCTAFL nu trebuia să mai încheie nici un contract de închiriere cu nimeni pentru nicio locuinţă de la M 9 atâta timp cât există o sentinţă definitivă prin care cele două hotărâri sunt desfiinţate. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, iar contracte au fost semnate în continuare. Până la soluţionarea irevocabilă în instanţă a tuturor proceselor de la M 9, consiliul local nu are prea multe posibilităţi. Trebuie să respecte deciziile instanţei. Abia după aceea va vedea ce este de făcut. Dacă printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă se menţin actualele decizii ale Tribunalului Călăraşi, atunci consiliul local va trebui să facă ordine în propria ogradă. Să respecte şi să aplice ce spune instanţa.

ULTIMA ORĂ:

Ion Vlada a reintrat în apartamentul din care a fost evacuat, iar poliţia judeţeană a avertizat SPCTAFL să nu mai evacueze nicio familie de la M 9.

Decebal Mihalache

Odată cu accederea într-o funcţie aleasă, politicianul român capătă nu numai încrederea electoratului, dar şi o anumită dibăcie de a jongla cu banul, fie el public sau privat. Este adevărat, după o anumită perioadă, încrederea electoratului se duce dracului, iar respectivul ajunge să fie înjurat de cei care l-au ales. Excepţie nu face nici primarul din Curcani, Aurică Gazu, aflat la cel de al doilea mandat în fruntea comunei. Mandatele i-au adus prosperitatea necesară, iar oamenii se întreabă cum de i-a răsărit în curte ditamai viloiul. Asta în condiţiile în care mulţi cetăţeni din Curcani consideră că Aurică Gazu a ajuns în fruntea primăriei după ce s-a împrumutat pe la diferite “persoane particulare”.  Explicaţia privind banii economisiţi din salariu nu stă în picioare, aşa că am căutat alte căi şi am ajuns la firma sa de transport în care deţine vreo 99% de acţiuni, restul fiind ale unui nepot de-al său, care este şi administrator. Asta pentru ca primarul nostru să nu fie incompatibil. Astfel, firma sa, SC Nicolas Company SRL,  a pierdut dreptul de a face transport public de călători pe ruta Bucureşti-Olteniţa, în favoarea altei firme, SC Vlaciu SRL, care a câştigat licitaţia de la nivel naţional. Lucrurile au mers din rău în mai rău pentru Aurică Gazu, pierzând la licitaţie şi traseele Nana-Luica-Olteniţa şi Valea Roşie-Olteniţa, în favoarea aceleiaşi firme. Numai că aici primarul nostru se afla pe teren propriu, adică al consiliului judeţean. Cei din conducere liberali, el liberal, prin urmare gata afacerea. Numai că lipsea un element. Un contract.

Contracte pe ochi frumoşi şi licenţă naşpa

Cu toate pierderile suferite, primarul Gazu s-a gândit să scoată bani din piatră seacă, în cazul nostru pe spatele elevilor navetişti din cele trei comune care învăţau la Olteniţa. Aşa că a încheiat trei contracte cu trei licee, a dat fuga la consiliul judeţean şi, normal, a obţinut o licenţă de transport special. De pe urma acesteia şi-a derulat afacerea timp de vreo doi ani, până când Ministerul Transporturilor i-a luat numărul de înmatriculare de la un autobuz, aplicându-i şi o amendă de 200 milioane lei vechi. Afacerea devenise prea periculoasă, iar Gazu s-a retras de pe piaţă. Dar care sunt neregulile şi unde-i afacerea? Conform unui Ordin al Ministerului Educaţiei şi Cercetării elevilor navetişti li se decontează  abonamentul lunar pe care-l cumpără de la transportatorul licenţiat pe cursă regulată, în cazul nostru SC Vlaciu SRL. Numai că elevii nu luau abonamente de la această firmă, ci de la Nicolas Company, societatea lui Gazu. Normal şi legal era ca Nicolas Company să nu emită abonamente, aşa cum se scrie şi în adresa nr. 11734 din 20.04.2010 emisă de Autoritatea Rutieră, direcţia licenţieri şi autorizări. Nu este prima adresă în care se spune asta. Directorii celor trei licee au mai fost informaţi că au procedat nelegal. Au luat şi măsuri. Au înştiinţat, la sfârşitul anului 2008 şi începutul lui 2009, firma ce deţinea legal traseul, SC Vlaciu, că s-au reziliat contractele cu SC Nicolas Company. Doar pe vorbe, întrucât afacerea a mers mai departe. Pe fir a intrat şi corpul de control al Ministerului de Interne care în 16. 02. 2009 trimite o adresă consiliului judeţean în care spune că respectivele contracte între Nicolas Company şi cele trei licee au fost reziliate, aşa că trebuie să ia măsurile legale. Una dintre ele era retragerea licenţei de transport special. Credeţi că s-a întâmplat aşa ceva? Aş, dacă-i afacere, afacere să fie până la capăt cu toate riscurile. Directorul unui liceu din Olteniţa, Ruse Alexandru, nu se consideră vinovat de toată tărăşenia şi aruncă vina în cârca lui Gazu. El e vinovat că a dat abonamente, el să plătească, spune directorul nostru. Numai că fără contractul semnat de el, fără licenţa emisă de consiliul judeţean, nu mai aveam nicio afacere. Mai mult, directorul nostru ar fi umblat cu vorba printre elevi, îndemnându-i să achiziţioneze abonamente de la SC Nicolas Company ce, în opinia sa, ar fi fost singurele valabile. Nici Dan Drăgulin de la consiliul judeţean nu a putut să ne precizeze dacă firmei lui Aurică Gazu i s-a retras licenţa. Mai mult, acelaşi Dan Drăgulin spune, într-o adresă, că instituţia ce o reprezintă nu este interesată de partea contabilă a afacerii. Noi zicem că ar trebui să fie interesată, deoarece de pe urma unui act emis de consiliul judeţean o firmă a fost favorizată şi s-au tocat nişte bani. Şi nu au fost puţini.

Consiliul judeţean girează afacerea lui Gazu

Dacă transportul s-a făcut pe o perioadă de 18 luni în care s-au transportat în medie 250 de elevi, înmulţit cu 1,5 milioane lei vechi, pe abonament şi pe elev, rezultă o afacere de 6,75 miliarde lei vechi, bani încasaţi de primarul nostru descurcăreţ de la statul român ce a decontat abonamentele elevilor. Să nu se fi prins consiliul judeţean de ce s-a solicitat licenţă de transport special? În mod normal, legal, consiliul judeţean emite licenţă de transport special când spre exemplu o firmă doreşte să-şi transporte muncitorii de acasă la sediul firmei. Pe baza contractului dintre firmă şi transportator, consiliul judeţean emite respectiva licenţă. Relaţia comercială este între firmă şi transportator, ce plăteşte serviciile către acesta. Ori, în cazul nostru, relaţia comercială era între elev şi transportator, aşa cum se spune în Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Elevul cumpăra abonamentul de la transportator, iar ulterior primea banii prin intermediul liceului de la statul român. Contractul între un liceu şi un transportator nici nu trebuia să existe, întrucât între aceste două persoane juridice nu există o relaţie comercială. În cazul nostrum, contractele au fost necesare pentru ca firma primarului să primească licenţă de transport de la consiliul judeţean. Oricum, lucrurile sunt încurcate rău, iar cineva trebuie să le descurce, întrucât SC Vlaciu SRL ar putea cere despăgubiri pentru daunele suferite. Dar asta nu este singura afacere a primarului din Curcani. De când a devenit membru PNL se mai ocupă şi de colectare de gunoi menajer de prin câteva comune din zona Olteniţa. Asta în calitate de afacerist. În calitate de primar se ocupă de decontări de facturi de la firme particulare. Asta n-ar fi o problemă. Numai că o firmă ce lucrează cu primăria Curcani fost prinsă cu facturi cumpărate de pe la Dragonul Roşu şi acum trebuie să dea explicaţii: ce a vândut primăriei de fapt? Pielea ursului din pădure? Prin urmare, staţi pe aproape că nici nu ştiţi ce pierdeţi!

Decebal Mihalache

Răducu Filipescu, Dan Drăgulin şi Alin Drăgulin s-au procopsit un o amendă de 50 milioane lei vechi de căciulă, aplicată de poliţia comunitară, întrucât aceştia nu au luat toate măsurile pentru ca o acţiune a tinerilor liberali să se desfăşoare conform unei Dispoziţii a primarului Dragu. Conform lui Alin Drăgulin, tinerii liberali au poposit în biroul senatorial al fostului liberal Vasile Nedelcu pentru a-l determina să voteze moţiunea de cenzură, pentru căderea guvernului Boc. De partea cealaltă, primarul Dragu spune că respectivii au încălcat o Dispoziţie de a sa, prin care autorizează acţiunea, dar specifică faptul că nimeni nu are voie să staţioneze în zona respectivului cabinet senatorial. Prin urmare, poliţiştii comunitari s-au deplasat la faţa locului şi conform celor trei procese-verbale de contravenţie au constatat că tinerii au adus” injurii şi expresii jignitoare”. Vinovaţi au fost găsiţi Filipescu şi cei doi Drăgulini, în calitate de organizatori. Senatorul Nedelcu chiar era furios că tinerii liberali au poposit la el, pe când ei trebuiau să protesteze în altă parte, în speţă la PNL şi PSD, partide ce se fac vinovate, în opinia sa, de dezastrul din ţară. Mai furios era primarul Dragu pentru că liberalii şi-au permis să vină la cabinetul senatorial şi să încalce prevederile Dispoziţiei sale. Dan Drăgulin spune că amenda încasată este “pur subiectivă”, fiind “o atitudine politică”. Acesta nu prea ştia ce să facă mai departe, întrucât “Radu e plecat” (N.R. Răducu Filipescu), însă într-un târziu a admis că va contesta procesul-verbal de amendă în instanţă. Este posibil ca el să facă plângere şi pentru abuz în serviciu, însă o hotărâre o va lua, după cum spuneam, când se va întoarce Radu. Este interesant de urmărit aceste procese mai ales că Radu are posibilitatea să se coboare la nivelul omului de rând şi să se prezinte în faţa unei instanţe, sau are posibilitatea să-şi aducă o contribuţie la ieşirea din criză, prin achitarea celor 50 de milioane în contul primăriei. Totuşi, credem că ideea ca din banii săi să se pună borduri îl sperie!

Democrat-liberalii s-au întâlnit să-i facă partidului de o lună

Decebal Mihalache

Duminica trecută, adică pe 6 iunie 2009, a fost zi de referinţă în istoria PDL Călăraşi, nu pentru că s-a ales structura de conducere a organizaţiei municipale Călăraşi, ci pentru că membri s-au adunat să plângă pe umerii partidului. Atmosfera era atât de apăsătoare în sala de la teatru, figurile celor prezenţi atât de grave, iar îngrijorarea atingea punctual culminat, încât te gândeai că dintr-o clipă în alta partidul îşi dă obştescul sfârşit. În realitate, partidului i se făcea parastas de o lună, adică de când a început să o ia la vale în sondaje. Responsabilă este criza şi cei ce au anunţat măsurile dure pe care trebuie să le suporte populaţia. Şi moţiunea de cenzură a fost responsabilă de atmosferă, democrat-liberalii fiind conştienţi pentru prima dată că pot sta şi în opoziţie. De la preşedintele Dinulescu, la deputatul Fuia, senatorul Dumitru sau Georgel Muşat, toţi îşi făceau probleme privind criza şi starea partidului. Nu am auzit niciun cuvânt de încurajare din partea niciunui pedelist. Că o să treacă şi criza, că până în 2012 ne revenim, că partidul va reveni la ceea ce a fost, că trebuie să creadă în conducere care a calculat bine măsurile, că aşa şi pe dincolo, nimic din toate astea nu am auzit. Şi, nimeni nu a auzit. Mai mult, pedeliştii dădeau bir cu fugiţii din sală, ba la o ţigară, ba la un suc, ba că au votat şi nu mai au ce căuta pe acolo, prefigurând, parcă, ce va fi când se vor apropia alegerile: fiecare scapă cum poate şi pe la ce partid are intrare. Primarii pedelişti sunt nemulţumiţi, directorii partidului sunt nemulţumiţi, toţi sunt nemulţumiţi, sintagma cea mai des folosită fiind:” am prins o guvernare de c…t”. Cu toate acestea, Georgel Muşat a fost reales preşedinte şi îşi propune ca partidul să aibă în 2012 şi primar şi preşedinte de consiliu judeţean, un deputat şi chiar un senator de Călăraşi. Idei generoase, planuri ambiţioase, dar cu membri demoralizaţi sarcina sa este aproape imposibilă. Cu toate acestea, PDL nu este chiar uşor de doborât şi asta o ştiu bine adversarii politici. Are structuri în teritoriu şi este partid de guvernământ, s-ar putea până în 2012, dacă are noroc, ceea ce nu este chiar de colo. Dar, până atunci pedeliştii merg mai departe cu noua conducere de la municipiu, căci “judeţul” ar putea fi bătut în cuie pe perioada crizei.

Daniela Mihalache

Inspectoratul Teritorial de Muncă ( ITM) a demarat un amplu control în judeţul Călăraşi prin care vor fi verificate persoanele ce primesc venitul minim garantat şi cele cu handicap. Vasile Gâdea, directorul ITM Călăraşi, a declarat că obiectivele controlului, ce se va desfăşura pe parcursul acestei luni, vor fi acelea de a se verifica modul în care a fost făcută ancheta socială, în cazul persoanelor ce primesc venitul minim garantat, dacă există la dosar adeverinţe de la şomaj, la fiecare trei luni, prin care aceştia să ateste că nu şi-au găsit loc de muncă, dar şi dacă muncesc 72 de ore în folosul comunităţii, aşa cum prevede legea. Gâdea a mai declarat că se vor face verificări şi la domiciliul persoanelor, prin sondaj, pentru a se verifica dacă acestea sunt acasă sau lucrează fără forme legale.

Comisia de control care se va deplasa în toate localităţile judeţului va fi compusă din inspectori de la ITM, un medic de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate şi câte un reprezentant al Instituţiei Prefectului Judeţului Călăraşi şi Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului.

La nivelul judeţului Călăraşi sunt în plată 5.187 de dosare pe venitul minim garantat, iar cele mai multe se regăsesc în localităţile Curcani – 472, Budeşti – 406. Cele mai puţine dosare sunt în comunele Dichiseni – 4 şi  Independenţa – 5.  De asemenea, în judeţul Călăraşi, sunt 8.803 persoane cu handicap. Dintre acestea, cele mai multe persoane au afecţiuni de ordin vizual ( orbi), numărul acestora fiind de 1.295. În clasamentul persoanelor cu handicap urmează  bolnavii  psihici, în număr de 871 şi cei cu grad locomotor – 841.

Referitor la măsurile de austeritate adoptate recent de către Parlament şi la moţiunea de cenzură depusă de PSD, senatorul independent, membru UNPR, Vasile Nedelcu, susţine că românii trebuie să fie solidari şi să înţeleagă faptul că mai bine reducem acum cheltuielile cu pensii şi salarii decât să ajungem în situaţia în care statul nu va mai putea plăti deloc aceste drepturi. ”Trebuie să fim solidari şi să luăm aceste măsuri, chiar dacă ele sunt nepopulare şi atrag furia românilor asupra partidelor din arcul guvernamental. Subliniez că aceste măsuri sunt temporare – respectiv până în 31 decembrie”, a spus Nedelcu.

Potrivit acestuia, UNPR şi-a susţinut propriile măsuri de austeritate, printre care se află şi neafectarea pensiei minime garantate şi a venitului minim garantat. ”Personal am susţinut ca pensia sub 1.000 de lei să nu scadă, iar faptul că acest amendament nu a trecut mă face să fiu nehotărât cu privire la votul din ziua moţiunii. Eu nu pot să susţin necondiţionat acest Guvern, mă voi poziţiona în funcţie de disponibilitatea Executivului la propunerile mele”, a conchis senatorul Nedelcu.

Daniela Mihalache

Social democraţii se pregătesc deja să-şi nominalizeze candidaţii pentru viitoarele alegeri din 2012, după cum a anunţat secretarul general al partidului, Virgil Diaconu. Acesta a precizat că după a doua şedinţă a Biroului Permanent Judeţean, adică cel târziu până în luna august, organizaţia judeţeană a PSD Călăraşi, va anunţa numele candidaţilor pentru posturile de primar în Călăraşi, Olteniţa, dar şi alte localităţi ale judeţului. Referindu-se la nominalizarea unui candidat pentru Primăria Municipiului Călăraşi, Diaconu a dezvăluit că sunt, la această oră, trei persoane care pot candida pentru funcţia de primar al municipiului, însă nu a dorit să dezvăluie care va fi “alesul” PSD.

În ceea ce priveşte declaraţiile războinice făcute în camania de alegeri internă, noua conducere a PSD a mai înmuiat tonul. Ion Ştefan, primvicepreşedintele organizaţiei judeţene, a precizat că PSD nu va înlocui pe nimeni nici din consiliul local, nici din cel judeţean. Asta nu se va întâmpla însă dacă respectivii consilieri nu vor face politica PSD. Ştefan a adăugat că dacă vor constata că aceştia nu vor ţine cont de hotărârile care se iau la partid, atunci consilierii nu mai au ce căuta în partid. Ştefan a fost completat de Virgil Diaconu care a subliniat că de acum înainte duşmanul nu mai este în interiorul PSD, ci în afara lui şi că trebuie să facă achipă în continuare chiar şi cu cei ce au pierdut alegerile interne.

Daniela Mihalache

Vasile Gâdea, secretarul general al PDL  Călăraşi, a anunţat miercuri că alegerile judeţene interne din partid ar putea fi amânate. Cu alte cuvinte, conferinţa judeţeană ce urma să se desfăşoare pe 26 iunie este posibil să nu mai aibă loc dacă Biroul Permanent Naţional al partidului decide acest lucru.

Gâdea a mai precizat că, în cazul acesta, va trebui să aleagă dacă va mai rămâne în stafful de conducere al partidului. El a declarat că va fi pus în situaţia de a alege între a fi funcţionar public şi a deţine o funcţie de conducere la nivel judeţean în partid. În situaţia lui Vasile Gâdea sunt şi alţi directori de deconcentrate care au funcţii în partid. Potrivit legii, funcţionarii publici nu au voie să deţină funcţii de conducere în formaţiunile politice. Deocamdată însă, aceştia nu sunt puşi în situaţia de a alege deoarece nu au devenit încă funcţionari publici. Acest lucru se va întâmpla după ce vor susţine concursurile pentru ocuparea posturilor de directori, în acest moment mulţi dintre ei fiind numiţi interimar la conducerea instituţiilor.

Serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă din Călăraşi îşi    vor demonstra calităţile şi aptitudinile în cadrul concursurilor profesionale

S.V.S.U. Lehliu Gară, clasat pe locul IV la nivel naţional în 2009, are competitori mai mulţi şi mai hotărâţi  de această dată

În data de 12 iunie a.c., începând cu ora 09.00, se va desfăşura în incinta stadionului municipal din Călăraşi etapa judeţeană a concursurilor profesionale ale serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă.

Concursul cu tematică specifică serviciilor pentru situaţii de urgenţă are caracter tehnico-aplicativ şi sportiv şi se organizează anual cu pompierii civili din cadrul serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă.

Concursul constă în trei probe: „Pista de îndemânare şi viteză”; „Dispozitivul de intervenţie” şi „Ştafeta 4 x 100 metri”.

Acest tip de competiţii urmăreşte: dezvoltarea şi perfecţionarea aptitudinilor şi a deprinderilor specifice necesare îndeplinirii acţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă; evaluarea nivelului de pregătire, a capacităţii de intervenţie şi popularizarea în rândul cetăţenilor a unor aspecte din activităţile desfăşurate de serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă.

La această etapă vor participa mai multe servicii voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă din întreg judeţul.

Competiţia este organizată de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi cu sprijinul financiar al Consiliului judeţean Călăraşi.

Toţi cei care vor urca pe podium, în urma stabilirii rezultatelor finale ale acestei competiţii de tradiţie, vor primi din partea organizatorilor cupe, medalii, diplome şi premii.

Cei care vor îşi vor adjudeca locul şi vor urca pe cea mai înaltă treaptă a podiumului au ocazia să reprezinte judeţul la faza interjudeţeană, care se va desfăşura în prima decadă a lunii iulie în judeţul Ilfov.

Anul trecut S.V.S.U. Lehliu Gară a întrecut toate aşteptările, ajungând la faza naţională, unde s-a şi clasat pe un onorant loc IV, devansând loturi valoroase din ţară, care au obţinut de-a lungul timpului locuri fruntaşe în cadrul etapelor finale ale concursului.

Potrivit datelor rezultate din ofertele cu locuri de muncă vacante transmise de către agenţii economici, în evidenţa AJOFM Călăraşi sunt înregistrate 260 locuri de muncă, în  săptămâna 7 iunie – 13 iunie 2010.

Pentru persoanele cu studii superioare sunt oferite 5 locuri de muncă vacante, în următoarele meserii: expert, asistent manager, expert SMIS, economist, informatician.

Pentru persoanele cu studii medii si profesionale, AJOFM  Călăraşi are în evidenţă 255 locuri de muncă în următoarele meserii: agent vânzari, operator calcul, ospătar, patiser, bucătar, cofetar, barman, mecanic, frigotehnist, măcelar, tranşator, electrician, confecţioner maşinist, muncitor necalificat.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot prezenta la sediul Agenţiei Locale Călăraşi, str.13 Decembrie nr.12, la sediul Agentiei Locale Olteniţa, str.Argeşului nr.111, sau sediul Punctului de lucru Lehliu Gară, str.Crinului 2A.

Potrivit datelor centralizate la nivelul APIA, a fost depus un număr de circa 45.400 cereri, pentru un efectiv de peste 6,9 milioane capete ovine/caprine.

În perioada imediat următoare, va demara controlul administrativ pentru toate cererile depuse, precum şi cel la faţa locului, pentru un eşantion de 10 % din exploataţii.

Reamintim crescătorilor de animale că efectivul pentru care au solicitat prima trebuie să fie identificat şi înregistrat în Registrul naţional al exploataţiilor la data depunerii cererii şi trebuie menţinut în exploataţie la adresa menţionată în cerere, în perioada 1 iunie – 31 august 2010.

Totodată, efectivul din exploataţie trebuie să fie de minimum 50 capete ovine femele, respectiv 25 capete caprine femele, vârsta acestora fiind de un an până la data de 31 martie 2010.

Este important de menţionat că, începând cu anul 2010, dacă în urma verificărilor se constată diferenţe între numărul animalelor solicitat la plată şi numărul animalelor eligibile, se aplică reduceri sau excluderi de la plată.

Pentru a beneficia de acest sprijin financiar, producătorii de lapte trebuie să depună, personal sau prin poştă, o cerere la Centrele Judeţene APIA şi să îndeplinească cerinţele prevăzute de HG nr. 498/2010, care modifică HG nr. 365/2010.

În funcţie de cantitatea de lapte livrată în anul de cotă 2008-2009, producătorul poate să beneficieze de un sprijin financiar de 200 euro (pentru o cantitate de lapte cuprinsă între 10 mii kg şi 20 mii kg), de 2.000 euro (pentru o cantitate de cel puţin 200 mii kg şi cel mult 500 mii kg) sau de 1.200 euro (pentru livrări mai mari de 500 mii kg). Pentru producătorii care au livrat o cantitate de lapte cuprinsă între 20 mii kg şi 200 mii kg, valoarea sprijinului financiar se calculează pe baza cotei individuale de livrări realizată efectiv la data de 31 martie 2009 şi a coeficientului mediu de calcul.

Pentru derularea măsurilor de sprijinire a pieţei în sectorul laptelui şi produselor lactate, România beneficiază de fonduri europene în valoare de 5 milioane euro.

Suma alocată pentru finanţarea proiectelor care pot fi depuse în această sesiune este de 50 milioane de euro pentru Măsura 112, respectiv 170 milioane de euro pentru Măsura 123.

Sprijinul nerambursabil acordat în cadrul Măsurii 112 este de maxim 25.000 de euro pentru un tânăr fermier, iar pentru finanţarea unui proiect aferent Măsurii 123 sprijinul maxim nerambursabil este de 3 milioane de euro.

Termenul limită pentru depunerea proiectelor în cadrul acestei sesiuni, pentru ambele măsuri de finanţare, este miercuri, 30 iunie 2010, ora 12:00.

Cererile de finanţare pentru proiectele de investiţii se depun la sediile Oficiilor Judeţene ale APDRP pe raza cărora se realizează investiţia.

Pentru a fi selectat spre finanţare, proiectul pentru care se solicită finanţare trebuie să acumuleze puncte, conform criteriilor de selecţie menţionate în Ghidul Solicitantului aferent fiecărei măsuri de finanţare în parte. Procedura de selecţie şi documentele de informare pentru depunerea proiectelor sunt afişate pe pagina oficială de internet a APDRP, www.apdrp.ro sau pot fi obţinute gratuit de la sediile APDRP din fiecare regiune, judeţ, cât şi din Bucureşti.

Principalele subiecte abordate au vizat ordinea şi siguranţa publică din oraşul Lehliu Gară şi localităţile limitrofe, comisarul şef de poliţie, Gheorghe Dima, prezentând în sinteză principalele acţiuni desfăşurate de organele de poliţie în acest sens. Au fost detaliate şi măsurile ce vor fi întreprinse pe linia combaterii contrabandei cu ţigări. Pentru întărirea eficienţei activităţilor iniţiate de efectivele de poliţie în zonă, se va crea un post de jandarmi, în cel mai scurt timp, urmând a-şi desfăşura activitatea nu mai puţin de 15 jandarmi.

Un alt subiect „arzător”, iniţiat de primarul Iacomi, a fost legat de calitatea precară a apei potabile utilizată de cetăţenii din Lehliu Gară. În opinia primarului, responsabilă pentru gustul şi mirosul neplăcut care se degajă din utilizarea curentă a apei este societatea Ecoaqua. „Sunt probleme cu schimbarea filtrelor şi din acest punct de vedere apa nu are o calitate superioară. Solicităm sprijin şi din partea dumneavoastră în soluţionarea acestei chestiuni” a fost concluzia lansată de primarul Iacomi.

Reprezentantul finanţelor publice, Petrică Ivaşcu, a trecut în revistă problemele cu care se confruntă AFPO Lehliu Gară în colectarea impozitelor şi taxelor la bugetul de stat de la agenţii economici care-şi desfăşoară activitatea pe raza localităţii.

Prefectul Enciu a vizitat la finalul întrevederi şi sediile AFPO şi ALOFM din Lehliu Gară.

„Aşa cum am spus, în funcţie de programul de activitate, împreună cu colegii mei din Prefectură, mă voi deplasa în diferite localităţi din judeţ pentru a lua pulsul problemelor cu care se confruntă primarii. La Lehliu Gară, există într-adevăr probleme legate de asigurarea unui climat corespunzător al ordinii şi siguranţei publice pe care le vom rezolva cât mai repede cu putinţă. Am găsit o mare disponibilitate din partea domnului primar Iacomi de a le oferi tot sprijinul forţelor de poliţie şi de jandarmi pentru creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului, pe stradă.” a declarat, printre altele, la finalul întâlnirii de lucru de la Lehliu Gară, prefectul, Niculae Viorel Enciu.

Prof. Mirel Daniel Ţuţuianu

Trăim în România, şi asta ne ocupă (şi ne preocupă) aproape tot timpul, ar spune, cu emfază, un vizionat „antenist” cârcotaş. Şi nu ar fi prea departe de adevăr! Pentru că la noi, în România, salariile cresc scăzând, pensiile devin tot mai mari prin reducere, medicamentele gratuite trebuie musai cumpărate, apa potabilă nu e bună de băut, cea caldă curge mai mereu rece iar fiecare promisiune electorală se dovedeşte a fi, în timp, o mare minciună. Legile cele mai bune sunt cele care nemulţumesc pe toată lumea, corupţia din sistem a fost realmente stârpită fără să fie vreun vinovat condamnat iar Constituţia Ţării este respectată de guvernanţi prin încălcarea constantă şi ritmică a fiecărui alineat al ei, sub îndrumarea atentă a primului nostru ministru, doctor în drept constituţional. Degeaba am intrat în NATO dacă avem o armată tot mai „puternică” dar cu o dotare tot mai precară, degeaba suntem în U.E. dacă trăim „mai bine” dar o ducem de câteva ori mai prost şi degeaba este garantată libertatea de exprimare a românilor (ca şi libertatea presei!) dacă serviciile speciale ne ascultă, zi şi noapte, telefoanele iar ziarele anti-Putere ajung repede în stare de faliment. Aceasta este România reală a anului 2010, an de CRIZĂ MAXIMĂ pentru noi, electorii ce i-au trimis în Parlament pe unii ca să doarmă, pe alţii ca să se îmbogăţească şi pe ceilalţi pentru a se lăsa comandaţi de la Cotroceni. Suntem înşelaţi şi minţiţi în fiecare zi la televizor ori la radio iar ca naţiune, suntem escrocaţi cu zâmbetul pe buze. Cel mai important aspect al democraţiei, acela al respectării drepturilor omului, este încălcat perpetuu, fie de administraţia publică, fie de organele de poliţie sau de justiţie, fie de serviciul medical defectuos, într-un cuvânt, de toate aceste instituţii cu scopuri nobile în esenţă, dar care nu sunt materializate în practică. Odată la 4 ani suntem abuzaţi cu promisiuni deşarte şi „jigniţi” cu ceva mită electorală. Acceptăm, da acceptăm (!!) să ne vindem voturile, acceptăm să fim păcăliţi şi să ne prefacem că mai credem încă în „mai bine”. Fiecare nou guvern instalat la Palatul Victoria a promis schimbarea adevărată, a promis românilor o viaţă mai bună. Cu toate acestea, puţine au fost schimbările notabile. E drept că foarte multe schimbări s-au produs la nivelul… bordurilor, în toate oraşele ţării. Ori în învăţământ, acolo unde până şi Patriarhia României îşi dă cu părerea cum că susţine şi e de acord cu noua Lege a Educaţiei, de parcă aprobarea sau invalidarea ei ar trebui să aibă binecuvântarea Î.P.S. Uitând că în grădina proprie sunt promovaţi preoţi parohi care au făcut „Teologia” la fără frecvenţă (!?), singurul lor merit fiind acela că au fost, o perioadă, şoferii protopopului.

Poate însă că am obosit de atâta revoltă, am obosit să şi mai sperăm dar cum rămâne cu generaţiile viitoare? Discursul public începe încă cu „de mâine” şi cu „vom face”. De ce nu ar începe oare cu „de azi înainte” şi cu „am făcut”? Putem încerca să producem încă o schimbare? Putem să ne ocupăm de educaţia copiilor noştri şi să le arătăm doar drumul cel bun? Putem avea, acum, un învăţământ de calitate? Sau o asistenţă socială eficientă? Ori măcar un sistem sanitar performant? Suntem parte a U.E. şi NATO, România a crescut şi se dezvoltă în continuare, trăim într-o ţară cu potenţial uriaş şi avem oameni deosebit de inteligenţi şi de capabili. Poate că avem nevoie ca şi la conducerea ţării să existe cineva cu adevărat capabil, cineva căruia să îi pese cu adevărat de români şi care să procedeze în consecinţă. Nu doar să promită „salarii contra reformă”, adică salarii ioc, asijderea reformă, asta după ce, vreme de ceva timp, s-a războit cu orele de sport din liceu, ca unică piedică în calea viitorului naţiunii.

P.S. M-am întâlnit zilele trecute, la casieria Distrigaz, cu un fost coleg, cadru didactic calificat într-o comună călărăşeană. Îşi plătea „gazele” pentru că, nu-i aşa, nu se putea duce omul la catedră mirosind a transpiraţie şi nespălat pe cap. Başca tradiţionala ceaşcă de cafea de dimineaţă, care nu se poate prepara dacă ai gazul tăiat. A plătit pe loc 2 milioane şi a mai rămas dator încă 2 sute şi ceva de mii, bani vechi. E proaspăt căsătorit şi nevastă-sa stă să nască. L-a votat pe Băsescu convins că va avea o retribuţie la catedră cu 50% mai mare. Colegul are acum puţin peste 8 milioane salariul lunar. Soţia lui este în şomaj tehnic. L-am împrumutat cu nişte bani să-şi achite întreaga factură la gaze. Până la următorul salariu, în iunie 2010, cu 25% mai mic! Credeţi că o să câştige suficient cât să-mi returneze la timp (vreodată) banii împrumutaţi?

Daniela Mihalache

Patru familii care au primit repartiţii la M 9 aşteaptă şi acum, după un an de zile, să intre în apartamente. Cei ce le ocupă fără forme legale au acţionat primăria în instanţă, contestând repartizarea apartamentelor şi evacuarea lor. Prima care a obţinut câştig de cauză în instanţă este Păun Angelica. În cazul ei, instanţa a desfiinţat hotărârea consilierilor locali de evacuare.

Situaţia apartamentelor de la M 9, ocupate ilegal de anumite persoane, nu-şi găseşte rezolvarea nici acum, la aproape doi ani de la declanşarea scandalului. Deşi consilierii locali au aprobat repartizarea locuinţelor în urmă cu un an, parte dintre cei ce au primit repartiţii nu pot intra în apartamente pentru că nu sunt libere. Pentru a remedia situaţia, consiliul local a aprobat în urmă cu trei luni, hotărâri de consiliu, individuale, pentru evacuarea din locuinţe a celor ce le ocupă fără forme legale. Totul însă s-a împotmolit…

Hotărârile de evacuare sunt pe rolul instanţei

Două dintre hotărârile de consiliu, aprobate în 2009, prin care s-a aprobat lista de priorităţi, respectiv repartizarea apartamentelor din blocul M 9, au fost atacate în contencios administrativ. Cele două hotărâri atacate fac obiectul unui singur dosar în instanţă, iar până acum nu s-a comunicat nicio soluţie, potrivit secretarului municipiului Călăraşi, Mărgărit Sârbu. Alte patru hotărâri de evacuare, aprobate în 2010 au fost atacate în instanţă. Este vorba de cele privind evacuarea pe cale administrativă a lui Anghel Săndel, Chiriţă Adriana Gabriela, Păun Angelica, Cană Mihai Brian. În două dintre dosare, respectiv pentru Chiriţă Adriana Gabriela  şi Păun Angelica instanţa a admis cererea de suspendare a actului administrativ, până la soluţionarea pe fond a cauzei.

Angelica Păun-prima care câştigă în instanţă

Între timp, instanţa a judecat fondul în cazul Angelicăi Păun, iar aceasta a câştigat în instanţă, astfel că hotărârea consilierilor a fost desfiinţată. Sârbu Mărgărit, secretarul municipiului Călăraşi, ne-a declarat că în acest caz primăria se vede obligată de a deschide acţiune în instanţă pentru evacuarea celor ce ocupă fără forme legale apartamentele de la M 9. Până când se vor soluţiona cazurile în justiţie, primăria nu va mai putea să evacueze cele patru familii, dacă judecătorii vor da acelaşi verdict şi în cazul celorlalte trei familii.  De asemenea, celelalte patru familii ce au repartizare nu vor putea intra în apartamente până când justiţia nu va soluţiona conflictul. Cum procesul poate dura şi un an de zile, primăria va trebui să găsească o soluţie pentru cei cărora le-au dat repartiţii, darn u le pot pune la dispoziţie apartamentele.

Primăria le-a oferit garsoniere, dar nu vor să elibereze apartamentele

Primarul municipiului Călăraşi, Nicolae Dragu, s-a arătat deranjat de soluţia dată de instanţă. “Într-un stat de drept nu este posibil ca această situaţie să fie tărăgănată. Au avut case. Unii le-au vândut, altora le-a luat casa banca pentru neplata unor credite, dar să intri în casa statului şi justiţia să-ţi dea dreptate, nu mi se pare normal. Am început evacuarea şi îi voi evacua . Intrarea abuzivă chiar e penală. Sunt probleme sociale, au copii. Le-am acordat o garsonieră, nu i-am aruncat în stradă, dar, cu toate acestea, nu vor să părăsească apartamentele”, a declarat primarul municipiului Călăraşi.

