Decebal Mihalache

Chiar dacă Regiunea Sud Muntenia este codaşă la fondurile atrase pentru dezvoltarea resurselor umane, asta nu înseamnă că nu dă bătăi de cap celor îndreptăţiţi să controleze folosirea banilor europeni. Şeful serviciului economic de la POSDRU Sud-Muntenia, Carmen Călin, răspunzând unei întrebări în cadrul unei conferinţe de presă, a afirmat că există o “alertă de nereguli” în ceea ce priveşte o societate din Călăraşi, SC Dinamic Tour Borcea SRL, care a accesat un proiect cu fonduri europene. Ea a precizat că raportul nu este gata şi că la momentul potrivit va fi pus la dispoziţia noastră. De raport şi “alerta de nereguli” a fost interesată şi directorul general al POSDRU, Anca Cristina Zevedei care, în plus, a promis transparenţă la cheltuirea fondurilor europene. Conform unor anunţuri publicitare SC Dinamic Tour Borcea se ocupă de calificarea şomerilor şi a persoanelor casnice în meserii dintre cele mai diverse: bucătari, ospătari, dar şi zidari, cameriste, piscicultori. Societatea este polivalentă ocupându-se şi de seminarii de educaţie antreprenorială, asistenţă pentru creşterea competitivităţii, consultanţă pentru personal de conducere, consultanţă pentru atragerea de bani europeni; se înţelege, activităţi finanţate din bani europeni, raportul POSDRU urmând să ne spună dacă activităţile sunt doar pe hârtie. Carmen Călin nu ne-a precizat despre ce alertă de nereguli e vorba, dar din informaţiile noastre patronul şi-a închiriat propria casă societăţii, pe o sumă ce face ca centrul Londrei să fie invidios pe strada Griviţa din Călăraşi. Conform normelor europene, orice achiziţie de bunuri din bani europeni, servicii etc., se face respectând legea achiziţiilor publice, nelăsând la dispoziţia unei societăţi private să încheie contracte cu orişicine.

Daniela Mihalache

Criza economică poate fi combătută cu fonduri europene. Şi asta pentru că banii de la Uniunea Europeană devin mai accesibili pentru mediul privat ca urmare a unei decizii prin care firmele vor putea accesa proiecte, fără a mai fi nevoite să asigure o cofinanţare proprie. Prin Programul Operaţional Regional, microîntreprinderile vor avea posibilitatea de a depune proiecte şi a solicita un împrumut nerambursabil,  suma maximă acordată pentru un proiect fiind de 200.000 de euro. Cine poate solicita asemenea fonduri, am aflat de la Liviu Muşat, directorul ADR Sud Muntenia.  Acesta a precizat că poate solicita un împrumut nerambursabil orice societate comercială, fiind eligibile toate activităţile din codurile CAEN.

Proiectele se depun la nivelul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, fiind disponibili, în acest moment, 33 de milioane de euro pentru microintreprinderi. Liviu Muşat a apreciat că dacă fiecare societate comercială ar solicita maximul sumei prevăzute, de 200.000 de euro, ADR Sud Muntenia ar putea acorda finanţare pentru aproximativ 170 de societăţi comerciale.

Microîntreprinderile pot depune proiecte după ce va apare noul ghid al solicitantului, acesta fiind programat a fi adus la cunoştinţa publicului luna aceasta. Cererile de finanţare vor fi depuse continuu, până la epuizarea fondurilor alocate fiecărei regiuni, proiectele urmând să fie evaluate la nivel regional, în ordinea depunerii lor.

Astfel, fermierii trebuie să transmită Centrelor Judeţene/Locale APIA o înştiintare însoţită de acte doveditoare.

Dacă terenurile inundate nu se află în zone declarate calamitate printr-un act normativ, fermierii trebuie să prezinte, alături de Înştiinţare, următoarele documente: copie după procesul verbal de calamitate sau adeverinţă de la primărie şi/sau copie după procesul verbal de constatare emis de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Fermierii ale căror culturi inundate se găsesc în zone declarate calamitate printr-un act normative naţional trebuie să transmită Centrelor Judeţene/Locale APIA doar înştiinţarea, fără alte acte doveditoare.

Este important de menţionat că fermierii care nu înştiinţează APIA cu privire la apariţia unui caz de forţă majoră, respectiv culturi calamitate, riscă să piardă sprijinul financiar.

Obiectivul acestui Program îl constituie stimularea înfiinţării de noi microîntreprinderi, îmbunătăţirea performanţelor economice existente, creşterea potenţialului de accesare a surselor de finanţare şi dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor în scopul implicării acestora în structuri economice private.

Mai multe informaţii referitoare la acest Program puteţi obţine la Centrul de Informare, Asistenţă şi Instruire Ialomiţa, str. Lujerului, nr.2 (la sediul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Ialomiţa), tel. 0757.069.108 – consilier OTIMMC Ploieşti – Dobrin Alicia.

Producătorii agricoli trebuie să depună cererea de acord prealabil la Centrele Judeţene APIA, până la termenul mai sus menţionat. Prin această cerere, beneficiarii estimează cantitatea de motorină care va fi consumată în acest an şi pentru care pot solicita trimestrial ajutorul de stat.

Precizăm că, până în prezent, au fost depuse 4935 cereri de acord prealabil pentru finanţarea prin rambursare.

După obţinerea acordului prealabil, emis de către APIA în limita plafonului prevăzut de HG 408/2010, beneficiarii trebuie să depună la Centrele Judeţene APIA o cerere trimestrială pentru ajutorul de stat prin rambursare a diferenţei de acciză.

Cererea se depune până la finele lunii următoare trimestrului pentru care se solicită rambursarea şi este însoţită de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină achiziţionate în trimestrul respectiv, precum şi documentele prevăzute de Ordinul 126/2010.