Decebal Mihalache

De câte ori a fost întrebat despre implicarea sa sau a PNL în alegerile din PSD, Răducu Filipescu a negat vehement, declarând că-i este indiferent cine va fi preşedintele pesediştilor. Numai că duminică, Gabriel Gurlui, viceprimar PNL de Belciugatele, avea ceva treabă prin Călăraşi, exact unde PSD îşi alegea preşedintele, păzind marfa din custodie. În cazul nostru marfa nu era cea de la magazinul din spate, ci cei trei delegaţi pesedişti de la Belciugatele. Despre respectivii Oana Mizil spunea că nici nu ştie dacă sunt într-adevăr pesedişti, întrucât acolo nu s-au ţinut alegeri pentru desemnarea delegaţilor. Noi suntem convinşi că ei sunt liberali vopsiţi în roşu peste noapte, căci cunoaştem marfa.

Decebal Mihalache

În cadrul conferinţei pentru alegerea preşedintelui organizaţiei PSD Călăraşi, Răzvan Meseşanu şi-a anunţat demisia atât din funcţia deţinută în partid, cea de vicepreşedinte al organizaţiei municipale, cât şi din cea de consilier municipal. Motivaţia sa a fost aceea că nu-şi mai regăseşte locul în noua formulă, după ce şi organizaţia municipală l-a invalidat, iar duminică acelaşi lucru l-a făcut şi organizaţia judeţeană. Practic, Meseşanu prin votul negativ pe care l-a primit de la ambele organizaţii nu mai poate candida la o funcţie în organizaţia judeţeană. A fost singurul ce a făcut acest gest, care este de apreciat. A pierdut încrederea membrilor de partid şi s-a dat la o parte, anunţând că rămâne simplu membru PSD. Noaptea e un sfetnic bun, iar în cazul lui Meseşanu a acţionat în sensul că a doua zi, conform declaraţiilor lui Ion Ştefan, s-a prezentat la partid doar cu demisia din funcţia de vicepreşedinte. Pentru cea de consilier local a cerut un vot de încredere din partea colegilor. Atât Oana Mizil cât şi Ion Ştefan sunt convinşi că aceasta nu este o strategie a taberei Deculescu, de a-şi menţine poziţiile dobândite, ci este opţiunea personală a lui Meseşanu. El nu se află la prima demisie. Cea mai răsunătoare a fost cea din funcţia de viceprimar, care i-a atras multe critici în partid. Acum asistăm la o nouă demisie, e adevărat cu jumătate de măsură din ceea ce a promis. Oricum, din cele spuse de Oana Mizil de-a lungul timpului ea doreşte ca toţii fii risipitori să se alăture echipei câştigătoare, pentru că sunt bineveniţi. Dar, Ion Ştefan a ţinut clar să precizeze, chiar dacă nu era vorba de Meseşanu, că cei cu funcţii administrative trebuie să urmeze politica partidului, a grupării conducătoare spunem noi. Se poate şi mai rău, a mai zis Ştefan, adică excluderea din partid, dacă cineva pactizează sau face politica adversarilor politici. Prin urmare, chiar dacă Meseşanu nu se gândea la aşa ceva, orice mişcare de gherilă în interiorul partidului va fi înăbuşită din faşă. Petrică Ţone chiar a fost permisiv şi a  spus: statutul partidului permite chiar şi acum cooptarea unor perdanţi în structurile de conducere. Cu o excepţie. Doru Ioan Tărăcilă. Aşa o fi statutul partidului, de a-şi izola foştii lideri, pentru ca nimic să nu se mai coaguleze în jurul lor!

- Oana Mizil a câştigat preşedinţia partidului şi “atacă” alegerile din 2012

Decebal Mihalache

Oana Niculescu Mizil a devenit, pentru următorii patru ani, preşedintele PSD Călăraşi. Este prima femeie ce deţine această funcţie, fiind de asemenea şi cea mai tânără persoană, la 35 de ani, ce primeşte conducerea unui partid important. După o campanie internă dură, presărată cu atacuri directe, indirecte, lovituri sub centură sau strategii bine puse la punct, Oana Mizil reuşeşte să obţină încrederea a 66% din delegaţii pesedişti în dauna lui Valentin Deculescu. Nu a fost numai o victorie a încrederii. A fost vorba de un vot masiv negativ la adresa lui Doru Ioan Tărăcilă, a grupării sale, Deculescu fiind văzut ca un exponent al acesteia. Anii în care s-a condus autoritar, în care mulţi membri din teritoriu au fost excluşi de la decizii,  concentrarea puterii doar în mâna câtorva membri din municipiul Călăraşi nu au fost uitaţi, astfel că s-au întrunit condiţiile necesare declanşării unei revoluţii interne. Practic, Oana Mizil a fost votată masiv de talpa pesedistă, de lipitorii de afişe, de cei excluşi de la decizii, de cei care erau ţinuţi pe la uşile partidului, de cei pentru care puterea nu le-a adus niciun beneficiu. Lor li s-a alăturat şi oameni cu experienţă care au văzut posibilă o schimbare prin eliminarea gărzii vechi, mai ales că bucureşteanca este susţinută şi pe conducerea partidului. Ceea ce s-a întâmplat în PSD Călăraşi a fost normal până la urmă. Se declară un partid de mase şi masa a hotărât. Cei ce se consideră elita au pierdut, iar de aici poate începe o discuţie amplă despre structura viitoare a partidelor politice.

Nume grele au venit pentru susţinerea Oanei

Nu a fot un secret pentru nimeni că Oana Niculescu Mizil a fost susţinută în bătălia internă de conducerea centrală a partidului. Liviu Dragnea, Marian Vanghelie, Ecaterina Andronescu, deputaţii Nicu Bănicioiu, Dan Şova sau Carmen Moldovan au venit la Călăraşi nu pentru a participa la alegeri, ci pentru a garanta pentru Oana Mizil. Dan Şova chiar a spus pe faţă că el ar vota pentru Oana Mizil, în timp ce în  imparţialitatea aparentă a responsabilului pentru Călăraşi, mă refer la Liviu Dragnea, nu mai credea nimeni. Cu toate acestea votul a fost cel care a tranşat lupta, chiar dacă şi campania electorală a avut importanţa sa. Câştigarea preşedinţiei de către Oana Mizil a fost atât de previzibilă, încât preşedintele partidului, Victor Ponta, ce trebuia să participle la şedinţa de alegeri, şi-a anulat vizita după alegerile de duminica trecută, de la Conferinţa municipală Călăraşi, când echipa Oanei a repurtat o altă victorie zdrobitoare.

S-a invocat unitatea, dar atacurile au fost reciproce

În jur de 20 de persoane au luat cuvântul la şedinţa maraton, fiind nevoie chiar de limitarea cuvântărilor, ce a atras nemulţumirea taberei Deculescu, aceştia fiind porniţi pe critici la adresa Oanei Mizil. De aceea, le trebuia timp. Liviu Dragnea, a fost diplomat dând posibilitatea unora să vorbească mai mult, pentru a nu risca boicotarea conferinţei judeţene de către aripa Deculescu. Tărăcilă a putut să-şi ţină tot discursul, însă sala nu l-a ascultat. Nemulţumirile acumulate în timp au dus la o opoziţie radicală faţă de acesta şi acţiunile întreprinse de el. Chiar la un moment dat senatorul a reproşat sălii că aplaudă prea des când se pronunţă numele Oanei Mizil divizându-se şi radicalizându-se organizaţia. Dar, bătălia nu era pe funcţii, întrebăm noi retoric. Răspunsul cel mai bun l-a dat Ion Ştefan, preşedinte PSD Călăraşi şi, probabil, viitor prim vicepreşedinte la judeţ, susţinător pe faţă al Oanei Mizil:”Pe cei din garda veche nu-i lăsăm în faţă”. Nici cealaltă tabără nu s-a lăsat mai prejos. Alina Jipa a  mers pe aceeaşi idee de transformare a PSD într-un SRL sub conducerea Oanei Mizil, în timp ce Virgil Diaconu, susţinător al acesteia, mai temperat în declaraţii ca de obicei, a dat asigurări că:” Diseară e bal şi regina o să fie la noi”. Cel mai vehement din tabăra Oanei Mizil a fost Emil Craiu care le-a reproşat adversarilor de partid că folosesc metode neortodoxe. El a spus că unii membri ai grupării Deculescu au mers la Filipescu pentru ca acesta prin ameninţări la adresa primarilor PSD să-i facă să voteze cu Deculescu. Nici reproşurile la adresa Oanei, cum că n-ar fi din Călăraşi nu au fost lăsate deoparte, Craiu răspunzând adversarilor că l-au adus pe Iosif Armaş la Călăraşi, care a făcut praf câteva obiective economice. La sfârşit au vorbit cei doi candidaţi, Deculescu având acelaşi discurs cu transformarea PSD într-un SRL, mizând ăn continuare pe faptul că este călărăşean. Noutatea rostită a fost doar aceea că cei ce o susţin pe Oana Mizil sunt slugi. În schimb, Oana Mizil şi-a construit discursul pe câştigarea alegerilor în 2012, în lupta cu PDL şi Traian Băsescu. Însă, nu a lăsat-o inima să nu-l atace şi pe aliatul taberei Deculescu, cel ce a tras unele sfori, l-am numit aici pe George Răducu Flipescu. “Măi, fătucă, pleacă de aici că asta-i grădina mea” a spus Oana Mizil la microfon, despre ce i-ar fi spus liderul liberal. Acelaşi lider liberal care a fost la început în sală, a luat cuvântul şi s-a adresat pesediştilor cu apelativul “fraţilor”. Foarte tare! Ca-n povestea cu Cain şi Abel!

Echipa Deculescu a primit încă un vot de blam

La alegerile din cadrul organizaţiei municipale Călăraşi echipa lui Vali Deculescu a primit o grea lovitură. Nu au fost aleşi printre cei 39 de delegaţii, fiind în imposibilitatea să mai candideze pentru vreo funcţie în partid. Astfel că, la conferinţa judeţenă au forţat mâna delegaţilor să obţină acest statut. Liviu Dragnea nu s-a opus, pentru a evita un scandal de proporţii, fiind convins că al doilea vot de blam este foarte probabil. Numai 69 de voturi, din aproape 500, au primit Doru Ioan Tărăcilă, Vali Deculescu, Liviu Muşat Dana Traian, Alina Jipa, Gabi Bădică, Ion Neagu, Ion Gheorghe, Răzvan Meseşanu sau Liviu Vârtejanu, astfel că ei nu mai pot dobândi o funcţie în partid. Practic, oamenii Oanei Mizil au câştigat înainte de termen, pentru că au rămas fără contracandidaţi. Înfrângerea nu a rămas fără urmări. Răzvan Meseşanu, a anunţat că-şi prezintă demisia din funcţia de vicepreşedinte la nivel municipal şi din cea de consilier local. Doru Ioan Tărăcilă a urcat din nou pe scenă a mai ţinut un discurs şi a menţionat că s-ar putea să fie ultimul. La anunţarea rezultatului votului aproape nimeni din echipa înfrântă nu mai era nici în sală, nici în zona Orizont, în timp ce Deculescu, la sfaturile lui Vârtejanu, a plecat pe furiş.

Oana Mizil şi-a mai trecut o victimă în dreptul său. Cine urmează?

În ultimele săptămâni se prefigura deja victoria Oanei Mizil. Sunt mai multe elemente care conduceau la această concluzie. Surpriza a fost victoria categorică a echipei sale. Poate de aceea în cursa pentru preşedinţia partidului nu s-a aruncat în luptă Doru Ioan Tărăcilă, aţa cum a anunţat de mai multe ori, fiind preferat Vali Deculescu. Astfel, după cum afirma bucureşteanca, alături de Gigi Becali ea şi-a mai trecut în cont încă o “victimă”, e adevărat indirect, şi vorbim de Doru Ioan Tărăcilă. De acum încolo bătălia se anunţă a fi şi mai grea, întrucât lupta se dă şi între partide şi între persoane, PSD fiind hotărât să câştige tot ce se poate câştiga. Deci, cine urmează pe lista de “victime” a Oanei Mizil? Să fie vorba de “grădinarul” din consiliul judeţean? Oricum, funcţia sa este vizată.     

Daniela Mihalache

Poliţia Comunitară se pregăteşte de concedieri, după cum a precizat primarul municipiului Călăraşi, Nicolae Dragu. Acesta a precizat că nu mai pot fi susţinute salariile şi că pentru plata acestora sunt necesari, în fiecare lună, 300 de milioane de lei vechi. “Avem o listă cu nişte oameni care nu se ţin de treabă şi trebuie scuturat pomul pentru a face economii în această perioadă de criză” a precizat primarul municipiului.

La această oră, Poliţia Comunitară mai are 240 de angajaţi. Deocamdată nu s-a luat o decizie în privinţa numărului de persoane ce vor fi concediate, însă în condiţiile în care multe instituţii şi-au reziliat contractele cu Poliţia Comunitară, vor trebui luate măsuri de reducerea personalului.

Tonul în privinţa concedierilor a fost deja dat. Poliţistul comunitar care asigura paza în Parcul Florilor în noaptea în care a fost jefuit cazinoul a fost concediat din cauză că nu a avut nicio reacţie şi nu a anunţat poliţia.

Daniela Mihalache

De trei ani, consilierii locali refuză să aprobe un act adiţional. Nici săptămâna trecută, aceştia nu au aprobat actul adiţional la contractul de transport public local, încheiat cu  Alitrans. Primarul Nicolae Dragu spune că nu va mai semna pentru plata subvenţiilor până când consilierii nu vor aproba.

Consilierii locali nu au dorit să aprobe actul adiţional dintre Primăria Municipiului Călăraşi şi societatea de transport local Alitrans nici la ultima şedinţă a consiliului, desfăşurată săptămâna trecută.

Potrivit expunerii de motive, prezentată de primarul municipiului, Nicolae Dragu, aprobarea unui nou act adiţional este necesară ca urmare a apariţiei, în aprilie 2007, a Legii serviciilor de transport public local. În baza acestei legi, serviciul de transport public local ar trebui să fie dat în destiune delegată, nemaifiind legală forma concesiunii, aşa cum a fost asigurat până acum transportul local. Potrivit normelor de aplicare a legii, contractul de concesiune ce exista între părimărie şi Alitrans a fost valabil până la data de 31 decembrie 2007, după care consiliul local trebuie să aprobe o hotărâre prin care să delege gestiunea. De trei ani de zile însă, proiectul de hotărâre este respins de consilieri la fiecare şedinţă când acesta este pe ordinea de zi.

Ce prevede noul act adiţional ce ar trebui încheiat între primărie şi Alitrans

Actul adiţional nr. 3 nu modifică decât trei articole ale actului adiţional nr. 2, încheiat în 2007. Astfel, unul dintre articole stabileşte că durata contractului va fi de 6 ani, calculată de la data apariţiei Legii serviciilor de transport public local. Cu alte cuvinte, contractul va fi valabil până pe data de 22 aprilie 2013. Un alt articol priveşte stabilirea unei redevenţe de 2% din cifra de afaceri anuală, dar nu mai puţin de 10.000 de lei lunar. De asemenea, se stabileşte şi că recuperarea integrală a costurilor de exploatare, reabilitare şi dezvoltare prin tarife sau taxe suportate de beneficiari direcţia ai transportului, denumiţi în continuare utilizatori, şi prin finanţarea de la bugetele locale, asigurându-se un profit rezonabil pentru operatorii de transport şi transportatorii autorizaţi în cotă maximă de 6%.

Până acum, Alitrans nu a plătit redevenţă către consiliul local, iar cota maximă de profit admisă era de 10%.

Dragu nu mai plăteşte subvenţii

Deşi primarul Nicolae Dragu a atras atenţia că Alitrans nu mai poate funcţiona în acest mod şi că şi consilierii sunt răspunzători pentru această situaţie, nu s-a ţinut cont de opinia primarului, aşa că proiectul din nou nu a trecut de votul consilierilor. În aceste condiţii, primarul Nicolae Dragu a atras atenţia că nu-şi va mai asuma răspunderea nici el, nici directorul economic al primăriei, pentru plata subvenţiei către Alitrans. Acesta a precizat că până când nu se va aproba actul adiţional nr. 3 în consiliul local, Alitrans nu va mai primi subvenţii.

- De 1 iunie s-au strâns 470 de milioane de lei vechi

Daniela Mihalache

Ştim să fim solidari şi să ne unim pentru o cauză nobilă. Solidaritatea nu a dispărut, chiar dacă traversăm o perioadă grea. Au dovedit-o călărăşenii la concertul umanitar organizat pentru salvarea vieţii lui Vlăduţ. Ei au donat 470 de milioane de lei vechi.

Povestea unui înger

Vlăduţ are doar şase ani şi încă de la naştere viaţa i-a pregătit o provocare căreia cu greu îi poate face faţă chiar şi un adult. La prima vedere este un copil ca toţi ceilalţi. Merge cu drag la grădiniţă, a învăţat cifrele şi literele de la 4 ani, îi place să se joace cu maşinuţele, ca orice băieţel de vârsta lui, şi îşi doreşte să ajungă şofer pentru a conduce un Alfa Romeo pe care o să i-l cumpere tati, după cum spune el.

Micuţul suferă însă de talasemie majoră, o boală cruntă, descoperită încă de la naştere de părinţii săi. De atunci, copilăria lui Vlăduţ se consumă prin spitale, unde lunar trebuie să facă transfuzii de sânge ca să-şi prelungească viaţa. Pentru Vlăduţ, un înger de copil, inteligent, mereu curios, salvarea vine de la o…minune. Maria, sora sa, o fetiţă de aproape un anişor i-ar putea salva viaţa. Lui Vlăduţ, un transplant de măduvă îi poate reda copilăria adevărată, fără a mai face lunar transfuzii. Pentru acest lucru însă, are nevoie de o intervenţie chirugicală în străinătate, iar costurile acesteia ajung la 150.000 de euro. În conturile familiei, s-au strâns până acum aproape 70.000 de euro. Dar nu sunt suficienţi, aşa că primarul Nicolae Dragu, pentru a veni în sprijinul familiei, s-a gândit să organizeze un concert caritabil, chiar de 1 Iunie, de Ziua Copilului.