Potrivit HG 408/2010, pentru motorina utilizată la efectuarea lucărilor mecanice în agricultură se stabileşte o acciză redusă de 21 euro/ 1000 litri. Diferenţa dintre acciza standard şi cea redusă se acordă ca ajutor de stat sub forma de rambursare.

Beneficiarii ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură pot fi:

1.producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit  O.U.G. nr. 44/2008 şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, inclusiv recunoscute preliminar, sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

2.organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie;

3.întreprinderile mici şi mijlocii care desfăşoară activitate în domeniul producţiei primare agricole, definite conform Legii nr. 346/2004 şi prevederilor anexei I la Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008;

4.organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, aşa cum sunt definite în Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu completările ulterioare.

Potrivit datelor centralizate la nivelul APIA, a fost depus un număr de circa 45.400 cereri, pentru un efectiv de peste 6,9 milioane capete ovine/caprine.

În perioada imediat următoare, va demara controlul administrativ pentru toate cererile depuse, precum şi cel la faţa locului, pentru un eşantion de 10 % din exploataţii.

Reamintim crescătorilor de animale că efectivul pentru care au solicitat prima trebuie să fie identificat şi înregistrat în Registrul naţional al exploataţiilor la data depunerii cererii şi trebuie menţinut în exploataţie la adresa menţionată în cerere, în perioada 1 iunie – 31 august 2010.

Totodată, efectivul din exploataţie trebuie să fie de minimum 50 capete ovine femele, respectiv 25 capete caprine femele, vârsta acestora fiind de un an până la data de 31 martie 2010.

Este important de menţionat că, începând cu anul 2010, dacă în urma verificărilor se constată diferenţe între numărul animalelor solicitat la plată şi numărul animalelor eligibile, se aplică reduceri sau excluderi de la plată.

Pentru a beneficia de acest sprijin financiar, producătorii de lapte trebuie să depună, personal sau prin poştă, o cerere la Centrele Judeţene APIA şi să îndeplinească cerinţele prevăzute de HG nr. 498/2010, care modifică HG nr. 365/2010.

În funcţie de cantitatea de lapte livrată în anul de cotă 2008-2009, producătorul poate să beneficieze de un sprijin financiar de 200 euro (pentru o cantitate de lapte cuprinsă între 10 mii kg şi 20 mii kg), de 2.000 euro (pentru o cantitate de cel puţin 200 mii kg şi cel mult 500 mii kg) sau de 1.200 euro (pentru livrări mai mari de 500 mii kg). Pentru producătorii care au livrat o cantitate de lapte cuprinsă între 20 mii kg şi 200 mii kg, valoarea sprijinului financiar se calculează pe baza cotei individuale de livrări realizată efectiv la data de 31 martie 2009 şi a coeficientului mediu de calcul.

Pentru derularea măsurilor de sprijinire a pieţei în sectorul laptelui şi produselor lactate, România beneficiază de fonduri europene în valoare de 5 milioane euro.

Suma alocată pentru finanţarea proiectelor care pot fi depuse în această sesiune este de 50 milioane de euro pentru Măsura 112, respectiv 170 milioane de euro pentru Măsura 123.

Sprijinul nerambursabil acordat în cadrul Măsurii 112 este de maxim 25.000 de euro pentru un tânăr fermier, iar pentru finanţarea unui proiect aferent Măsurii 123 sprijinul maxim nerambursabil este de 3 milioane de euro.

Termenul limită pentru depunerea proiectelor în cadrul acestei sesiuni, pentru ambele măsuri de finanţare, este miercuri, 30 iunie 2010, ora 12:00.

Cererile de finanţare pentru proiectele de investiţii se depun la sediile Oficiilor Judeţene ale APDRP pe raza cărora se realizează investiţia.

Pentru a fi selectat spre finanţare, proiectul pentru care se solicită finanţare trebuie să acumuleze puncte, conform criteriilor de selecţie menţionate în Ghidul Solicitantului aferent fiecărei măsuri de finanţare în parte. Procedura de selecţie şi documentele de informare pentru depunerea proiectelor sunt afişate pe pagina oficială de internet a APDRP, www.apdrp.ro sau pot fi obţinute gratuit de la sediile APDRP din fiecare regiune, judeţ, cât şi din Bucureşti.

Poliţiştii de frontiera călărăşeni, în cooperare cu lucrători ai Gărzii Financiare şi cei ai DGIPI Călăraşi, au descoperit la domiciliul unui cetăţean din Călăraşi,  peste 6500 pachete de ţigări fără documente de provenienţă, netimbrate,  ce urmau să ajungă pe „piaţa neagră” de desfacere din judeţul Călăraşi.

În cadrul unor acţiuni comune desfăşurate la nivel naţional pe linia combaterii traficului ilicit de ţigarete , lucrătorii  structurilor mai sus amintite  au descins în cursul zilei de 11.05.2010 la domiciliul unui cetăţean din Călăraşi despre care se deţineau informaţii că achiziţionează, depozitează şi livrează către piaţa neagră de desfacere a municipiului Călăraşi şi a zonelor limitrofe, ţigări de contrabandă.

La controlul depozitului construit la domiciliul din Călăraşi al  lui S. Gheorghe în vârstă de 54 ani, a fost descoperită cantitatea de 6770 pachete de ţigări, marca L&M si Marlboro, netimbrate, având pe pachet inscripţia Duty Free.

S. Gheorghe a refuzat să declare provenienţa ţigărilor, însă există indicii temeinice potrivit cărora ţigaretele sunt contrafăcute. ( culoare, carton, inscripţii diferite faţă cele originale).

Cu ocazia cercetărilor efectuate în comun, Garda Financiară a stabilit că susnumitul a prejudiciat  bugetul de stat prin neplata accizelor , taxei pe valoare adăugată şi a taxelor vamale cu 51.579 lei.

Persoana în cauză este cercetată în stare de libertate pentru infracţiunile de “ascundere a bunurilor ori  a sursei impozabile sau taxabile “ – în conf.  cu Legea 241 din 2005 privind combaterea evaziunii fiscale , “deţinerea unui produs accizabil dacă acciza nu a fost plătită “- în conf. cu  Legea 571 din 2003 privind Codul Fiscal.

Deasemenea, acesta se mai face vinovat de săvârşirea infracţiunii de “punere în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare şi care îl prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate “.

Ţigaretele au fost ridicate de către poliţiştii de frontieră în vederea confiscării şi continuării cercetărilor.

Daniela Mihalache

Fondurile europene alocate pe Programul Operaţional Regional, în cadrul ADR Sud Muntenia, sunt pe terminate, autorităţile locale şi agenţii economici având la dispoziţie în acest moment doar patru domenii majore de intervenţie pe care mai pot depune proiecte. Astfel, în cadrul axei prioritare – “ Îmbunătăţirea infrastructurii sociale” se mai pot solicita fonduri doar pentru reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea serviciilor sociale. Alocarea regională pentru acest domeniu a fost de 13,88 milioane de euro, din care s-au consumat până acum 9,59 milioane de euro. De asemenea, pentru sprijinirea mediului de afaceri se mai pot depune proiecte pentru dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală. Până acum s-au semnat contracte de finanţare în valoare de 29,44 de milioane de euro, iar alocarea totală este de 38,27 milioane euro. Un alt domeniu pe care nu a fost depus până acum niciun proiect este cel ce priveşte reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate, aici fiind prevăzuţi 33,5 milioane de euro. Şi microîntreprinderile mai pot depune proiecte pentru a obţine fonduri europene, fiind disponibili în acest moment 20 de milioane de euro pentru finanţarea proiectelor.

Cele mai multe fonduri, în cadrul POR, au fost pe axa “Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale”, aici fiind prevăzuţi 124,76 milioane de euro, iar valoarea solicitată prin cele 39 de proiecte depuse ajung la aproximativ 244 de milioane de euro. Pentru suplimentarea fondurilor, ADR Sud Muntenia a făcut deja cerere pentru o redistribuire a sumelor neconsumate de către celelalte regiuni, sperând să obţină suplimentarea fondurilor pe această axă.

Cererile de finanţare vor putea fi depuse la Oficiile Judeţene de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit în perioada 03 – 31 mai 2010.

Alocarea totală pentru această sesiune este de 150 de milioane de euro şi pentru prima dată este defalcată pe fiecare din cele două sectoare principale agricole. Astfel, sectorul vegetal va beneficia de 60 de milioane de euro, iar cel de creştere a animalelor de 90 de milioane de euro.

Prin Măsura 121 fermierii pot primi sprijin nerambursabil de până la 1,6 milioane de euro pentru investiţii în exploataţiile agricole, într-un procent de cofinanţare care porneşte de la 40% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Această sesiune pentru depunerea de proiecte este prima din acest an, urmând ca în toamnă, conform calendarului şi alocărilor indicative propuse pentru sesiunile de depunere aferente anului 2010,  să aibă loc încă o sesiune.

Măsura 121 – „Modernizarea exploataţiilor agricole” se încadrează în Axa I – „Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic” şi are ca obiectiv general creşterea competitivităţii sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane cât şi a factorilor de producţie, dar  şi îndeplinirea standardelor naţionale şi a standardelor comunitare.

Obiectivele specifice ale Măsurii 121 se referă la introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea producţiei, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei, inclusiv a celei ecologice, precum şi producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile. Se are de asemenea în vedere necesitatea adaptării exploataţiilor la standardele comunitare şi creşterea veniturilor exploataţiilor agricole sprijinite.

Un alt obiectiv care se preconizează a fi atins prin implementarea acestei măsuri este sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în vederea încurajării fenomenului de asociere.

Obiectivele operaţionale se referă la promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul vegetal şi de creştere a animalelor pentru realizarea de construcţii noi şi/sau modernizarea construcţiilor agricole existente din cadrul acestora şi a utilităţilor aferente, achiziţionarea de maşini şi utilaje noi, înfiinţarea de plantaţii etc.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Măsura 121 sunt fermierii a căror exploataţie este situată pe teritoriul ţării, are o dimensiune egală sau mai mare de 2 UDE[1] şi este înregistrată în Registrul fermelor sau Registrul agricol. Astfel, pentru a beneficia de sprijin prin FEADR un solicitant trebuie să aibă ca obiect principal de activitate domeniul agricol, conform Certificatului de înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerţului.

Pentru perioada 2010-2013, prin Măsura 121 fondurile nerambursabile acordate vor fi în proporţie de 40%, fondurile reprezentând cofinanţarea publică, la care trebuie să se adauge contribuţia privată.

Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanţat prin Măsura 121 este de 5.000 de Euro – această sumă reprezentând valoarea totală eligibilă a proiectului. Astfel, pentru perioada 2010 – 2013, valoarea maximă a cofinanţării publice este de 800 de mii de Euro, iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de maxim 40%. Valoarea maximă eligibilă a unui proiect nu va depăşi 2 milioane Euro.

Procentul sprijinului nerambursabil de 40% se va putea majora cu 10% pentru investiţiile realizate de tinerii agricultori cu vârsta sub 40 ani, la data depunerii cererii de finanţare;

Alţi 10% pot fi obţinuţi pentru investiţiile realizate de agricultorii din zonele montane cu handicap natural, în zone cu handicap natural şi în arii naturale protejate încadrate în reţeaua Natura 2000[2].