Călărăşenii au donat 470 de milioane de lei

Eforturile de a-i mişca puţin pe călărăşeni şi a-şi exprima solidaritatea faţă de Vlăduţ Decu, au avut ecou, dacă ne gândim că în urma concertului caritabil susţinut de copii din municipiul Călăraşi şi trupa Talisman, s-au strâns 470 de milioane de lei vechi. Solistul formaţiei Talisman, Alin Oprea, ne spunea că turneul său, „Îngeri pentru Îngeri”, se va derula în 30 de judeţe din ţară, primul concert fiind susţinut la Călăraşi. „Cred că ultima soluţie ca să putem să ne ajutăm îngeraşii, copiii care sunt bolnavi, trebuie să ne ajutăm noi între noi, să punem mână de la mână noi, cei din partea civilă, şi să facem ceva pentru noi”, explica Alin Oprea gestul său de a susţine un concert caritabil, la Călăraşi. Şi s-a văzut că spiritul de solidaritate e viu, nu a dispărut, indiferent de greutăţile prin care trecem în această perioadă de criză. Mult sau puţin, fiecare a donat atât cât a putut pentru a-i da o nouă şansă la viaţă lui Vlăduţ. Chiar şi copiii care au venit să cânte şi să danseze pentru el spuneau că au venit să-l salveze pe Vlăduţ. „ E bine să te gândeşti la cei din jurul tău. Măcar copiii să se gândească la cei din jurul lor dacă oamenii mari au cam uitat. Au treburi acum şi cu problemele financiare au cam uitat de copii”, ne spunea o adolescentă venită să cânte pentru o cauză nobilă.

Primarul municipiului Călăraşi, Nicolae Dragu, ne spunea că a ales să-l ajute pe Vlăduţ pentru că, în acest caz, trebuie strânsă o sumă de bani mai mare. „Sper ca prin efortul călărăşenilor să-l putem trimite în străinătate pe acest îngeraş”, spunea el.

Magdalena Decu, mama lui Vlăduţ, este optimistă şi convinsă că într-o zi totul va fi bine. Este o luptătore şi ştie să treacă peste greutăţi. Ştie că o aşteaptă un an destul de greu: „Cele mai grele sunt etapele preoperatorii şi postoperatorii pentru că Vlăduţ va trebui să-şi recapete imunitatea şi va dura un an de zile până când se va face bine”. Magdalena a mulţumit călărăşenilor care au fost alături de Vlăduţ încă de la lansarea campaniei : „Au răspuns apelului nostru tote categoriile sociale, de la cel mai mic la cel mai mare. Mulţumim din suflet tuturor”.

Campania pentru salvarea vieţii lui Vlăduţ nu se opreşte însă aici. Cei care doresc, pot face donaţii în continuare în conturile:

BRD – Călăraşi – RON:  RO 58 BRDE 120 SV 0815 866 1200; EURO: RO 54 BRDE 120 SV 0815 874 1200; Cod SWIFT: BRDROBU – Titular: Decu Magdalena

BCR – Călăraşi – RON: RO 76 RNCB 0098 0847 1191 0001; EURO: RO 49 RNCB 0098 0847 1191 0002; Cod SWIFT: RNCBROBU – Titular: Decu Vlad-Andrei

Daniela Mihalache

Spitalul Judeţean de Urgenţe Călăraşi are datorii neachitate către furnizorii de medicamente încă din anul 2009, anul acesta reuşindu-se stingerea datoriilor pe 2008. Datoriile au ajuns la 65 de miliarde de lei vechi, după cum ne spune directorul spitalui, Ion Sfetcu, iar premise pentru ca acestea să fie achitate la zi nu prea sunt. Banii pe care spitalul judeţean îi primeşte de la Casa Judeţeană de Sănătate se consumă în proporţie de 80% pe salarii şi din acest motiv nu mai ajung şi pentru plata datoriilor pentru medicamente. Până acum, unitatea a beneficiat de înţelegere din partea distribuitorilor de medicamente însă pentru cât timp, nu se ştie. Aceasta nu ar fi singura problemă cu care se confruntă spitalul judeţean călărăşean. Lipsa medicilor este o altă situaţie care se încearcă a fi rezolvată. Managerul spitalului a reuşit să obţină certificatul de liberă practică de la Colegiul Medicilor din România pentru trei medici bulgari. Aceştia vor veni să lucreze, în special, în cadrul Unităţii de Primiri Urgenţe. Mai este totuşi de făcut un pas. Obţinerea acordului şi din partea Ministerului Sănătăţii care, deocamdată, întârzie să apară. Sfetcu este totuşi încrezător că nu vor fi impedimente în obţinerea acestuia şi că până la sfârşitul lunii se va rezolva şi problema lipsei unor medici în spitalul călărăşean.

Dinulescu către PNL şi PSD:” Voi faceţi administraţie cu japca”

Decebal Mihalache

Un proiect de hotărâre  de la ultima şedinţă a consiliului judeţean, care aparent nu ridica probleme, a iscat un mare scandal. Directorul Mihai Roibu, de la Direcţia copilului, căruia i s-a aplicat o sancţiune disciplinară, a cerut încă de anul trecut ca aceasta să i se ridice. Numai că majoritatea PNL şi PSD nu au dorit acest lucru. Pedeliştii s-au străduit să-i convingă de faptul că legea este de partea lui Roibu. Legea funcţionarului public spune clar că după un an de la aplicarea sancţiunii aceasta se radiază de drept. Nu discutăm cât de vinovat este sau nu Roibu. Acestuia i s-a aplicat o sancţiune, iar legea este clară. Numai că liberalii în timpul şedinţei o tot dădeau de gard cu consultări între partide, adică cu PSD. Fapt ce a atras nemulţumirea lui Marian Dinulescu, afirmând:” Voi faceţi administraţie cu japca”. În lipsa lui Răducu Filipescu şedinţa a fost condusă de Dan Drăgulin. Aceasta nu a putut să dea un răspuns clar de ce nu se aplică legea, ce spune că după un an de la aplicare sancţiunea se radiază de drept. Argumentul acestuia la orice problemă este numai deturnarea subiectului către PDL. “Dar Dinulescu când a făcut şi a dres, dar pedeliştii când au făcut aia şi aia?”,întreabă Drăgulin şi zice el că argumentează foarte bine. Înţelegem jocurile politice, dar toate au o limită. S-ar părea că în consiliul judeţean nu există nicio limită. Nici în privinţa votului pentru un proiect de hotărâre nu există nici limită şi nici lege. Prin vot consilierii liberali şi pesedişti au hotărât amânarea proiectului de hotărâre. Din  nou, l-am întrebat pe Drăgulin ce text de lege prevede un vot pentru amânare. Normal, că a folosit argumentele descrise mai sus. În lege, după cum a spus şi Dinulescu în timpul şedinţei, se prevede votul pro, contra sau abţinere. Nimic altceva. Culmea este că şi secretarul judeţului, Dumitru Tudone, spune că ce s-a petrecut acolo e legal. Normal, dacă Filipescu decretează că un vot liberal e dublu cât un vot pesedist şi triplu faţă de unul pedelist asta devine lege pentru Dumitru Tudone. Dar, de ce s-a ajuns aici? Curtea de conturi a constatat anumite nereguli pe partea de achiziţii publice la Direcţia de protecţie a copilului, alături de Roibu, conducătorul unităţii, fiind găsită vinovată şi Otilia Groapă, de sorginte PNL, director economic. Pentru Roibu sancţiunea  a fost aplicată prin hotărâre de consiliu judeţean. Ori, din câte cunoaştem noi, sancţiunea se aplică de conducătorul instituţiei, de angajator, adică de Filipescu. Cum să aplice o sancţiune un organ deliberativ cum este consliul judeţean? Dar, pentru că îl cunoaştem, îl suspectăm pe Filipescu că s-a ascuns după cireş şi a pasat  răspunderea consilierilor(nu este prima dată, vezi respingerea unei plângeri prealabile pe

L.544/2001 de consilierii judeţeni). Acum, ne zice Filipescu, cine a aplicat sancţiunea tot ăla să o ridice. Naşpa don Felipe, nu poţi înlătura o ilegalitate tot cu aceaşi ilegalitate. Aşa că Mihai Roibu poate să-l acşioneze în judecată pe preşedintele consiliului judeţean, să-l oblige să-i radieze sancţiunea şi să-i mai ceară şi nişte lovele ca despăgubiri că tot umblă cu şuşanele. În toată tevatura s-a băgat şi Camelia Ghiveciu, care pentru cele întâmplate la “protecţia copilului” l-a scos vinovat pe Dinulescu. Chipurile, Dinulescu “a pus-o” pe Otilia Groapă să întocmească greşit factura prin care s-au cumpărat „pungi” şi nu ce se găsea în pungi. Dinulescu după ce spune că Ghiveciu “are frustrări” şi-a adus aminte de ce aceasta a fost schimbată de la protecţia copilului chiar de PNL: blocase instituţia prin faptul că adunase teancuri de hârtii pe birou pe care nu le semna.  

Daniela Mihalache

Mirel Daniel Ţuţianu a revenit acasă, în sânul social-democraţilor. L-am văzut la conferinţa judeţeană a PSD Călăraşi unde venise în calitate de delegat. Ulterior am aflat că este membru al organizaţiei Vâlcelele, unde a ales să se înscrie, motivând, mai în glumă, mai în serios, că a dorit să se înscrie în organizaţia municipală într-o duminică, dar a găsit uşa închisă la partid. Apoi, „am luat-o încolo spre Cuza Vodă, dar nici acolo n-am găsit pe nimeni. Tocmai la Vâlcelele a găsit pe cineva”, ne spunea Ţuţuianu.

Mirel Daniel Ţuţuianu a fost primar în perioada 2000-2004 şi a demisionat din PSD când a pierdut preşedinţia organizaţiei municipale Călăraşi în detrimentul lui Marian Drăgan. De atunci, el a fost candidat la primărie din partea PNŢCD, consilier judeţean şi, cea mai importantă funcţie pe care încă o deţine, cea de colaborator la Express.

Decebal Mihalache

Declaraţiile făcute de primarul Nicolae Dragu, într-un săptămânal local, legate de posibile şpăgi la construirea supermarketului PIC, nu l-au lăsat rece pe Răducu Filipescu. Din contră, era să dea în clocot. Cam negru şi pus pe harţă Filipescu a spus că el nu are nicio treabă cu banii de la PIC. În schimb, Dragu afirmă că “cei care caută şpăgi sau altceva, ar trebui să se uite în ograda de la Consiliul Judeţean” şi continuă “dacă e vorba de şpăgi, să fie întrebat Răducu Filipescu”. Nu l-am mai întrebat întrucât ne-a răspuns singur. El nu are nicio treabă, nu ştie nimic. Mai mult, spune că primarul a redirecţionat săgeţile către el. Apoi a trecut la ameninţări. Îl va da în judecată atât pe Nicolae Dragu, cât şi pe Constantin Tudor. Nu a terminat aici. A explicat că nu el, Răducu Filipescu, va depune plângere, ci consiliul judeţean pentru ştirbirea imaginii. Pentru ca acestea să se întâmple va cere votul consilierilor judeţeni. Nu este prima dată când Filipescu se ascunde sub pulpana consiliului judeţean. Dacă este bărbat, dacă se consideră calomniat, să se războiască el. De fapt, noi credem că Filipescu joacă la cacealma. Suntem tare curioşi să vedem ce text de lege invocă Filipescu cu privire la afectarea imaginii consiliului judeţean( N.R. Consiliul judeţean Călăraşi este cel mai incompetent din ţară, a adus numai deservicii judeţului, a dus la sapă de lemn cetăţenii judeţelui, iroseşte banii publici pe chestii de doi lei, ş.a.m.d.). Ascunderea după pulpana consiliului judeţean mai are o semnificaţie. Filipescu zice că o să ceară o căruţă de bani despăgubiri, pe care, normal, o să-i doneze unor copii. Gest nobil, numai că cine cere despăgubiri acela trebuie să plătească în instanţă un procent din ceea ce solicită. De aceea Filipescu nu vrea să acţioneze el direct, ci prin interpusul consiliul judeţean: să nu scoată bani din buzunar. Revenind la PIC-ul nostru, de fapt al lui Filipescu, Dragu mai spune că lucrările de construcţie au fost executate de firma “Digital Trust”, cu Aurel Dobre în frunte, omul de casă al lui Filipescu. Aici trebuie să recunoaştem, primarul greşeşte. Lucrările nu au fost executate de Digital Trust. A, da’ ne-am adus aminte de cine au fost executate! De firma unde acţionar este nepotul Filipescului din Arad, Contrust. Nasol! Şi DNA-ul tocmai este pe fir la PIC. Nu-i învăţăm noi pe procurori cum să-şi facă treaba, dar la câte dividende a luat nepotu’ din Arad de pe urma Contrust DNA-ul trebuie să-l găsească putred de bogat. Dacă-i sărac lipit ar putea să-l întrebe unde-s lovelele? Să le fi donat unchiului? De accea să fie Filipescu atât de sensibil şi nervos când cineva aduce vorba de PIC? Aşeptăm răspunsuri pentru că la conferinţa de presă de miercuri Filipescu ne-a dat dreptul numai la trei întrebări, pe care le-am epuizat la contractul “Mărul”, atribuit de consiliul judeţean prin încredinţare directă unui liberal. Explicaţia dată de Filipescu pentru lipsa licitaţiei este că pedelistul Boc a dat o decizie în acest sens. Tare e Boc ăsta că modifică legea achiziţiilor publice prin decizii!  De fapt, toţi pedeliştii de la mic la mare sunt nişte hoţi, corupţi, iar liberalii, sărăcuţii de ei, nişte îngeraşi, care apără poporul oprimat!   

- declară Oana Niculescu Mizil

Decebal Mihalache

Schimbările ce au loc în aceste zile în PSD ar putea atrage şi schimări în consiliul judeţean, unde deocamdată funcţionează alianţa PNL-PSD. Liviu Vârtejanu, Alina Jipa, Gabi Bădică, adică perdanţii de duminica trecută, împreună cu toată echipa PSD, nu au pus deloc probleme liderului PNL, Răducu Filipescu, care şi-a impus politica fără probleme. PSD s-a ales cu firmituri. Oana Niculescu Mizil a declarat că “în mod cert vom reanaliza alianţa cu PNL”, acest lucru însemnând chiar şi intrarea în opoziţie faţă de Filipescu, din moment ce a adăugat “şi vom decide colaborarea cu alte partide”. Alianţa PNL-PSD din consiliul judeţean se învârte în jurul gărzii vechi şi mai ales a lui Liviu Vârtejanu. Acesta nu o doreşte pe Oana Mizil în fruntea partidului cu niciun chip, cea care a declarat că a primit ameninţări din partea lui Vârtejanu pentru a renunţa la candidatură. Vârtejanu este făzut ca fiind omul lui Filipescu, liberalul fiind şi cel ce l-a impus vicepreşedinte de consiliul judeţean. Filipescu, prin intermediul lui Vârtejanu, încearcă să “controleze” PSD-ul local,  ceea ce i-a şi reuşit, în bună parte. Nu o dată Filipescu a afirmat către anumiţi pesedişti că nu şi-o doreşte pe Oana Mizil preşedinte de partid, ci pe Vali Deculescu, pe care îl poate “controla”. De aici până la schimbări politice majore nu este decât un pas. Oana Mizil declară că nu s-a discutat de schimbarea lui Vârtejanu din funcţia de la consiliu judeţean, şi nici de schimbarea altor consilieri. Nu a răspuns că nu se pune problema schimbării acestora. Schimbarea de optică la nivelul PSD nu este atât de ciudată. Oana Mizil a declarat că îşi doreşte să obţină preşedinţia consiliului judeţean în 2012. Ori, cu Filipescu aliat, care să-şi facă toate meandrele, PSD nu va reuşi niciodată acest lucru. Adversarul principal al PSD la Călăraşi nu este PDL, ci Filipescu. Astfel că, o alianţă PSD- PDL, pentru izolarea Filipescului, nu este exclusă. Ar fi primul pas. Al doilea e descurajarea!

-   Echipa lui Deculescu ar încerca să cumpere delegaţi

Decebal Mihalache

Surse din cadrul PSD Călăraşi au declarat pentru Express că anumite persoane din PSD, ce au pierdut alegerile de duminică, încearcă să cumpere voturile delegaţilor, astfel încât aceştia să voteze în favoarea lui Vali Deculescu. Aceeaşi sursă ne-a precizat că are cunoştinţă de acest lucru de la unul din delegaţi, dar care nu a pronunţat o anumită sumă. Mai mult, unora li s-au promis sume mai mari de bani dacă reuşesc să aducă mai mulţi delegaţi care să accepte mituirea. Aceste lucruri s-au petrecut la sediul Camerei de Comerţ din Călăraşi, unde s-a discutat despre alegerile de la Liga Aleşilor Locali, unde preşedinte ar trebui să devină primarul din Cuza-Vodă, Aurel Stan, identificat ca făcând parte din tabăra lui Deculescu. Aceeaşi sursă ne-a declarat, din cele povestite de un participant, că delegaţii erau scoşi separat din sala unde aveau discuţiile, propunânduli-se diferite sume de bani. Nu ar fi prima dată când se vorbeşte de mituire. În 2004 PSD ar fi încercat mituirea consilierilor judeţeni pentru a obţinere preşedinţia instituţiei, în 2008 la alegerile locale PNL a mituit electoratul, după care practica de a oferi “atenţii” a devenit ceva obişnuit pentru toate partidele. Nu în ultimul rând Doru Ioan Tărăcilă a acuzat-o pe Oana Mizil că a venit cu sacoşa de bani la Călăraşi, la alegerile prezidenţiale. La atâtea acuze de mituire, întrebăm responsabilii din PSD, presa ce trebuie să facă?

Decebal Mihalache

Marian Petre Miluţ şi-a dat demisia din fruntea ţărăniştilor, după ce în timpul cât a condus partidul nu a reuşit să ducă PNŢ în Parlament, un deziderat pe care nu l-a îndeplinit. Chiar dacă la nivel naţional Miluţ nu a reuşit mare lucru, la Călăraşi a reuşit să obţină doi consilieri judeţeni, care au un cuvânt de spus la unele proiecte de hotărâre. În ultima perioadă, Miluţ a mers cu PDL, după ce mai multă vreme a cochetat cu PNL, dar de la care nu a obţinut mare lucru. Cei doi “papagali”, cum îi numea Filipescu pe cei doi consilieri PNŢ, devin foarte atractivi în acest moment pentru preşedintele de consiliu judeţean, el fiind în căutarea chiar şi a unui jumătate de vot. Depinde ce face Miluţ. El şi-ar putea continua afacerea de la Prefab, dar ar putea foarte bine să vândă “Prefabricatele”. În nenumărate rânduri Miluţ a ameninţat că vinde tot şi pleacă în “State”. Acum nu e exclus să se ţină de cuvânt. Primele repercursiuni ale demisiei sale se vor simţi în presa călărăşeană. El deţine Observator de Călăraşi şi Radio Voces Campi. Acolo se anunţă o nouă politică economică în sensul că cele două instituţii de presă vor trebui să se autofinanţeze. Greu în vremuri de criză. Foarte greu, cu consecinţele de rigoare. Ar putea să vândă unui interesat. Astfel, se încheie un nou capitol în istoria ţărăniştilor, dar lumea merge mai departe cu sau fără Miluţ, cu sau fără afacerile sale.

Începând de marţi, 25 mai, finanţele călărăşene au noi şefi. Prin decizia ministrului Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, Gheorghe Popa şi Nicolae Ţifrea, au revenit pe funcţiile deţinute anterior de venirea la guvernare a PDL, primul ca director general, al doilea ca director adjunct. Din vechea conducere a finanţelor a mai rămas doar Ioana Păduraru, ea ocupând funcţia de director adjunct şi pe timpul guvernării PNL.  Revenirea acestora pe funcţii a fost posibilă ca urmare a declarării neconstituţionale a ordonanţei prin care actualii directori au fost numiţi pe funcţii.

Schimbări s-au produs şi la Vamă, însă doar la nivel de director adjunct, funcţia fiind preluată de Aurel Barangă, fostul şef al vămii. Acualul director, Ion Voicu a scăpat în a fi schimbat şi a rămas în continuare director.

De asemenea, la Garda Financiară s-a produs o rocadă, în sensul că George Ştefan a devenit director plin, iar Daniel Plăişanu, director adjunct.

Aşteptăm să vedem ce surprize ne mai aşteaptă în perioada următoare, pentru că în ultima vreme avem parte de tot mai multe.

Virgil Diaconu: “I-am curaţat”

Decebal Mihalache

Zi istorică, duminică, 23 mai 2010, pentru pesediştii călărăşeni, care au schimbat dintr-un foc toată conducerea partidului, nemaiaşteptând ziua alegerilor din data de 30 mai. Garda veche a fost înlăturată de la putere de către organizaţia municipală Călăraşi şi, prin votul acesteia, Doru Ioan Tărăcilă, Liviu Vârtejanu, Liviu Muşat, Răzvan Meseşanu, Vali Deculescu, Alina Jipa sau Gabi Bădică fiind în imposibilitatea să ocupe o funcţie de conducere la nivel judeţean. Cei 220 de delegaţi au sancţionat dur echipa Deculescu, singura lor posibilitate fiind aceea unei candidaturi la şefia partidului. Celelalte funcţii sunt rezervate oamenilor din echipa Oanei Mizil care au spulberat tot, votul negativ la adresa celeilalte echipe fiind mai mult decât evident.

Pesediştii au fiert la foc mic şi la sfârşit au dat în clocot

Ziua de duminică a început cu un calm aparent, fiecare tabără făcându-şi calcule peste calcule. La nivel declarativ echipa Deculescu era încrezătoare în victorie. Municipiul Călăraşi era un fief al vechii gărzi, practic de aici venind majoritatea conducerii judeţene. Este şi lucrul ce i s-a reproşat. De celaltă parte optimismul era mai moderat, sperându-se într-o victorie cu 60% din voturi. Discursurile nu au schimbat cu nimic intenţia de vot, fiecare delegat ştiind bine cu cine trebuie să voteze. Doru Ioan Tărăcilă a mers pe acelaşi discurs de ani şi ani de zile, în care teoria nu corespunde deloc cu faptele. Unii de prin sală chiar au început să vocifereze, spunând că s-au săturat de aceleaşi vorbe fără acoperire. În schimb, Oana Mizil a electrizat cea mai mare parte din sală, anticipându-se rezultatul votului. Oana Mizil nu este un orator ca Tărăcilă. Asta e clar. Dar a redat speranţele pesediştilor că partidul poate câştiga puterea la următoarele alegeri. În plus aceasta are o credibilitate mai mare decât toată garda veche la un loc. Vali Deculescu, surprinzător, a avut un discurs mai bun decât era de aşteptat. Totuşi, a avut emoţii vizibile. Atât de mari încât la un moment dat, ţinându-se de pupitru acesta a început să trepideze, muşchii mâinilor nemaifiind controlaţi de creierul ce era concentrat doar pe victoria în faţa contracandidaţilor. După ore bune, seara târziu a venit şi vestea. Echipa Oanei Mizil a spulberat totul. Acesteia nu-i venea să creadă, însă nu se bucura vizibil. Ştia că aproape totul s-a terminat, pierderea preşedinţiei organizaţiei fiind extrem de improbabilă. Sorin Vrăjitoru se plimba prin sală cu telefonul mobil din difuzorul căruia se auzeau schelălăiturile unui pisoi, semn că echipa adversă a fost rău călcată pe coadă. Virgil Diaconu, după ce a realizat victoria totală, a încins un “pinguin” în sala de la Orizont şi avea să spună mai târziu:”I-am curăţat”, aluzie la eticheta de “curăţător de solzi de peşte” pe care i-a atribuit-o Tărăcilă. Asta a fost!

Tărăcilă nu şi-a anunţat candidatura

Multe persoane aflate în sala de la Orizont aşteptau ca Doru Ioan Tărăcilă să-şi anunţe candidatura. Cei din tabăra Oanei Mizil pentru că îl consideră un adversar mai uşor de învins faţă de Vali Deculescu. Alţii aşteptau să pună în practică ceea ce a spus pe blog şi anume că îşi va depune candidatura. De fapt, pe blog a spus că şi-a depus-o. Nimeni nu a văzut-o. Astfel că, mulţi comentau că Tărăcilă ne-a păcălit şi de data asta. Poate de data asta s-a păcălit singur şi şi-a păcălit şi susţinătorii.

Drăgan, Damian, Dinu Camelia şi Cuţăr au prins şi ei un loc

Din viitorul consiliu judeţean al PSD va face parte şi Marian Drăgan, vechi activist PSD, care a declarat de la tribună că din moment ce se vorbeşte de tabere în partid el se poate declara adept al taberei „domnului Drăgan”. Este şi motivul pentru care a obţinut cele mai multe voturi, nefiind sancţionat masiv de nicio tabără. Ninel Damian, după joaca cu dute-vino dintr-un partid într-altul,  extrem de cuminte în ultima perioadă, s-a poziţonat bine şi de data asta. Flerul de arbitru profesionist de box i-a spus că vechea gardă o va încasa aşa că s-a mutat. Nu la Bucureşti, ci mai spre Oana Mizil. Acelaşi lucru îl putem spune şi despre Camelia Dinu. De aceea e admirabilă, e sublimă şi ne place tuturor. Vorbeam de tactica politică! Următorul pe listă, care a scăpat ca prin urechile acului este Nicolae Cuţăr. În cazul nostru urechile acului se numeşte Ion Ştefan, voturile pentru actualul viceprimar datorându-se acestuia, prin echipa de la “Apă-canal”. Cuţăr este considerat o persoană liniştită, la locul ei, aşa că se poate converti repede. Mai în glumă, mai în serios, Virgil Diaconu spunea de aceste alegeri că ambele echipe sunt reprezentate în consiliul judeţean:” Noi avem 38 şi ei au unul, pe Cuţăr”

Ce va fi duminică?

Duminică ar putea fi sărbătoare naţională în PSD Călăraşi. Echipa Oanei Mizil are şanse mari să parafaze o victorie anticipată. Dacă Oana are un contracandidat, Vali Deculescu, ceilalţi, pur şi simplu,  nu mai au pe niciunul, aceştia ieşind din cursă. Astfel, Ion Ştefan se bate la prim-vicepreşedinte cu nu se ştie cine, Virgil Diaconu transferat de la Călăraşi la Vasilaţi( ca să nu fie mazilit pe teren propriu) a scos-o din cursă pe Mari Drăgănescu pentru funcţia de secretar executiv, în timp ce Boabeş şi Ţone de la Olteniţa au şanse mari să devină vicepreşedinţi. Echipa, cu siguranţă va fi completată şi cu primari, Oana Mizil insistând ca şi “teritoriul” să fie reprezentat. Marian Drăgan, în ciuda speculaţiilor care se fac, ne spune că nu doreşte nicio funcţie în partid. Nici măcar pe cea de vicepreşedinte. Astfel că, duminicăm 30 mai, sub privirile atente ale lui Ponta şi mai ales ale lui Dragnea, vom afla cine va fi preşedintele PSD Călăraşi. Prin votul delegaţilor, evident, numai că politica din Călăraşi nu mai este demult un fenomen local, el este regional şi chiar naţional!

Decebal Mihalache

Directorul Direcţiei de Sport a Judeţului Călăraşi, Mihai Stroe, a ieşit în faţa presei călărăşene pentru a demonstra că acuzele ce i s-au adus la postul Realitatea TV sunt total nefondate. Conform televiziunii în cauză el ar fi cheltuit mai mult decât trebuie pentru achiziţionarea unei maşini de lustruit gheaţa artificială de la patinoarul de la “Stadion”. Acesta a declarat că ,în primul rând, s-a filmat o altă maşină de lustruit şi nu cea despre care s-a făcut vorbire. În al doilea rând el a prezentat documentele de la licitaţie, la care au participat patru firme, cea cu preţul cel mai scăzut fiind declarată câştigătoare. El spune că preţul de aproximativ 46.000 RON se justifică şi prin licitaţie dar şi prin preţurile practicate pe piaţă. Din acest punct de vedere Mihai Stroe spune că nu are ce să-şi reproşeze mai ales că actele au fost semnate şi de reprezentanţi de la minister. Referitor la faptul că la postul tv s-au prezentat documente el a spus că acestea oricum sunt publice, dar nu au fost solicitate de nimeni. Astfel că, directorul direcţiei de sport a tras concluzia că acestea au fost sustrase de persoane din “interior”, urmând să declanşeze o cercetare administrativă în acest sens. Şi referitor la achiziţionarea patinoarului acesta nu are ce să-şi reproşeze din moment ce firma ce a câştigat licitaţia a depus oferta cea mai avantajoasă, specificaţiile patinoarului oferit fiind în concordanţă cu ceea ce solicitase.

-    Campania pentru preşedinţia organizaţiei judeţene a PSD a fost una destul de lungă şi plină de suişuri şi coborâşuri. Cum a decurs această campanie şi ce aţi învăţat în toată această perioadă ?

-    Din Duminica Floriilor am început primele adunări generale, dar campania propriu zis a început cu trei săptămâni înainte.  A fost o campanie lungă, cu momente extrem de frumoase şi plăcute, dar şi momente neplăcute. O campanie extrem de intimă, internă, de partid, şi am spus voit intimă pentru că ţine enorm de mult de dialogul direct cu omul, cu membrul PSD. Omul acela te judecă, te analizează şi te critică pentru că tu eşti viitorul lui lider şi are o speranţă pentru el şi comunitatea lui. Responsabilitatea mea  ca viitor lider de organizaţie judeţeană este extrem de mare, iar eu sunt responsabilă de ceea ce spun. În această campanie am participat la toate adunările generale, nu a fost o adunare generală organizată şi anunţată la care să nu particip. Mi-a făcut enorm de mare plăcere să mă reîntorc în fiecare organizaţie teritorială, să îi revăd pe oamenii cu care am muncit  în campania de la prezidenţiale de anul trecut. Nu ascund faptul că am două carneţele pline cu problemele interne de partid, cu problemele comunităţii şi cu problemele personale. Deja am început să le centralizez, pentru că eu sunt o persoană extrem de organizată şi ceea ce îmi propun duc la bun sfârşit . Toate aceste probleme am început să le reorganizez şi, în funcţie de urgenţe, prioritar mă voi ocupa de aceste chestiuni.

-          Ce v-au cerut  membrii PSD ca şi candidat la preşedinţia partidului.

-          Să le fiu aproape după ce voi câştiga. Mi-au pus pe tapet această problemă care a fost în centrul dialogului nostru şi anume că era oprită, tăiată, comunicarea cu centrul. Centrul fiind aici, la Călăraşi. Asta este una dintre problemele interne de partid. Oamenii aceia erau căutaţi doar în preajma alegerilor . În rest, când aveau nevoie de un mic sprijin pentru ei sau pentru organizaţie, nici gând să fie primiţi în audienţă.

-          V-au reproşat membrii PSD ceva ?

-          Mie personal…Nimic.  Din contră. Le-am promis că mă reîntorc, m-am reîntors. Tot ce am promis am făcut.

-          Echipa adversă a mizat foarte tare pe faptul că nu sunteţi călărăşeancă. Cum i-aţi simţit pe membrii PSD din judeţ? Au ţinut cont de acest lucru ?

-          Eu sunt pesedistă şi candidez pentru o organizaţie a PSD.  Candidez să fac treabă pentru călărăşeni şi pentru PSD. Pentru membrii PSD din judeţ nu a contat deloc că nu sunt călărăşeancă. Cred acum, după o analiză intens făcută asupra acestei campanii electorale interne, că a fost un dezavantaj pentru contracandidatul meu Valentin Deculescu.  Tocmai din simplul fapt că legătura dintre organizaţiile teritoriale şi cea de la centru era tăiată, întreruptă . Oamenii au zis „Iarăşi un călărăşean pentru călărăşeni”? Dar noi din judeţ, noi nu contăm ? Vrem ca cel care va fi acolo să fie neutru, echidistant, vrem o perosană care să ne audă şi pe noi, şi problemele noastre.  Inclusiv ieri am fost la ultimele adunări generale şi oamenii aceia mi-au spus „Doamna Mizil, vă rugăm să vă îndreptaţi şi spre noi.”  Iar eu am deschis această cale. M-am sfătuit cu echipa mea şi am decis că este spre binele organizaţiei ca BPJ să fie compus şi din vicepreşedinţi aduşi din teritoriu pentru că nu ai cum să cunoşti, dacă stai într-un birou la centru, să identifici problemele călărăşenilor, ale pesediştilor. Dacă nu-i primeşti nici să-i asculţi, nu le cunoşti problemele.

-          Duminică s-a desfăşurat conferinţa municipală, în care echipa dvs. a ieşit câştigătoare. Cum se explică acest succes ?

-          E greu de explicat o victorie la care poate nici noi nu ne aşteptam şi un insucces major pentru cealaltă echipă poate la care nici ei nu s-au aşteptat. Mie nu-mi place să spun echipa mea, echipa lor. N-am divizat nici în momentul în care m-am alăturat acestei organizaţii, ci pur şi simplu atunci am unit. Eu sunt un om care crede în anumite principii şi-ntr-o anumită conduită. Şi conduita mea ca viitor lider  va fi să unesc şi să lucrez în echipă. Tocmai de aceea îmi pare foarte rău de Vali Deculescu, contracandidatul meu, pentru că el acum nu mai are posibilitatea de a candida nici măcar pentru o funcţie de vicepreşedinte, conform statutului. Şi este un om de valoare. Eu o să încerc să-i cooptez în viitoarea echipă care va conduce această organizaţie într-un fel sau altul. Uşa rămâne deschisă pentru el, Răzvan Meseşanu, Ninel Ţifrea, sunt oameni de mare valoare pentru acest partid. Oameni care şi ei au muncit şi şi-au făcut treaba. Că au fost lăsaţi, că n-au fost lăsaţi, e problema lor personală. Păcat că nu au venit de la bun început alături de mine.

-          Cei care au fost alături de dvs. încă de la început nu  se vor supăra că veţi lăsa uşa deschisă pentru Deculescu, Meseşanu sau Ţifrea ?

-          Nu. Cred că nici ei nu au nimic cu ei. Oamenii care sunt lângă mine sunt oameni de foarte bună calitate, iar cu toţii avem un singur scop: consolidarea organizaţiei judeţene a PSD. Având acelaşi scop nu cred că ei ar pune interesele personale mai presus decât interesele de echipă. Plus că aici este o comunitate destul de mică, ne cunoaştem între noi, suntem prieteni. Eu nu am renunţat la echipa mea nici la pacea de la Ileana. M-am bătut pentru fiecare om pentru că aceşti oameni au mers în această campanie de luni de zile lângă mine şi au muncit cu mine. În afară de acest lucru m-am înconjurat de oameni cu extrem de bun simţ. I-am analizat foarte bine la prezidenţiale, deşi eu atunci, sincer vă spun, nici nu mă gândeam să candidez la preşedinţia organizaţiei. Toţi din echipa actuală şi-au făcut treaba, toţi sunt învingători în comunele în care au fost trimişi. Ne-am clasat în comunele unde au fost responsabili pe primul loc, acolo unde noi nu am avut deloc organizaţii. Am avut mână bună şi sper ca şi pentru 2012 să am mână bună.

-          Unele voci din tabăra perdantă cataloghează echipa Oana Mizil drept una slabă. Dumneavostră cum o percepeţi ?

-          În toată această campanie eu şi echipa mea nu am jignit pe nimeni, n-am aruncat cuvinte urâte la adresa nimănui, în schimb noi am fost jigniţi, ameninţaţi, intimidaţi, s-au folosit elemente de diversiune. Ori, exact aşa cum am spus…Păcat ! Suntem prieteni, suntem oameni până la urmă şi era o luptă internă. Haideţi să le dăm o şansă. Au demonstrat şi au confirmat la prezidenţiale. Dacă erau oameni slabi, dacă nu erau buni politicieni  nu reuşeau. Virgil Diaconu, la Vasilaţi, unde nu am avut echipă foarte bună, a poziţionat PSD pe primul loc. A avut un targhet de 200 de voturi, dar a adus 1.000. Maria Dragomir la Sohatu a ieşit printre primii, Sorin Vrăjitoru la Alexandru Odobescu, Popescu Haralambie a avut un district foarte greu şi a reuşit în multe comune. Nu aş vrea să uit pe nimeni. Succesul unui politician se contabilizează în rezultatul votului. Noi astăzi avem o conducere. Această conducere a pierdut alegerile. Este clar că ceva a scârţâit. Oamenii m-au întrebat cum l-am bătut pe Becali, cum am reuşit la prezidenţiale aici, la Călăraşi, cum am ridicat procentul în diasporă… Le-am spus că e foarte simplu. Trebuie să vrei şi să poţi. Un bun politician trebuie să aibă fler, carismă, să aibă simţul de a-l observa pe cel de lângă el şi capacitatea de a dialoga şi a fi aproape de oameni.

-          Care va fi prioritatea Oanei Mizil dacă va fi aleasă preşedinta PSD ?