Tot un procent de 10% va fi acordat pentru investiţiile având drept scop implementarea noilor provocări prin următoarele tipuri de operaţiuni: „îmbunătăţirea eficienţei utilizării şi depozitării îngrăşămintelor cu azotat”, „instalaţii pentru tratamentul apelor reziduale în exploataţii agricole şi în cadrul proceselor de prelucrare şi comercializare”. Aceasta majorare se aplica exclusiv la partea din proiect destinată investiţiilor în aceste două tipuri de operaţiuni;

Numai pentru anul 2010, se acordă un procent de 25%, pentru  investiţiile noi având  drept scop protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole [3] .

Ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% şi nu va depăşi 1,2 milioane de Euro pentru proiectele care includ şi investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei regenerabile.

Valoarea maximă a cofinanţării publice poate ajunge la 1,6 milioane de Euro, cu o pondere a sprijinului nerambursabil de maxim 40%, pentru proiectele care aparţin unei forme asociative şi care deservesc majoritatea membrilor acesteia (jumătate plus unul din membri). Valoarea maximă eligibilă a unui astfel de proiect va fi de 4 milioane de Euro.

[2] conform Regulamentului CE nr.1698/2005, art. 36, litera a, punctele I, II şi III

[3] conform Directivei Consiliului 91/676/CEE, pe baza Corrigendei la Regulamentul (CE) nr. 1463/2006 care amendează Regulamentul (CE) nr. 1698/2005) se prevede un astfel de sprijin pe o perioadă de 4 ani începând cu 1 ianuarie 2007

Daniela Mihalache

Neînţelegerile dintre români şi bulgari în privinţa feribotului ce traversează Dunărea pe la Chiciu a ajuns din nou pe masa comisiei interministeriale. De data aceasta, românii nu s-au mai comportat cu mănuşi, ci au blocat accesul feribotului bulgăresc pe malul românesc.

Firma Global Line, cea care a concesionat de la Consiliul Judeţean Călăraşi serviciul de transport fluvial de mărfuri şi călători, mai exact feribotul, nu s-a înţeles cu partea bulgară, respectiv Kaolin, în privinţa semnării unui nou contract între cele două părţi. Nici pe vremea când feribotul era administrat de consiliul judeţean, lucrurile nu mergeau prea bine între părţi, însă de fiecare dată s-au închis ochii şi s-a mers mai departe. Acum, discuţiile s-au purtat în comisia interministerială care, potrivit vicepreşedintelui consiliului judeţean, Liviu Vârtejanu, a dat un termen celor două părţi să se înţeleagă. Acestea vor trebui ca până pe 30 mai să semneze contractul, altfel se poate ajunge la închiderea liniei de feribot. Nu ar fi prima care s-ar închide din cauza bulgarilor, un caz similar petrecându-se la  Turnu Măgurele, însă în cazul nostru lucrurile sunt mai complicate. Deschiderea liniei de feribot de la Călăraşi s-a făcut cu bani europeni, vreo 3,5 milioane de euro, iar o condiţie a proiectului este ca acesta să se deruleze obligatoriu timp de cinci ani. Altfel, vom fi buni de plată, adică există posibilitatea de a returna banii Uniunii Europene. Nici Filipescu nu şi-a permis să închidă feribotul deşi produsese o gaură în bugetul judeţului de 10 miliarde lei vechi, aşa că cele două părţi este obligatoriu să se înţeleagă. De altfel, Vârtejanu şi-a exprimat speranţa că se va cădea la o înţelegere, dar vom vedea pe 30 mai dacă feriboturile îşi reiau cursele. Nici bulgarilor nu le-ar conveni ca linia să se închidă, având în vedere că, spre deosebire de noi, ei au contracte încheiate cu Saint Gobain. De fapt şi de drept de aici a plecat războiul. Maşinile ce transportă nisipul spre Saint Gobain traversează Dunărea doar cu feribotul bulgăresc şi niciodată cu cel românesc, chiar dacă acesta este la mal. Până una-alta, în bugetul Global Line, feribotul românesc a făcut o gaură serioasă de când şade tras la mal, aşa că vom vedea dacă aceştia vor putea plăti redevenţa consiliului judeţean.

Guvernul a aprobat  printr-o Hotărâre, cadrul legal şi instituţional pentru iniţierea şi dezvoltarea schemelor de investiţii verzi, a anunţat ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Adriean Videanu.

„Scopul actului normativ este de a se valorifica eficient  surplusul de unităţi ale cantităţii atribuite prin Protocolul de la Kyoto, unităţile AAU-uri, aşa cum sunt ele definite de Protocolul de la Kyoto”, a declarat ministrul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. El a arătat că în 2010 România poate  valorifica un disponibil de aproximativ 300 de milioane de AAU-uri, în pachete de 1 milion de tone.

În acest sens, s-a constituit o comisie formată din reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerului Mediului, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Afacerilor Externe şi ai altor autorităţi, după caz, care va negocia în numele statului român valorificarea acestor unităţi de atribuire. Negocierile cu statele semnatare ale Protocolului de la Kyoto, potenţiali cumpărători ai surplusului de unităţi ale cantităţii atribuite, vor începe după publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern privind iniţierea şi dezvoltarea schemelor de investiţii verzi, a mai precizat ministrul Adriean Videanu.