-          Prioritatea mea va fi judeţul Călăraşi pentru că cea mai mare parte din responsabilitatea morală se va îndrepta spre cei care mă vor vota duminică la conferinţă. Am proiecte începute. Primul a debutat pe zona socială, este vorba de analizele gratuite pentru depistarea cancerului mamar şi de col uterin. Apoi,   am alte proiecte caritabile care se vor desfăşura de la începutul lunii septembrie, de mare anvergură pentru Călăraşi. Pot să le fac! Am instrumentele necesare să atrag fonduri pentru Călăraşi din zone caritabile, avem instrumentele necesare să aducem puţină lumină şi speranţă pentru călărăşeni.

-          Ce promisiuni le-aţi făcut peseditilor pentru a vă vota duminică ?

-          Eu nu fac promisiuni. Ştii cum se spune: Taci şi faci. Faptele au greutate mai mare decât vorbele. Am demonstrat deja la prezidenţiale. Am demonstrat şi în calitate de om. Numai pentru faptul că în toată această campanie am stat de vorbă cu ei de la egal la egal. Eu nu sunt pusă pe un postament. În politică trebuie să fii de la egal la egal cu toţi oamenii pentru că trebuie să fii foarte conştient că în momentul când un om pune ştampila pe tine ai responsabilitate faţă de el, datorie morală faţă de acel om. Altfel, a doua oară nu mai pune ştampila pe tine când te duci să-i ceri votul dacă nu ai făcut nimic pentru el. Promisiuni…Ei ştiu exact că sunt un om foarte bine intenţionat pentru PSD. Eu sunt un om de stânga. Sunt crescută pentru a fi om de stânga. Am o carieră politică în faţa mea. Sunt tânără. Nu am făcut afaceri cu statul, nimeni nu poate să mă atace în acest sens, nu am de gând să fac afaceri cu statul. Pentru mine demnitatea şi mândria de a fi om politic curat şi de a mă lupta pentru oameni este mai importantă decât orice. Dumnezeu mi-a dat şi atunci trebuie să dau şi eu înapoi.

-          Dacă duminică veţi deveni preşedinta organizaţiei care va fi primul lucru pe care îl veţi face săptămâna următoare ?

-          O să încerc să-i strâng pe toţi pesediştii din tot judeţul şi să le mulţumesc pentru votul acordat şi să se cunoască între ei, indiferent că sunt din Borcea, din Fundulea, Frumuşani sau Vasilaţi. Trebuie să ne cunoaştem. Organizaţia PSD Călăraşi va fi ca o mare familie. Sprijinul va porni de la centru până la graniţele judeţului. Apoi, vizez o foarte bună reorganizare.  Sper totuşi colegii mei să nu se sperie de ceea ce am de gând să fac pentru această organizaţie. Muncă, muncă şi iar muncă, în interesul lor. Ca să ne reorganizăm să fim cea mai puternică organizaţie a unui partid în acest judeţ şi să câştigăm alegerile în 2012.

Daniela Mihalache

Vineri, 21 mai, după îndelungi aşteptări, şefia IPJ Călăraşi a fost adjudecată de Vasile Mărgineanu, fostul şef al Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Călăraşi. Acesta a participat la concursul organizat de Inspectoratul General de Poliţie, alături de alţi patru colegi, deşi în cursă se înscriseseră şapte candidaţi în total. La concurs a fost însă respins cms. Marian Bordeiaş, pentru că nu îndeplinea condiţia de a mai fi deţinut vreo funcţie de conducere în poliţie, iar Costică Tatu, comisar şef, a ales să nu mai participe. Într-un final, lupta pentru şefia IPJ Călăraşi s-a dat între Vasile Mărgineanu, comisar şef, Gheorghe Nanu, şeful Serviciului de Investigare a Fraudelor, cms şef Valeriu Bebereche,  şef de birou la Direcţia de Control, din cadrul Direcţiei Generale de Control şi Audit Intern de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, Petronel Dumiraşcu, şef biroul de personal din cadrul IPJ Călăraşi, şi Mihai Valeriu, şef de birou la Serviciul pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale (SIAS).

Decebal Mihalache

Chiar dacă legea lustraţiei va intra în vigoare odată cu alegerile din 2012 nu înseamnă că ea nu-şi produce efectele încă de acum. Unii politicieni trebuie să-şi ia adio de la proiectele de viitor, unul din cazuri fiind cel al lui Dan Drăgulin. Acesta intră sub incidenţa legii şi nu mai poate candida nici la primărie, nici la altă funcţie, şi nu mai poate fi numit într-una importantă. Dacă acum câţiva ani, când se auzise de legea lustraţiei, Drăgulin spunea că o să ajungă până la Haga, acum este mai liniştit. Spune că nu-i pare rău că nu o să candideze şi că se va dedica muncii de partid, pentru ca PNL să câştige alegerile în 2012. Cum partidul nu-l va putea recompensa printr-o funcţie, recompensa va fi doar una morală, cu o strângere de mână tovărăşească, pentru că “lovelele” vor fi la alţii . Un alt lustrabil este şi Liviu Vârtejanu, fost pe la “judeţeana de partid”, dar în cazul său sunt şanse să-l lustreze alţii înainte de termen. Au scăpat tovarăşii Şerban Jenel, Nicolae Dragu, Vali Gâdea, întrucât au fost nişte tovarăşi mai mici.

-“Sunt cam mulţi”, afirmă Marian Dinulescu

Decebal Mihalache

De restructurările din sistemul bugetar ar putea “beneficia” şi angajaţii de la Casa de Asigurări de Sănătate Călăraşi, care zilele acestea au trebuit să dea un test. Acesta a constat în descrierea timpului petrecut la servici, pe capitole de activităţi şi cu timpii alocaţi pentru fiecare categorie în parte. Destul de greu testul, după cum spunea şeful Casei, Marian Dinulescu, mai ales că din teste a reieşit că unii angajaţii “muncesc” chiar şi 12 ore, dar stau numai 8 la servici. Aşa că nu este exclus, după cum spunea Dinulescu, ca unii din ei să plece acasă .

“ Şoferiţa blondă” umblă  cu  mere stricate

Decebal Mihalache

Noul program “Mărul”, ce-l completează pe celebrul corn şi laptele, crează  noi oportunităţi celor cu lipici la contracte, dar şi ziariştilor care nu stau pe acasă. Astfel că în ziarul Click din 4 mai 2010 am aflat de o raită a redactorilor cu pricina prin Fundulea, dar nu să se intereseze de terenuri, ci de merele aduse copiilor din şcoli. Acolo s-au mirat, dar pentru noi e ceva normal, că au găsit multe mere stricate sau care nu corespundea standardelor de calitate. Chiar şi directorii de şcoli din Fundulea s-au săturat să vadă atâtea mere stricate. Cel ce se ocupă de afacere este o cunoştinţă mai veche de a noastră, Silvia Nica, “şoferiţa blondă” după cum am denumit-o, din moment ce într-o anumită ocazie i-a adus Filipescului maşina consiliului judeţean la scară. Acum, după cum singură afirmă în Click, consiliul judeţean i-a încredinţat direct contractul cu mere, stricate, pentru că, vai, se termina anul şcolar şi nu s-a mai putut face licitaţie. Pe noi o să ne intereseze şi valoarea contractului, dar şi cum stă treaba cu nitriţii, nitraţii şi alte cele găsite în merele cu care se cadorisesc copii, care nu ştiu că mărul şi consiliul judeţean au ceva în comun. Ambele conţin viermi, care rod tot ce prind! Parandărăt să iasă!

Daniela Mihalache

Luni dimineaţă, un cazinou din municipiul Călăraşi a fost jefuit de doi bărbaţi necunoscuţi care sub ameninţarea pistolului au reuşit să sustragă 15.000 de lei. Cu cagule pe faţă şi mănuşi negre, cei doi indivizi, au pătruns în sala în care funcţionau aparatele de joc electronice şi ruletă. Jaful s-a petrecut în dimineaţa zilei de luni, la ora 3.39, iar din modul de operare al atacatorilor pare că totul a fost executat la pont. Mai ales în condiţiile în care lovitura a fost dată duminică spre luni când încasările sunt, probabil, mai mari.Gestionara a scos banii din aparate fără a respecta procedura

Poliţia Municipiului Călăraşi a fost sesizată de agentul de pază al cazinoului asupra faptului că doi bărbaţi necunoscuţi au sustras suma de 15.000 de lei, reprezentând încasările pe care gestionara le avea în casa de marcaj. Deplasaţi la faţa locului, poliţiştii au constatat, din relatările agentului de pază şi gestionarei, că în jurul orei 03.35 două persoane care purtau cagule şi mănuşi negre, fiecare având asupra sa un pistol, au pătruns în sala în care funcţionau aparatele de joc şi ruleta.  Poliţiştii au constatat că evenimentul a fost favorizat şi de faptul că gestionara, contrar procedurii care stipula închiderea cazinoului la efectuarea schimbului de tură şi ridicarea banilor din aparatele electronice de joc, a ridicat sumele în intervalul 03.00 – 03.15 şi le-a pus în casa de marcat, fără a lua măsuri de asigurare a acestora.

Poliţistul comunitar, aflat lângă cazinou, n-a avut nicio reacţie

În tot acest timp în care se petrecea jaful, la aproximativ 10 m de uşa de acces a cazinoului, se afla un agent de pază al poliţiei comunitare. Acesta a observat că două persoane cu cagule pe cap fugeau, însă nu a avut nicio reacţie în sensul de a le urmări sau de a sesiza poliţia sau dispeceratul propriu despre acest fapt. Poliţiştii au şi înştiinţat, de altfel, Primăria Municipiului Călăraşi cu privire la atitudinea agentului comunitar pentru a fi luate măsuri corespunzătoare şi prelucrarea cazului cu întreg efectivul pentru a se evita un astfel de comportament.

Daniel Anghel, şeful poliţiei comunitare, ne-a declarat că, potrivit fişei postului, poliţistul era obligat să anunţe poliţia. Acesta a precizat că marţi se va întruni consiliul de administraţie care va decide ce sancţiune va aplica în acest caz. Poliţistul comunitar se află în continuare la serviciu, nefiind suspendat până la lămurirea situaţiei.

Dincolo de aceste aspecte, primăria Călăraşi ar trebui să facă o analiză pertinentă asupra numărului de poliţişti comunitari pe care îi plătim din bugetul local, atâta timp cât eficienţa lor lasă de dorit. În ceea ce priveşte modul de comportament al agentului de pază ce se afla în timpul programului, în Parcul Florilor, la 10 metri de cazinou, acesta ar trebui concediat de vreme ce nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu.

Cazinoul avea sistem de supraveghere, dar nu funcţiona

Cazinoul care a fost jefuit fusese controlat de poliţişti pe 10 mai anul acesta. În urma controlului s-au constatat mai multe nereguli şi au fost făcute recomandări pentru remedierea acestora. Întrucât s-a constatat că nu au fost luate măsuri de conformare la cele recomandate, în cauză a fost întocmit dosar penal pentru neglijenţă în serviciu. De asemenea, sala de jocuri era prevăzută cu sistem de supraveghere video, atât din interior cât şi din exterior, care însă nu funcţiona.

Acum, poliţiştii efectuează cercetări pentru identificarea suspecţilor şi recuperarea prejudiciului, iar din ultimele informaţii dosarul penal a fost deschis pe numele gestionarei.

Daniela Mihalache

Garda de Mediu va avea un nou comisar şef, după ce mai bine de doi ani instituţia a fost condusă interimar de Aura Sâmbeteanu. De la 1 iunie, Rareş Ionescu, actual director coordonator la AJOFM va prelua conducerea Gărzii de Mediu, locul său devenind vacant. Deja democrat-liberalii se gândesc la o nouă nominalizare la conducerea AJOFM, în cărţi fiind la această oră Maria Magearu sau Emilia Mihăilescu, ultima fiind angajată la ANOFM. Aceasta a mai deţinut funcţia de director adjunct la AJOFM, însă nu a avut susţinerea organizaţiei pentru a ocupa o funcţie de conducere în vreo instituţie deconcentrată. Deocamdată, decizia în privinţa unui nou şef la AJOFM nu este luată, aşa că surprize pot să apară.

Rareş Ionescu, cel ce va deveni de la 1 iunie comisar şef la Garda de Mediu, este preşedintele tineretului democrat-liberal, şi a ocupat funcţia de director la AJOFM încă din 2009.

Decebal Mihalache

Articolul publicat săptămâna trecută în Express şi în care erau date din unele sondaje de opinie referitoare la încrederea în politicienii călărăşeni a făcut mare deranj la uşa lui Daniel Drăgulin. Până la urmă nu am înţeles nemulţumirea sa, credibilitatea datelor, pe care nu le-a contestat, sau faptul că ele au fost făcute publice. Doar faptul că cele publicate de Express sunt catalogate de Drăgulin “sondajul Dumbravă” nu ţine loc de nimic. E adevărat, unul din cele trei sondaje a fost comandat şi plătit de Virgil Dumbravă. Dar, el “bate” cu alte două, realizate de altcineva. Nici măcar Filipescu nu a contestat datele. Normal, el se află cel puţin în posesia unui sondaj din cele trei. Dacă pe Drăgulin îl deranjează realitatea, că are în jur de 4-5 % în sondaje, nu este nicio problemă. O să-i spunem că va câştiga primăria Călăraşi din primul tur, cu 90% din voturi. Asta în ipoteza în care PNL îl va desemna candidat. Dar, până atunci, trebuie să treacă prin furcile caudine ale legii lustraţiei, care auzim că se află la  promulgare la Cotroceni.

N.R. La numărul acesta l-am “sărit” pe cel mai fidel cititor al nostru, George Răducu Filipescu, şi ne cerem scuze. Faptul că ne-a ameninţat cu judecata a băgat o aşa panică în noi, încât am vrut să-l…dar n-a răspuns calculatorul la comenzi!

De departe evenimentul cel mai important al acestor zile este cel al alegerilor interne din PSD, unde se va hotărî ce, cum şi mai ales cine. Acest lucru ar trebui să intereseze pe oricine şi aici mă refer că aceste alegeri nu sunt importante numai pentru membri PSD. Cei ce vor ieşi învingători ar putea ocupa funcţii în administraţia publică locală şi centrală şi vor lua decizii în numele nostru, care ne vor influenţa viaţa de zi cu zi. De aceea Express acordă o importanţă deosebită acestor alegeri. Încercăm să facem o radiografie a candidaţilor anunţaţi până la această oră, fără a avea pretenţia că suntem deţinătorii adevărului. Ne vom pune în pielea unui pesedist, pentru că aceştia votează şi aceştia decid. Nu va fi un vot la întâmplare. Va fi unul emoţional, dar şi din interes. Ca să fim realişti, suma intereselor individuale ne dă interesul grupului. La fel se întâmplă la orice partid, e ceva normal, iar PSD nu face excepţie.

Oana Mizil- persoana ce a reaprins flacăra pesedistă

Începem cu Oana Niculescu Mizil, din simplu motiv că ea a fost prima ce şi-a anunţat candidatura la şefia partidului. Am mai spus-o şi o mai spunem, ea a reuşit să creeze atâta vâlvă în PSD încât nici nu ne puteam închipiu. Aceasta dovedeşte că este un pericol pentru adversari, reuşind să redea speranţa pierdută a multor pesedişti. Este de departe punctul său forte. PSD Călăraşi, coordonat, ajutat, finanţat sau cum vrem să-i spunem, de Oana Mizil a câştigat alegerile prezidenţiale la Călăraşi, lucru ce nu s-a mai întâmplat demult. Am văzut şi am auzit mulţi pesedişti pentru care alte lucruri nu mai contează. Important e că Oana Mizil a câştigat şi e capabilă să câştige alegerile. Nu orice partid şi orice membru îşi doreşte să ajungă la putere? Mijloacele contează mai puţin. Când adversarii politici te lovesc pe la spate, pesediştii ar trebui să se aplece ca lovitura să fie şi mai zdravănă? Poveşti, simple poveşti. În politică trebuie să te lupţi cu armele adversarului şi asta a făcut Oana Mizil. Un punct considerat vulnerabil de către adversarii Oanei Mizil este acela că nu este călărăşeancă. Cu acest lucru a fost şi este atacată. S-ar părea că peste acest handicap a trecut. Fire sociabilă, a reuşit să-şi atragă simpatizanţi printre membri PSD din judeţ. Este adevărat a ajutat-o şi autoritarismul lui Doru Ian Tărăcilă pe când conducea partidul, vremuri care nu au fost uitate de pesedişti. Ei ştiu să compare! Până la urmă, este important unde dormi dacă reprezinţi interesele călărăşenilor pesedişti? Pentru unii da, pentru alţii, nu. Pe de altă parte, după cum am mai scris, atacarea Oanei Mizil prin faptul că nu este din Călăraşi este o ţintă greşită. Ea a reuşit să strângă în jurul ei un grup de călărăşeni nemulţumiţi de drumul pe care a mers PSD Călăraşi. Aceştia, bănuim, că nu vor să mute partidul la Bucureşti sau la Mizil. Evident, este o glumă! Virgil Diaconu, Ion Ştefan, chiar şi Ţone de la Olteniţa, nu au făcut politică la nivel înalt. Asta, în ochii populaţiei, este un avantaj. Lumea, care oricum este sătulă de politică, este iritată când vede într-un partid aceleaşi şi aceleaşi figuri. Eternele persoane care sunt pe listă la toate alegerile. Iar PSD Călăraşi a cultivat acest lucru. Acum Oana Mizil vine cu “prospături”. A calculat bine! Până acum.

Cu căluţul cabrat de la Călăraşi la Maranello

Un alt punct considerat vulnerabil al Oanei este faptul că are legături cu libanezii, soţul ei fiind din Liban. “Nu vrem să învăţăm araba”, făcea Tărăcilă o  critică  plastică, referindu-se la acest lucru. Dar, aparenta vulnerabilitate, poate fi transformată în success. Arabii nu înseamnă neapărat terorişti, iar libanezii Oanei sunt creştini ca şi noi. Pe de altă parte, aceştia reprezintă o comunitate de afaceri puternică în România. Banii acestora nu au avut miros nici pe timpul lui Tărăcilă şi nici acum, după cum spunea un pesedist pragmatic. În plus, Oana Mizil, prin legăturile sale, poate deschide orice uşă. Nu numai de la Bucureşti. Naşul său de cununie este actualul prim-ministru al Libanului, fiul fostului prim ministru asasinat, Rafic Hariri. Familia Hariri este una pro-occidentală şi cine are curiozitatea să stea o noapte pe internet o să-şi facă o idee despre ce înseamnă familia Hariri în Europa. Are “intrări“  la toate cancelariile europene şi în toate mediile de afaceri importante. Probabil pe acestă filieră a fost ales şi un alt naş de cununie al Oanei, şi anume nepoata lui Luca di Montezemolo, patronul Ferrari.