Conform Protocolului de la Kyoto, sumele rezultate în urma valorificării acestui disponibil de emisii de dioxid de carbon se vor utiliza pentru investiţiile de mediu şi pentru proiecte greenfield care să înlocuiască unităţile care, la acest moment, emit dioxid de carbon în atmosferă, a  arătat ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. De asemenea, domeniile în care vor fi utilizaţi banii obţinuţi din comercializarea surplusului de unităţi ale cantităţii atribuite prin Protocolul de la Kyoto vizează tehnologii curate, incluzând co-generarea de înaltă eficienţă, modernizarea şi reabilitarea grupurilor energetice, creşterea producţiei de energie din surse regenerabile, îmbunătăţirea utilizării eficiente a energiei în clădiri, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în agricultură şi în transporturi, prin stimularea utilizării autovehiculelor hibrid şi a celor electrice, managementul deşeurilor cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, împădurirea unor suprafeţe de teren.

Banii obţinuţi în urma valorificării disponibilului de emisii de dioxid de carbon vor fi gestionaţi prin Fondul de Mediu.

Guvernul a aprobat acordarea unui ajutor de stat pentru agricultură, constând în reducerea accizei la motorina folosită în agricultură, a anunţat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Mihail Dumitru, la briefingul de presă susţinut la Palatul Victoria.

„Ajutorul constă în reducerea accizei la motorina folosită în agricultură de la nivelul actual, de circa 293 euro pe mia de litri de motorină, la 21 euro pe mia de litri de motorină. În termeni concreţi, asta înseamnă o economie de circa 1,16 lei pe litru de motorină” a explicat ministrul Agriculturii.

Acest ajutor de stat se acordă pe următorii 3 ani, din 2010 până în 2012, în limita unei cantităţi de 700 de milioane de litri de motorină, utilizată în domeniul vegetal, al creşterii animalelor şi al lucrărilor de irigaţie.

Ministrul Dumitru a subliniat că această reducere va reprezenta, pentru fermieri, un element important de cost în producţia agricolă. „Consumurile de motorină reprezintă, în medie, între 19-30% din costurile din producţia agricolă. Şi în acest fel vrem să le dăm fermierilor un element de competitivitate în plus în competiţia cu fermierii din restul UE” a declarat Mihail Dumitru.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a menţionat că actul normativ a fost convenit la nivel informal cu Comisia Europeană şi a fost trimis la Bruxelles pentru aprobarea formală, urmând a fi aplicat după ce va fi primită decizia oficială a Comisiei.

„Acest ajutor este unul acceptat la nivelul Uniunii Europene, prin Directiva 96/2003, şi se acordă într-un număr de state membre ale UE” a  afirmat ministrul Agriculturii.

Gestionarea ajutorului se va face prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură.

Şapte oameni de afaceri au decis într-o bună zi că pentru a se salva de la faliment şi a nu mai fi la mâna procesatorilor de carne trebuie să se unească şi să demareze un proiect comun. Aşa se face că Ion Dochiţa şi Justin Dume de la Avicola Dragoş Vodă, fraţii Puiu şi Gabriela Ilisei de la SC Prima Nova SRL, Ion şi Lorin Burzo, tatăl şi fiul, de la Avicola Ciocăneşti şi Gheorghe Văduva – deţinători de ferme de pui, şi-au unit eforturile şi şi-au deschis, la Dragalina, un abator din carne de pui – EuroAvi. Cei 7 asociaţi au reuşit pe parcursul unui an să impună pe pieţele româneşti, dar şi din străinătate, Puiul de Bărăgan – un brand produs în judeţul Călăraşi, la Dragalina.

Investiţia iniţială s-a ridicat la 4 milioane de euro şi a fost posibilă datorită accesării fondurilor europene. Pe 13 mai se împlineşte un an de la deschiderea abatorului care a făcut ca judeţul Călăraşi să fie primul producător de carne de pui din România. Aici sunt procesaţi 8,5 milioane de pui pe an şi se produc 21.000 de tone de carne anual. Povestea de succes am aflat-o în cadrul emisiunii Roadele Bărăganului, difuzată de Antena 1 Călăraşi, de la administratorul societăţii EuroAvi, Ion Dochiţa.

Judeţul Călăraşi – cel mai mare producător de carne de pui din ţară

-         Cum v-a venit ideea înfiinţării acestui abator în inima Bărăganului ?

-         EuroAvi este un grup de producători din judeţul Călărai. Ne-am asociat prin 4 firme şi 7 acţionari. Am fost nevoiţi să înfiinţăm acest grup de producători ţinând cont de preţurile mici pe care le obţineam la alte abatoare din Călăraşi sau din ţară. Ideea a venit din necesitatea de a avea unde să livrăm puii în viu ţinând cont de faptul că noi avem în total 11 ferme de creşterea puilor şi în jur de 8,6 milioane de pui pe an.

-         Practic, aţi decis să faceţi acest abator pentru a avea unde să abatorizaţi ceea ce produceaţi…

-         Având fermele de pui noi produceam carnea în viu pe care apoi o duceam în abatoare unde era cumpărată la preţul la care era la momentul respectiv pe piaţă.  Pierdeam foarte mult. Şi ne-am gândit, ţinând cont că erau fonduri nerambursabile, Sapardul spre exemplu, ne-am hotărât  să ne asociem în această grupare de firme ca să înfiinţăm acest abator.

-         Spuneaţi că aţi accesat fonduri europene. Când s-a întâmplat asta ?

-         Am început în anul 2006. Am accesat prin măsura 1.1 pentru înfiinţare de abatoare şi fabrici de preparate. Toată suma era de 4 milioane de euro din care 2 milioane de euro au fost nerambursabili şi 2 milioane cofinanţarea noastră.

-         A fost greu să accesaţi aceste fonduri ?

-         Acum putem spune că nu a fost greu, după ce am realizat acest obiectiv care pentru noi, producătorii din această zonă a ţării, a fost o salvare ţinând cont că în această zonă, pe o axă de 45 de kilometri, sunt 3 abatoare mari de tăierea puilor pentru carne: Călăraşiul, este al nostru, la Drajna, şi la Slobozia un alt abator. Pe această rază sunt cele mai multe abatoare şi cei mai mulţi crescători de păsări. Pot să vă spun că judeţul Călăraşi este primul judeţ al ţării care produce cea mai multă carne de pui. Am întrecut Bacăul, Alba Iulia, care erau judeţe cu tradiţie şi aveau fabrici mari. În schimb noi, Avicola Călăraşi şi Mixalim Frumuşani am făcut ca la ora actuală judeţul Călăraşi să fie cel mai mare producător de carne de pui din ţară.

-         Pentru cei care încă nu au accesat fonduri europene sau poate se gândesc să le acceseze, ce sfat le daţi, în condiţiile în care dvs. aţi implementat aici un proiect de succes ?

-         Sfatul meu sincer este să insiste să acceseze aceste fonduri pentru că e un ajutor. Trebuie foarte mult lucrat, în special multă răbdare şi apoi se rezolvă. Sunt nişte bani bine veniţi care te ajută să porneşti o investiţie, să o continui, să modernizezi.

La EuroAvi se produc zilnic 50-55 de tone de carne

-         Ce cuprinde investiţia dvs. ?

-         Investiţia noastră în abatorul de păsări a fost pornită de la zero. Am cumpărat terenul, apoi am făcut clădirea, după care am cumpărat utilaje. Utilajele sunt moderne, noi, de ultimă generaţie, din Uniunea Europeană. Deja abatorul nostru este agreat , avem ştampila ovală, avem toate aprobările, putem oricând să exportăm în orice ţară.

-         Ce produse faceţi la EuroAvi ?

-         La EuroAvi abatorizăm puii de la fermele noastre. Facem tot felul de sortimente din carne de pui: puiul grill, puiul cu cap, gât şi picioare, pulpe, pulpe superioare, cu piele, fără piele, piept cu os, fără os. Le ambalăm atât la pungă cât şi la caserole. Avem maşini cu o viteză mare de ambalare. Putem să împachetăm 60 de tăviţe pe minut.

-         Cam cât produceţi într-o zi ?

-         Într-o zi noi tăiem în jur de 32.000 de pui în viu. Asta înseamnă în jur de 70-75 de tone carne în viu, din care carne bună pentru consum 50-55 de tone.

EuroAvi vinde pui în Anglia, Grecia, Bulgaria

-         Piaţa de desfacere…

-         Piaţa de desfacere la început a fost foarte bună. Nu reuşeam să vindem cât era cererea. Acum a mai căzut piaţa cărnii, nu numai la noi, peste tot.

-         Vindeţi în toată ţara ?

-         Vindem în toată ţara. Am vândut şi în Bulgaria, Anglia, Grecia…

-         Este greu să pătrunzi pe pieţele externe cu produse româneşti ?

-         Da, e foarte greu. Noi n-am reuşit noi. E un abator nou, dar am reuşit prin alţi intermediari . În Bulgaria am reuşit să vindem direct.

-         Înseamnă că vă este destul de greu să pătrundeţi direct ca producători

-         Este foarte greu. Am experienţa de un an în care nu am reuşit să pătrundem decât în 2 supermarketuri din România. Este totuşi o bătălie, dar piaţa noastră, la 55 de tone la cât tăiem şi vrem să vindem pe zi, o putem comercializa în regiunea noastră deoarece suntem la mijlocul distanţei între Constanţa şi Bucureşti. Ne-am ales acest loc strategic. Ne-am gândit la autostradă, fiind un mijloc rapid de deplasare. Apoi vindem în Brăila-Galaţi, o piaţă foarte bună pentru noi ca şi vânzare. Am ajuns şi la Ploieşti, Slatina, Craiova, Braşov, Sibiu.

-         Încercaţi să duceţi puiul de Bărăgan cât mai departe…

-         La munte, dacă se poate, dincolo de munte. Trebuie să facem asta. Trebuie să ne întărim departamentul de livrări, logistic. Suntem la început, dar trebuie să muncim, să ne vindem carnea, să obţinem cât mai bune rezultate

Puii din import sunt mai ieftini pentru că şi costurile sunt mai mici

-         De ce este greu să pătrunzi în supermaketurile româneşti ?

-         Sunt fel de fel de aprobări, se iau anumite comisioane şi noi n-am fost pregătiţi pentru aşa ceva. Noi încă suntem la început, avem o investiţie de peste 8 milioane de euro. Fermele noastre au fost slăbite, fiind şi criza aceasta economică, nu putem să intrăm aşa de repede…dar uşor o să ne facem loc…săptămâna aceasta avem promisiuni că o să intrăm într-un alt supermarket. Noi vindem bine şi la magazine. De exemplu societatea mea are 4 magazine în judeţul Călăraşi, 2 în Călăraşi, unul în Olteniţa, altul în Lehliu, unde putem să vindem carne proaspătă, tăiată în aceiaşi zi. Eu vând în jur de 3 tone pe zi, 66 de tone pe lună.

-         Am sesizat că în supermarketuri găsim pui de afară. De ce totuşi cei din import sunt mai ieftini decât cei produşi în România, deşi ai noştri sunt mai gustoşi ?