Vali Deculescu, “băiat bun ce ţinteşte prea sus“

De la Maranello şi forţa “căluţului cabrat” trecem la forţa lui Vali Deculescu. Aceasta constă în faptul că este călărăşean. Pe acest aspect a mizat Deculescu. Altceva nu am putut afla de la el. După două conferinţe de presă şi o pace, cea de la Ileana, Deculescu nu mai vorbeşte. Lipsa sa de experienţă politică şi-a spus cuvântul în cele întreprinse. Pe seama sa s-a speculat faptul că este împins de la spate de Doru Ioan Tărăcilă. Văzut ca o speranţă de “naţionaliştii“  călărăşeni a ajuns să le înşele încrederea acestora. Fără să-i anunţe, el, împreună cu Răzvan Meseşeanu, au bătut palma cu gruparea Oanei Mizil. După o zi s-a răzgândit. Motivele « răzgândelii » nu fac obiectul articolului de faţă, cert este că printre pesedişti circulă varianta că Filipescu şi-a « băgat coada ». Faptul că PSD Călăraşi este controlat de un adversar politic nu este un lucru de neglijat. Chiar şi pendularea lui Vali Deculescu a dat multora de gândit. Forţa unui lider stă şi în capacitatea de a lua decizii rapid, care nu se schimbă după cum bate vântul. În concluzie, Deculescu este băiat bun, dar a ţintit prea sus, după cum spunea un alt pesedist pragmatic. Sau cine ştie, poate săgeata sa va nimeri tinţa!

Tărăcilă- creşterea şi descreşterea imperiului pesedist

Ultimul pe listă este Doru Ioan Tărăcilă, proaspăt candidat anunţat pe blog. Tărăcilă nu mai  e ce a fost, s-ar putea spune în câteva cuvinte despre acesta. PSD Călăraşi a cunoscut gloria sub Doru Ioan Tărăcilă, a dominat judeţul ani buni, ceea ce se decidea în sediul de la “găzărie“  era literă de lege pentru toţi membri de partid, pentru toată suflarea judeţului. PSD făcea legea în Călăraşi, nimic nu se mişca fără ştirea partidului. Dar, asta este istorie. Acum suntem în prezent, în care mulţi îşi aduc aminte că partidul a mers din eşec în eşec din 2004 încoace. Atunci, PSD Călăraşi a fost izolat pe scena politică a judeţului, ceea ce a dus la ani buni de opoziţie. Nici la « centru » liderii, în frunte cu Tărăcilă, nu au mai avut « intrări ». Încet, încet, Doru Ioan Tărăcilă şi-a pierdut din credibilitate în faţa electoratului, apoi în faţa membrilor de partid. Eşecul suferit de acesta la primul scrutin electoral uninominal a fost punctul de pornire pentru contestarea sa în partid. Este o realitate faptul că mulţi pesedişti consideră că Tărăcilă îi duce la pierzanie. Numai auzul numelui său irită electoratul. După cum am mai spus, populaţia este sătulă de politică şi de aceleaşi şi aceleaşi nume. Adulat de unii, detestat de alţii, Tărăcilă este văzut ca unul ce s-a îmbogăţit din politică. Averea sa de 10 milioane euro, conform Capital, nu a fost niciodată recunoscută de el. Până la urmă, ceea ce ne interesează pe noi în acest moment nu este ceea ce este adevărat, ci ceea ce cred cei ce votează, mulţi dintre ei trăind din salariu. Chiar şi strategia adoptată de acesta ne spune că are ceva teamă de Oana Mizil. A anunţat iniţial că va intra în luptă dacă bucureşteanca revendică preşedinţia partidului. Nu a făcut-o, declarând că susţine un călărăşean. Normal, toţi s-au uitat la Vali Deculescu. Apoi, după ce acesta a trădat la Ileana, Tărăcilă anunţă că intră în luptă. Pe blog. Chiar şi aşa, Tărăcilă are susţinătorii săi. Vremurile de glorie, când unii şi-au promovat interesele cu vârf şi îndesat nu se pot uita. Acum depinde câţi din aceştia votează. Pe 30 mai vom vedea care strategie va fi cea câştigătoare, ce persoane vor conduce PSD Călăraşi şi, posibil, administraţia judeţeană. Dar, până acolo mai e mult, primul pas fiind câştigarea încrederii electorilor pesedişti, dar şi a preşedintelui Victor Ponta şi a secretarului general Liviu Dragnea.

Decebal Mihalache

“Piaţa Mare” a municipiului Călăraşi, mai precis hala de legume-fructe, ar putea fi concesionată, dacă două treimi din consilierii locali sunt de acord cu mai vechea iniţiativă a primarului Nocolae Dragu.  Conform unui studiu de oportunitate în acest moment starea construcţiei de acolo este una deplorabilă, în timp ce tarabele nu mai pot satisface cerinţele de igienă. Un milion de euro i-ar trebui primăriei pentru a demola vechea construcţie şi a ridica una nouă la cele mai înalte standarde. Cum banii sunt inexistenţi, acest lucru ar putea fi realizat de o firmă privată.  Încă din mandatul trecut s-au purtat asemenea discuţii, majoritatea consilierilor de atunci şi de acum fiind de acord ca destinaţia de piaţă să fie menţinută pentru satisfacerea nevoilor populaţiei din zonă. Pe de altă parte zona centrală a oraşului este “moartă”, după ora 16 aici fiind pustiu, contrastând puternic cu agitaţia din Piaţa Big. O parte din noua construcţie, care ar putea avea şi o altă destinaţie, depinde de imaginaţia investitorului, ar avea şi rolul de a anima comerţul şi zona centrală a oraşului, altădată un reper în acest sens. Dar, totul depinde de decizia politică a consilierilor, căci politicul este în tot şi în toate. Mai ales în economie.

Daniela Mihalache

La nivelul judeţului Călăraşi, din cele 33 de proiecte depuse de primării pentru modernizarea satelor, o singură comună a obţinut fonduri europene în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pe măsura 322 privind renovarea, dezvoltarea satelor,  îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală. Este vorba de comuna Unirea care a obţinut aproape 20 de milioane de lei pentru modernizarea a 5 km de drum în satele Unirea şi Oltina, înfiinţarea a 8 km de reţea de canalizare menajeră cu staţie de epurare, renovarea, modernizarea şi dotarea căminului cultural şi înfiinţarea unui centru de zi pentru copiii din localitate. Proiectele altor şase primării din comunele Roseţi, Independenţa, Ştefan cel Mare, Spanţov, Fundeni şi Mitreni au fost declarate eligibile, însă fără finanţare.

Primarul Isvoranu nu-şi explică decizia comisiei

Primarul comunei Spanţov, Ion Isvoranu, nu îşi poate explica decizia comisiei care a analizat proiectele. Deşi proiectul depus de localitatea sa a fost declarat eligibil, acesta se declară pesimist în obţinerea unor fonduri, însă speră ca totuşi parte din proiectul depus să fie finanţat pe HG 577 sau pe OG 7 din fonduri guvernamentale. Isvoranu mai spune că proiectele din judeţul Călăraşi au pierdut puncte în competiţia cu alte judeţe din cauză gradului de sărăcie, unde s-au putut obţine doar 7 puncte din cauză că gradul de sărăcie este evaluat la mediu, în timp ce judeţele din Moldova au grad crescut şi din acest motiv iau 15 puncte. Acest aspect nu i se pare corect primarului Isvoranu atâta timp cât în Moldova sunt staţiuni turistice, în timp ce în Călăraşi nu există aceleaşi facilităţi.

Primăriile din judeţul Călăraşi au cheltuit sume importante pentru realizarea studiilor de fezabilitate necesare depunerii proiectelor, în unele cazuri acestea ajungând şi la un milliard de lei vechi. În condiţii de criză când se numără fiecare bănuţ, primarii acum sunt descumpăniţi că au cheltuit banii şi nu s-au ales cu nimic.

Timp de trei zile, municipiul Călăraşi va deveni capitala matematicii româneşti. În perioada 28-30 mai, municipiul Călăraşi va găzdui Olimpiada Naţională de Matematică pentru elevii claselor V-VI, fiind aşteptaţi să participe aproape 200 de elevi şi cadre didactice din toată ţara. Micii matematicieni vor susţine proba scrisă de matematică la Şcoala „Nicolae Titulescu”, singura din municipiu care poate primi un număr atât de mare de elevi. Potrivit inspectorului general şcolar, Constantin Tudor, evaluarea lucrărilor va fi făcută de 24 de profesori de matematică din judeţene Călăraşi, Constanţa, Giurgiu, Ialomiţa şi Bucureşti, jumătate dintre aceştia fiind din Călăraşi.

Elevii şi profesorii vor fi cazaţi în unităţi hoteliere şi internate din municipiul Călăraşi. Pentru buna desfăşurare a evenimentului s-au atras sponsorizări în sumă de 100 de milioane lei vechi, Consiliul Judeţean Călăraşi a alocat 223 de milioane lei vechi, iar Primăria Municipiului Călăraşi – 100 de milioane.

Daniela Mihalache

Centrul Cultural Judeţean Călăraşi organizează, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Călăraşi, Primăria Municipiului Călăraşi, Magazinul “Muzica” Bucureşti şi A.J.F. Călăraşi, Festivalul-concurs de interpretare a muzicii uşoare româneşti-  ”Flori de mai”, ediţia a XXII-a. Festivalul se va desfăşura în fiecare seară, în perioada 21- 23 mai, începând cu ora 20:00, pe scena Arenei “Navrom”, fiind structurat pe trei secţiuni – “Flori de mai” – “Şerban Georgescu” -”Floricele pe câmpii”. Secţiunea “Floricele pe câmpii” se va desfăşura în data de 22 mai, începând cu ora 17:00, la sediul Centrului Cultural Judeţean Călăraşi. Ca o noutate pentru acest an, şi secţiunea “Floricele pe Câmpii” se va desfăşura după modelul concursului pentru adulţi, în speţă, vor participa doar copii care au câştigat premii la alte festivaluri. De asemenea, anul acesta publicul va putea vedea două recitaluri pe seară şi nu unul ca în anul precedent.  Juriul festivalului va fi format din Titus Andrei, Viorel Gavrilă, Viorela Filip, Sorin Danciu, Marian Ardelean şi Marius Văduva (secretar juriu).

Angajaţii Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară au încetat protestele marţi, nemulţumirile lor ajungând deja pe masa Guvernului. Aceştia au organizat, săptămâna trecută, un protest spontan, ei refuzând să mai lucreze cu publicul. Motivul pentru care au refuzat să mai intabuleze dreptul de proprietate a fost, în principal, nivelul de salarizare. Potrivit Sandei Măstăcăneanu, reprezentanta salariaţilor, protestele au venit ca urmare a prevederilor stabilite în Legea salarizării unice prin care angajaţilor care lucrează în cadastru le-au fost diminuate salariile de încadrare în medie cu 50%. “ Cel mai mic salariu este al consilierului juridic, de 600 de lei, în condiţiile în care un şofer a fost reîncadrat în medie cu 900 de lei. Vrem ca profesiile de bază pe care se susţine această instituţie să fie recunoscute. Chiar dacă pentru registrator sau pentru asistent registrator principal sunt necesare studii juridice, fiecare desfăşoară o cu totul altă activitate şi nu poţi să spui că cel care este consilier juridic face ce face un registrator. Registratorul  este cel care este pus să garanteze înscrierea dreptului de proprietate.. Practic, această instituţie garantează dreptul de proprietate în România. Ori, în condiţiile în care noi vom avea aceste salarii de încadrare foarte mici, din nou vor exista suspiciuni în ceea ce priveşte corectitudinea noastră” a declarat Sanda Măstăcăneanu.  Aceasta a subliniat că salariaţii nu protestează faţă de măsurile ce vor fi luate de Guvern în privinţa reducerii salariilor cu 25%, ci pentru că s-a procedat la reîncadrarea greşită a acestora, conform Legii unitare a salarizării.

- interviu cu senatorul Vasile Nedelcu, vicepreşedinte UNPR

- Domnule senator, de ce trebuie luate acum măsuri de austeritate ? Nu pot ele fi amânate ?

Măsuri de austeritate trebuiau luate încă de acum 20 de ani. Pentru că nu am ştiut să ne limităm, pentru că nu ne-am mulţumit cu ce aveam la dispoziţie, pentru că toată lumea a vrut mai mult şi mai mult, am ajuns în situaţia grea de astăzi. Criza cu care noi ne confruntăm acum nu este numai economică, ci şi una morală, de sistem. Sistemul este bolnav ! Toate practicile din ultimii 20 de ani l-au îmbolnăvit, iar Executivul trebuie acum să îl ”vindece”. Măsurile de austeritate anunţate recent de Guvern şi preşedinte sunt singurul ”tratament”pe care îl mai avem la dispoziţie. Trebuie să  punem piciorul în prag şi să luăm acum aceste măsuri, altfel periclităm viitorul tinerei generaţii. Gata, sacul e gol, trebuie să înţelegem asta. Preferăm să tăiem de la toţi câte o parte, pentru o perioadă, decât să ajungem în situaţia în care să nu mai putem plăti absolut nimic. Este un risc pe care trebuie să ni-l asumăm pentru a nu ajunge în situaţia Greciei.

- Ce măsuri sunt acceptabile şi oportune pentru UNPR şi care este viziunea partidului pentru depăşirea actualei situaţii, dar şi a crizei economice ?

UNPR propune menţinerea valorilor actuale ale pensiei minime garantate – de care beneficiază peste un milion de persoane – precum şi ale indemnizaţiei de creştere a copilului până la vârsta de 2 ani – în condiţiile în care doar 15% din mame beneficiază de procentul de 85% din media veniturilor nete din ultimele 12 luni. De asemenea, Uniunea mai propune reducerea cu 75%, pe următoarele 6 luni, a bugetelor pentru achiziţii publice, protocol, deplasări în străinătate şi utilităţi ale ministerelor, agenţiilor guvernamentale, Camerei Deputaţilor şi Senatului, reducerea cu 20% a contrabandei şi evaziunii fiscale, dar şi reducerea numărului de funcţionari diplomatici aflaţi în reprezentanţe, misiuni şi ambasade din străinătate, în paralel cu închiderea temporară a misiunilor din anumite ţări şi concentrarea lor pe zone. Veniturile bugetare pot fi suplimentate prin vânzarea participaţiilor minoritare ale statului, vânzarea patrimoniului imobiliar aflat în proprietatea statului, executarea silită a marilor datornici – fie aflaţi în proprietatea statului, fie în proprietate privată – precum şi introducerea unui impozit suplimentar pentru terenurile agricole necultivate.

- Cine sunt responsabilii pentru situaţia în care se află România şi cum vor plăti ei ?

Responsabili sunt mulţi – în speţă politicienii din ultimele două decenii, care au reprezentat factori de decizie în tot acest timp. Din păcate nu vor plăti niciodată, aşa cum nu au plătit nici pentru privatizările frauduloase, nici pentru falimentarea voită a multor intreprinderi – precum Fabrica de Zahăr Călăraşi, Combinatul Siderurgic Călăraşi, fostele IAS-uri sau complexele de porci de la Modelu şi Ulmeni.

- Îşi mai permite România să fie în continuare un stat social, în condiţiile în care de ani buni cheltuim mai mult decât producem? Credeţi că este momentul pentru o reformă profundă a statului ?

România este un stat social, însă nu trebuie să devină un stat de asistaţi sociali ! Gândiţi-vă doar la faptul că 3 milioane de angajaţi din economia reală trebuie să cotizeze pentru a asigura salariile a 1,4 milioane de bugetari şi 6 milioane de pensionari. De aceea da, este nevoie urgentă de reformă. Şi vorbesc de reforma profundă a statului, dar şi de schimbarea mentalităţilor oamenilor, care trebuie să înţeleagă că statul nu are un sac fără fund şi că resursele sale sunt limitate, mai ales că – aşa cum spuneţi şi dumneavoastră – cheltuim din păcate mult mai mult decât producem. Numai că pentru a realiza cu adevărat reforma este nevoie de sacrificii. Nu e deloc uşor acest proces, din contră, însă aceasta este singura cale de modernizare a ţării noastre şi de intrare în normalitate.

-Virgil Diaconu: ” E miştocăreală”

Decebal Mihalache

Ziua de 17 mai 2010 este una importantă pentru pesediştii călărăşeni, întrucât în acestă zi s-a produs un important eveniment. Doru Ioan Tărăcilă a anunţat că va candida pentru funcţia de preşedinte al organizaţiei. De fapt, el îşi mai anunţase intenţia de a candida, într-o şedinţă de partid, anunţul fiind făcut doar pentru simplu motiv de a nu fi dat afară din sală. De data aceasta candidatura sa a fost anunţată într-un mod original: pe blog. Ea nu a fost deloc la întâmplare. Prima dată şi-a anunţat intenţia de a candida, postând un comentariu, împreună cu echipa pe care “ar susţine-o”. Apoi, după câteva ore o oarecare Jane Doe, întreabă când va fi depusă candidatura, după care senatorul, printr-o nouă postare anunţă că ea este ca şi depusă. Foarte tare! Pentru respectarea adevărului anunţul făcut de Tărăcilă a produs euforie, printre susţinătorii acestuia, mai precis printre Radu Traian şi John Doe, doi obişnuiţi care văd realitatea în roz. Prea în roz. Asta s-a întâmplat pe blogosferă. În realitatea noastră, anunţul lui Tărăcilă  n-a mişcat un milimetru partidul nici la stânga, nici la dreapta. Oana Niculescu Mizil nu a “gustat” anunţul său, tocmai pentru că a fost făcut pe blog. Nu a dorit să facă niciun comentariu. Nici Valentin Deculescu nu a dorit să comenteze, acum. Cu altă ocazie era îngrijorat pentru o eventual candidatură a lui Tărăcilă, întrucât anumite voturi se vor împărţi între cei doi, iar Oana Mizil va câştiga. Oricum, ne-a dat asigurări că nu se va retrage din cursă, prin urmare nu va accepta funcţia de vicepreşedinte pe care i-a rezervat-o Tărăcilă. Asta în condiţiile în care şi Răzvan Meseşeanu este pe lista lui Tărăcilă pentru funcţia de vicepreşedinte, cei doi fiind artizanii păcii de la Ileana, criticată în termeni duri de senator, motivul fiind trădarea cauzei călărăşenilor. Petre Ţone de la Olteniţa este şi el anunţat de Tărăcilă că va candida în echipa sa la funcţia de prim-vicepreşedinte. Numai că olteniţeanul spune că prezenţa sa pe listă este împotriva voinţei sale. Nimeni nu l-a întrebat nimic. La urmă l-am lăsat pe Virgil Diaconu. El este anunţat de Tărăcilă ca fiind candidat în echipa sa pentru funcţia de trezorier. Anunţul lui Tărăcilă privind candidatura sa l-a lăsat rece pe Diaconu, fiind catalogat drept „miştocăreală” . “ E miştocăreală. E e o diversiune ca să iasă Deculescu”, a completat Virgil Diaconu, fiind convins că strategia pusă la cale nu are sorţi de izbândă. Din data de 17 mai şi până acum nu s-a mai întâmplat nimic. Tărăcilă nu a convocat nicio conferinţă de presă pentru a anunţa public că se înscrie în competiţie. Până la urmă fiecare e cu strategia sa, informarea, dezinformarea şi “miştocăreala” făcând parte activă din procesul electoral.