-         Puii noştri sunt mai gustoşi. Ei au pui ieftini pentru că au şi costurile mai mici. Un kg de porumb la noi costă mult mai mult decât în Anglia sau Germania. Nu sunt subvenţiile ca acolo, productivitatea muncii nu este ca acolo. Acolo îţi dă 14.000 de kg boabe de porumb la hectar şi tu ai 5-6.000. Puii aceştia sunt şi injectaţi, trataţi…Noi avem performanţe foarte bune faţă de cum au ei la puiul de creştere în viu. Noi avem un spor de 60-62 de grame pe zi furajată iar ei, în Olanda, 55-57. Şi totuşi ei au puiul mult mai ieftin decât al nostru. În al doilea rând, la ei se consumă mai mult piept, iar pulpele şi restul le vând mai ieftin şi ajung la noi, pe piaţa românească, la preţuri mai mici, uneori la preţuri de dumping.

-         Preţuri de dumping care vă obligă pe dvs. să lăsaţi preţurile mai mici

-         Da, sigur, trebuie să laşi. Dar costurile noastre  sunt mari datorită preţului ridicat al energiei, căldurii pe care o faci iarna. Societatea mea se află într-o zonă unde nu avem gaze naturale. Şi atunci mergem pe propan care se consumă foarte mult, este mult mai scump decât gazul natural. Iarna asta a fost o iarnă lungă şi grea şi costurile au fost mai mari. Una peste alta trebuie să reducem costurile pentru că dacă nu aplicăm o tehnologie modernă de creştere şi îngrijire a puilor nu poţi să reduci costul la kg de carne, nu poţi să pătrunzi pe piaţă şi atunci trebuie să faci ceva.

Chiar dacă a fost criză, la EuroAvi s-au făcut angajări

-         Doriţi ca pe viitor să vă extindeţi, să vă modernizaţi capacitatea de producţie ?

-         Au apărut tot felul de maşini de dezosat pulpă superioară, inferioară, de dezosat pieptul. Ne gândim totuşi la o extindere. Să facem o fabrică de preparate din carne de pui. Toţi acţionarii avem la fermele de pui echipamente moderne, aduse din Germania, totul se lucrează pe calculator.

-         Vă gândiţi ca pe viitor să vă produceţi singuri şi furajele ?

-         Asta este un vis…şi cu abatorul tot aşa a fost. Sper să creştem producţia în abator, să ajungem la două schimburi. Avem 212 salariaţi.

-         Aţi reuşit să-i menţineţi pe timpul crizei ?

-         Da, încă noi am angajat anul trecut pe timpul crizei. Am pornit de la 84 de angajaţi şi am ajuns la 212. S-au diversificat produsele… că toată lumea vrea tranşată, fasonată. Aici se câştigă. Una e să vinzi puiul întreg şi alta e să vinzi tranşat.

-         Ce se vinde mai bine: puiul întreg sau sortimentele ?

-         Sortimentele din pui se vând mai bine, dar noi nu putem să tranşăm sută la sută. Uneori 30-40% vindem ca pui întreg altor firme care le tranşează. Ei iau puii de la noi şi îi tranşează.

-         Cum simţiţi criza ?

-         O simţim din ce în ce mai greu datorită scăderii preţului, dar nu avem ce face. Anul trecut în noiembrie-decembrie nu am putut să vindem toată carnea şi mai avem şi acum în jur de 630 de tone de carne congelată pe care trebuie neapărat să o vindem. Interesul nostru este să o vindem refrigerată. O vinzi, ţi-ai luat banul şi mergi mai departe. Dacă eşti un bun manager, nu trebuie să congelezi carnea. Trebuie să o vinzi fresh, cu toate că în magazinele de la ţară se mai vinde, dar în Călăraşi, în oraşele mari, totul e fresh. Calităţile sunt diferite ale cărnii fresh faţă de carnea congelată. Se pierd săruri minerale, vitamine prin congelare şi decongelare. Şi atunci cea refrigerată este şi mai sănătoasă.

Guvernul trebuie să ne ajute să accesăm fondurile europene

-         Piaţă de desfacere încă aveţi…

-         Piaţă de desfacere, mulţumim lui Dumnezeu, încă avem. Trebuie să umblăm puţin la costuri în fermele noastre de producţie, dar asta nu ţine numai de noi. Altă soluţie nu avem. Anul acesta s-au scos şi subvenţiile. Vor să ne dea ceva pe bunăstarea animalelor, dar încă nu-i aprobat, totul este la Bruxelles.

-         Ce ar trebui să facă Guvernul pentru producătorii de carne din pui?

-          Guvernul trebuie să ne ajute. Avicultura românească este singura ramură din agricultură care are performanţe mari, din punct de vedere tehnic. Trebuie să continuăm să luăm fondurile structurale că aşa este cel mai bine. Trebuie să ne ajute să ne cofinanţeze să putem ajunge la bănci să luăm fondurile structurale să ne modernizăm fermele. Cu cât modernizăm mai mult, cu atât obţinem rezultate mai bune, costuri mai mici, creşte şi producţia, locuri de muncă, scade şi preţul cărnii dacă ai producţie mare.

Daniela Mihalache

În această perioadă, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Călăraşi  desfăşoară campania de primire a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă. Pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafaţă, fermierii trebuie să depună cererile, la centrele APIA din judeţul Călăraşi, până la data de 17 mai 2010. Potrivit directorului coordinator al APIA, Ilie Munteanu, până la această dată au fost primite 5.372 de cereri, reprezentând 62% din numărul fermierilor din judeţul Călăraşi. Aceştia au depus cereri pentru 151.000 de hectare, iar mai bine de jumătate dintre fermieri au accesat aplicaţia IPA on-line pentru a-şi transmite cererile electronic. Acest lucru a condus la poziţionarea judeţului Călăraşi pe locul doi în ţară, după Bistriţa Năsăud, ca număr de cereri depuse de fermieri.

Cei care încă nu şi-au depus cererile mai au timp să o facă până pe 17 mai. Pentru depunerea cererilor începând cu 18 mai se vor aplica penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. După data de 11 iunie 2010, cererea de sprijin nu mai este admisă la calculul plăţii pe anul în curs.