- afirmă senatorul UNPR, Vasile Nedelcu

”Declinul României a început cu 20 de ani în urmă” timp în care ”nici un Guvern şi nici un Parlament nu au reuşit să găsească luminiţa de la capătul tunelului”, a afirmat senatorul Vasile Nedelcu într-o declaraţie politică intitulată ”Istoria falimentului unei ţări” şi depusă la Senat. ”Nicio lege nu a ieşit din Parlament aşa cum trebuie. Toate au fost făcute ca să susţină interesele unora sau ale altora, nicidecum interesul naţional şi interesul cetăţeanului”, susţine senatorul în documentul citat.

Vasile Nedelcu a argumentat această afirmaţie exemplificând cu Legea PrivatizăriI Societăţilor Comerciale cu capital de stat (foste IAS-uri), promovată de Convenţia Democrată şi susţinută  de PDSR pe principiul ”una mie, două ţie” şi care a dus la împărţirea pe criterii clientelare a sferelor de influenţă şi nu la revigorarea acestor societăţi, ba din contră la moartea lor. ”S-au făcut disponibilizări fără ca resursele financiare necesare pentru acest lucru să existe în visteria întreprinderilor respective, aşa că banii au venit tot de la stat, tot din buzunarul tuturor românilor. Tot aşa s-a făcut şi aşa-zisa protecţie socială în perioada 95-96, când sub pretextul susţinerii fermelor acestea au fost conduse de fapt pe ultimul drum. Carnea şi celelalte produse alimentare nu erau vândute la preţul de cost, ci mult sub preţul pieţii, iar statul se făcea că suportă diferenţa înglodând în datorii colosale aceste ferme pentru a putea fi vândute ulterior pe nimic. Astfel, fermele cu pricina au devenit neprofitabile, n-au mai fost bani, iar animalele rodeau fiare în lipsa unor furaje. Aşa s-a întâmplat de exemplu la Comsuin Modelul Călăraşi, Contim Timişoara, Comsuin Căzăneşti, care în 97-98 şi-au dat obştescul sfârşit. După acelaşi scenariu au murit şi multe alte societăţi comerciale cu capital de stat din România, în timp ce hipermarketurile aşezate bine mersi în mijlocul marilor oraşe cu complicitatea primarilor au impus prin abuzul de putere exercitat legi noi înlăturând producătorul român”, mai scrie senatorul independent în declaraţia politică.

Vasile Nedelcu a amintit şi de Legea Pensiilor 19/2000, modificată un an mai târziu de către PSD, Legea 18 a Fondului Funciar şi Legea 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere.

”Toate aceste legi au fost făcute nu cu gândul la români, ci pe genunchi, de către găşcuţe politice a căror interes a fost doar binele propriu şi clientela politică. Nimeni nu s-a gândit până acum la viitor, toţi au trăit clipa puterii şi au profitat din plin. Aşa că am ajuns în situaţia tristă în care nu putem vorbi de logică şi continuitate legislativă”, afirmă senatorul independent. El a dezaprobat totodată faptul că orice licitaţie – de la pix la autostrăzi – este făcută cu un comision de minim 10 procente, dar şi faptul că banii din spitale sunt cheltuiţi în proporţie de 80-85 la sută pentru salarii, în timp ce pacienţii sunt nevoiţi să aducă de acasă medicamentele şi celelalte obiecte sanitare necesare tratamentului.

”Este vorba despre un sistem politic neviabil, fiind mai degrabă o criză de sistem pe care ne facem că nu o înţelegem, ce a fost perpetuată cu bună ştiinţă de aşa-zişii apărători ai ţării şi democraţiei. E timpul să medităm la lucrurile care ne-au adus în această situaţie şi să lăsăm deoparte demagogia şi politicianismul ieftin susţinut mai ales de către liderii politici şi mass-media”, a concluzionat senatorul Vasile Nedelcu.

- declară deputatul PSD, Oana Mizil

Daniela Mihalache

Doar câteva zile îi mai desparte pe pesedişti până la momentul organizării conferinţei judeţene a PSD Călăraşi. Competiţia este destul de strânsă, iar fiecare candidat încearcă să-şi convingă colegii că este mai bun decât contracandidatul său. În cursa electorală au intrat până acum deputatul PSD, Oana Mizil, Valentin Deculescu şi Doru Ioan Tărăcilă, chiar dacă, deocamdată, şi-a anunţat candidatura doar prin intermediul blogului personal. Primii doi candidaţi au participat la toate adunările generale de desemnare a delegaţilor la conferinţa judeţeană şi, spre surprinderea unora, Oana Mizil, chiar dacă nu este călărăşeancă get-beget, a fost bine primită de membrii PSD. De altfel, ea este o cunoştinţă mai veche a acestora încă din campania electorală de la prezindenţiale când a reuşit, alături de colegii săi, să aducă PSD pe primul loc în judeţ. Acum, ea spune că va candida alături de o echipă şi că echipa este punctul său forte. Chiar dacă lupta pentru şefia organizaţiei a creat dispute şi păreri diferite în rândul membrilor, Oana Mizil este convinsă că după 30 mai, toţi pesediştii îşi vor da mâna pentru a reconstrui partidul, astfel încât în 2012 să câştige împreună alegerile. Ea spune că nu a venit la Călăraşi pentru a-i dezbina pe oameni, ci pentru a-i uni, deşi în toată această  bătălie internă au fost lansate, la adresa sa, tot felul de acuze, iar cei ce o susţin au fost ameninţaţi cu pierderea locurilor de muncă. Lupta în interiorul PSD este destul de dură, iar penultimul act, probabil, se va consuma duminică, 23 mai, când va avea loc adunarea generală a organizaţiei municipale PSD Călăraşi, unde fiecare candidat va încerca să-i convingă pe pesedişti să le acorde votul.  Ultimul act va fi însă conferinţa judeţeană din 30 mai, unde vor participa preşedintele PSD, Victor Ponta, şi secretarul general al partidului, Liviu Dragnea. Atunci vom afla cine va conduce PSD pentru următorii patru ani.

Iau decizii cam ciudate, ca să nu le zic murdare.

Rosinanta patroneasa, cea cu creierul de gâscă,

E ea şefă peste şefe, dar e şi cam rea de muscă.

Don Quijote cel măreţul, fructifer de meserie,

Şi-ar dori să călărească, însă n-are herghelie.

Sancho Panza, mâna stângă, avocat al nimănui

Voturi nu ştie să strângă, dar nu-şi pune pofta-n cui!

Pupă-n c… săracu-ntruna, cu plăcere şi nesaţ,

I s-a aburit lentila de atâta ce-a pupat.

O familie de struţi, dar ea, pasăre măiastră,

Butoneasă de serviciu , făr’ la bancă să-i priască,

Mai un nod, mai o fentuţă, uite-aşa ajunge-n graţii !

Iar struţoiul habar n-are că ea-nşiră toţi fârtaţii.

Secretar  de municipiu, de motan nu ştie frica,

Nu munceşte din principiu, că mai bine stă struţica!

Şi din ferma mare, plină, a rămas doar o grădină,

Doar o goarnă şi-o găină, doi struţoi şi-o ciocantină.

De curând s-au căpătat cu-altă trupă de pupat,

Ce mai ieri erau în stare fructiferul să-l omoare,

Da’ mai nou se răzgândiră, fără să le fie silă

C-au scuipat unde-o să lingă . Şi , ca treaba să se-ncingă,

Dă-i şi pupă, măi nenică, să mai prindă-o fripturică!

Caltaboşu’ director, de fructe nu duce Dor:

Mai contează doi pupici, când e rost să te ridici ?!

Jane Doe

Daniela Mihalache

Banii europeni pe care orice primar se bucură când îi aduce într-o localitate sub forma unor proiecte finanţate de Uniunea Europeană nu sunt întotdeauna o mană cerească pentru localitate, mai ales atunci când nu sunt folosiţi în mod corect, conform proiectului. Cazuri în care autorităţile au fost nevoite să returneze fondurile europene sunt destule în ţară, două dintre ele fiind chiar în judeţul Călăraşi. Cel mai recent este cel al Primăriei Mitreni ce va trebui să returneze peste 20 de miliarde de lei, poate chiar mai mult, vreo 35 de miliarde, după cum spunea primarul comunei, având în vedere că penalităţile cresc de la o zi la alta. Este cert că primăria va trebui să returneze aceşti bani, informaţiile fiind cunoscute chiar şi la nivelul Instituţiei Prefectului Judeţului Călăraşi. Ce nu înţelegem însă este atitudinea primarului comunei Mitreni, Gheorghe Paceagiu, care nu doreşte să ofere mai multe amănunte, dorind parcă să ascundă sub preş situaţia exactă în care se găseşte localitatea, deşi el a fost cel care a avertizat instituţiile de control asupra celor întâmplate în comună. E adevărat că la momentul când făcea reclamaţiile nu era primar, era viceprimar. Acum însă, culmea ironiei, soluţiile va trebui să le găsească chiar cel ce le-a reclamat. Adică primarul Gheorghe Paceagiu. Acesta va trebui să le explice locuitorilor comunei ce măsuri va lua pentru a recupera banii, cum va acţiona pentru ca cei vinovaţi să plătească şi nu toţi cei 4.500 de locuitori care nu au nicio vină că fosta conducere a primăriei a  implementat greşit un proiect. Dar, să începem cu începutul…

Primăria Mitreni a luat aproape 1 milion de euro pentru alimentarea cu apă

În anul 2004, mai exact pe 6 februarie, primăria Mitreni a încheiat un contract de finanţare cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit ( fostul Sapard) pentru realizarea alimentării cu apă în comună, respectiv satele Mitreni şi Valea Roşie. Proiectul avea ca scop alimentarea cu apă a 4.087 de locuitori, costurile totale estimate fiind de 3.765.402,86 RON, echivalentul a 932.261,17 euro, din care 3.137.514,38 RON – fonduri Sapard, iar 627.888,48 RON – bani de la bugetul local.

Primăria a executat lucrările, astfel că la 29.09.2006 s-a realizat recepţia finală, fiind date în funcţiune staţiile de pompare şi clorinare. Două luni mai târziu, în noiembrie, Autoritatea de Sănătate Publică, în baza buletinelor de analiză prezentate de primărie, a emis autorizaţia sanitară de funcţionare, astfel că locuitorii comunei au putut beneficia de apă potabilă. Numai că apa nu era chiar atât de potabilă, după cum a constat fostul viceprimar al comunei, Gheorghe Paceagiu, actual primar.

Joaca de-a buletinele de analiză

Primele buletine de analiză, emise de laboratoare autorizate, în 2006, precum SC Almaro Med SRL, Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Mediului, iar altul de ISPIF Bucureşti, au evidenţiat că indicatorii fizico-chimici şi microbiologici analizaţi se încadrau în parametrii de potabilitate prevăzuţi de lege. Aşa a fost posibilă emiterea autorizaţiei sanitare de funcţionare.

Cu o lună de zile înainte de a fi emisă autorizaţia, acelaşi ICIM – Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – care emisese un buletin de analiză din care reieşea că apa este potabilă, emite buletinul de analiză nr. 536 din care reiese că sunt depăşiri ale unor parametri peste limita admisă de lege. S-a constatat astfel că azotaţii depăşeau cu aproape 10 ori concentraţia admisă de lege, azotiţii de 7 ori, plumbul de 2,5 ori, amoniul de 8 ori, dar şi că apa este de 5 ori mai tulbure decât ar fi trebuit să fie în mod normal. Concluzia – cetăţenii erau otrăviţi.  Acest ultim buletin de analiză care a învolburat apele a fost solicitat chiar de Primăria Comunei Mitreni, după cum reiese din actul emis de ICIM Bucureşti. De la acest buletin de analiză, au plecat toate reclamaţiile lui Gheorghe Paceagiu.

Iosif Constantin şi Aurelia Ghioca cercetaţi pentru abuz în serviciu

Aşa se face că în 9 martie 2007, acesta a depus o plângere la DNA – Serviciul Teritorial Bucureşti  prin care a solicitat efectuarea unor cercetări în legătură cu derularea programului Sapard pentru  proiectul „Alimentarea cu apă potabilă a satelor Mitreni şi Valea Roşie”, considerând că s-au comis anumite fapte penale prin folosirea unor documente inexacte.  În noiembrie 2007, DNA a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Iosif Constantin, fost primar al comunei, considerând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale faptelor penale reclamate, concluzionând că lipseşte intenţia. Tot atunci, DNA şi-a declinat competenţa spre Parchetul de pe lângă Judecătoria Olteniţa pentru ca acesta să continue cercetările asupra lui Iosif Constantin şi Aurelia Ghioca, contabila primăriei. În 2008, Poliţia Municipală Olteniţa confirmă faptul că pe 17 ianuarie s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de Iosif Constantin şi Aurelia Ghioca pentru săvârşirea infracţiunii de „abuz în serviciu”, dar şi că prin rezoluţia Parchetului de pe lângă Judecătoria Olteniţa s-a confirmat urmărirea penală.

DNA dă NUP, DLAF constată un prejudiciu

Deşi DNA a dat neînceperea urmăririi penale, Departamentul de Luptă Anti Fraudă, un fel de sucursală în România a Oficiului de Luptă Anti Fraudă ce supraveghează modul de cheltuire a fondurilor alocate de Uniunea Europeană, a constatat printr-o notă de control un prejudiciu de 226.102,67 RON, reprezentând contravaloarea tranşei finale de plată din fondurile comunitare, obţinută prin folosirea unor documente inexacte, cu referire la buletinele de analiză a parametrilor de potabilitate a apei, în care se specifica faptul că indicatorii fizico-chimici şi microbiologici analizaţi se încadrau în parametrii de potabilitate a apei  prevăzuţi de lege.

Primarul Paceagiu ameninţă presa cu judecata

De atunci însă lucrurile au evoluat…Au început controalele şi s-a ajuns la o altă soluţie…returnarea fondurilor europene. Care au fost motivele pentru care APDRP (fostul Sapard), respectiv Ministerul Agriculturii, a decis recuperarea fondurilor europene de la Primăria Mitreni nu am putut afla de la primarul Paceagiu, cel care în 2008 afirma că puţurile nu au fost forate la 80 de metri cum era prevăzut în proiect, ci la 40 de metri, dar şi că apa nu este potabilă, o cauză fiind şi aceea că puţurile au fost forate pe un tereu unde au fost depozitate pesticide. Acum, acesta nu face decât să ne ameninţe pe noi că ne va acţiona în instanţă pentru că am publicat aceste informaţii fără a-i cere aprobarea, de parcă mai suntem pe vremea fostului regim comunist când trebuia aprobare de la partid pentru a publica o informaţie. Primarul s-a limitat la a ne declara doar că face demersuri pentru ca populaţia să nu plătească, dar care sunt acestea, din nou, nu a vrut să ne spună. Primarul este obligat să facă demersurile legale pentru a recupera banii de la cei vinovaţi, altfel va avea de dat socoteală în faţa locuitorilor comunei. Faptul că ţine totul ascuns nu-i aduce nici un beneficiu. Să fim bine înţeleşi ! Faptul că au fost reclamate cele întâmplate la Mitreni şi că banii europeni nu au fost gestionaţi în mod corect şi nu şi-au atins scopul final, acela de a livra apă potabilă populaţiei, este un lucru bun pe care l-a făcut Paceagiu. Nu suntem însă de acord că acesta ascunde totul de ochii presei, în speranţa că locuitorii comunei nu vor afla situaţia reală şi că se va descurca să acopere paguba din bani publici. Povestea însă se va descâlci în cele din urmă, chiar şi fără informaţiile oferite de Paceagiu. Vom face demersuri la instituţiile abilitate pentru a afla care este situaţia de fapt şi de drept şi de ce locuitorii comunei trebuie să plătească nu 20 de miliarde, ci chiar 35 de miliarde după cum ne spunea primarul Paceagiu.

Locuitorii comunei, nevoiţi să plătească 35 de miliarde lei vechi

Nu este normal ca cei 4.500 de locuitori să  aibă de suferit nu patru ani, poate chiar 8 ani până la returnarea banilor europeni. Să plătească cei care au concurat la o asemenea situaţie: fostul primar, Iosif Constantin, reprezentanţii autorităţii contractante, fostul Sapard, laboratoarele de analiză care au emis buletinele în care se preciza că apa este potabilă, constructorul, dacă acesta nu a forat puţurile la adâncimea prevăzută în proiect, membrii comisiei de recepţie care au semnat procesul-verbal de recepţie a lucrărilor, toţi aceştia trebuie să răspundă. Va face oare primarul Paceagiu demersurile legale pentru ca toţi cei vinovaţi să plătească ? Vom trăi şi vom vedea. Noi tragem doar un semnal de alarmă şi spunem că 35 de miliarde lei vechi, la cât spune primarul că a ajuns suma, nu se pot recupera într-un timp atât de scurt de la o comună care nu are un buget prea mare, alocaţiile financiare bugetare nedepăşind anual 2-3 miliarde lei vechi.