93,7% dintre fermieri au primit deja subvenţiile

În ceea ce priveşte plata sprijinului pe suprafaţă, din cei 8.433 de fermieri care au depus anul trecut cereri, 7.902, adică 93,7% dintre aceştia au primit deja banii în conturi.  În toamna 2009, 85% dintre fermieri au primit 70% din subvenţie ceea ce le-a permis fermierilor să aibă capitalul necesar pentru înfiinţarea culturilor. Ilie Munteanu, directorul APIA, ne-a precizat că mai sunt 470 de cereri în curs de autorizare la plată, însă dintre acestea doar 70 sunt ale fermierilor cu peste 25 de hectare. Acesta a adăugat că până la sfârşitul lunii aprilie se va debloca situaţia şi pentru aceştia şi vor intra la plată. Fermierii trebuie să-şi primească subvenţiile pentru cererile depuse anul trecut până la sfârşitul lunii iunie.

Daniela Mihalache

În perioada 15 aprilie – 14 mai se desfăşoară a doua sesiune de depunere a proiectelor pentru măsura 141 “Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. Fondurile disponibile se ridică la 75 de milioane de euro, la nivel naţional. Prin această măsură, se acordă sprijin nerambursabil de 1.500 de euro/an/fermă de semi-subzistenţă. Sprijinul se acordă pentru o perioadă de 5 ani unui singur membru al familiei, pentru aceeaşi exploataţie agricolă. Proiectele se depun la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a judeţului Călăraşi. Potrivit directorului DADR, Daniel Obadă, în prima sesiune s-au primit 57 de proiecte, însă mare parte dintre acestea, 43, au fost depuse pentru apicultură.

Pot depune astfel de proiecte persoanele fizice de până la 62 de ani care desfăşoară activităţi agricole şi a căror exploataţie are o dimensiune economică cuprinsă între 2 şi 8 UDE (Unitatea de dimensiune economică (UDE) reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unităţi de dimensiune economică este de 1.200 Euro. De exemplu 1 hectar de plantatie pomicola are 2,125  UDE, 1 ha cu grâu are 0,280 UDE, 1 ha cu porumb are 0,213.UDE, 1 stup are 0,083 UDE, o vaca de lapte are 0,261 UDE. Fiecare tip de cultură şi fiecare animal are un punctaj cumulul întregii gospodării trebuie să fie între 2-8 UDE pentru a putea întocmi un proiec). De asemenea, exploataţia trebuie să fie înregistrată în Registrul fermelor/registrul agricol.

Executivul a alocat, prin acest act normativ, suma de 1,4 miliarde lei Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din veniturile obţinute din privatizare, înregistrate în contul general al Trezoreriei Statului, fără dobândă, cu termen de rambursare până la finele anului 2010.  „Fondurile sunt destinate asigurării surselor necesare efectuării cheltuielilor aferente Schemele de plată directe pe suprafaţă finanţate din Fondului European pentru Garantare în Agricultură, pentru anul agricol 2009”, a precizat Ioana Muntean.

Schemele de plată implicate în derularea Fondului European pentru Garantare în Agricultură pentru care se asigură decontarea cheltuielilor sunt:

• Schema de plată directă unică pe suprafaţă (cuantum de 71 de euro/ha)
• Schema de plată pentru culturi energetice (cuantum de 45 de euro/ha)
• Schema de plată separată pentru zahăr (cuantum de 165 de euro/ha)

„Anul trecut s-a dat, în noiembrie, un avans 70% din prefinanţarea  pentru plăţile la hectar, iar acum vin restul de 30%”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Decontarea plăţilor reprezentând cheltuielile aferente schemelor de plăţi directe se efectuează de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, prin virament, în contul beneficiarului. În termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, prin ordin al ministrului agriculturii, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, se aprobă normele metodologice de aplicare a acesteia.

Numai în cursul zilei de 7 aprilie 2010, A.F.M a distribuit către firmele colectoare de autovehicule scoase din uz peste 2000 tichete.

Primele judeţe care au ridicat tichetele valorice de la A.F.M au fost Botoşani, Suceava, Iaşi şi Neamţ.

Programarea judeţelor este făcută pentru 8 zile, ultima zi de ridicare a tichetelor fiind 16 aprilie 2010. Astfel, pe 8 aprilie vor ridica voucherele reprezentanţii din judeţele Bacău, Brăila, Bucureşti şi Buzău, pe 9 aprilie urmează judeţele Argeş, Arad, Alba, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov şi Călăraşi. Săptămâna următoare va începe cu acordarea tichetelor pentru Caraş- Severin, Cluj şi Constanţa iar marţi, 13.04.2010, vor urma Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi şi Giurgiu. Miercuri, 14 aprilie, vor prelua tichetele colectorii din judeţele Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş şi Mehedinţi, joi 15.04.2010 vor prelua cei din Mureş, Olt, Prahova, Sălaj şi Satu Mare, iar vineri, 16 aprilie, vor primi cei din judeţele Sibiu, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vaslui şi Vrancea. Colectorii care nu se prezintă pentru a ridica tichetele valorice conform acestei programări vor putea fi reprogramaţi începând cu data de 19 aprilie.

Numărul tichetelor s-a repartizat pe judeţe în funcţie de numărul populaţiei. La sediul A.F.M sunt prezenţi, pentru a ridica tichetele valorice, în medie, 25 colectori pe zi.

Portul Olteniţa  a intrat pe lista investiţiilor ministerului Dezvoltării, după ce deputatul Stelian Fuia a reuşit să convingă autorităţile centrale că prin amenajarea acestuia municipiul de pe malurile Dunării poate să se dezvolte din punct de vedere turistic. Finanţarea totală pe care o va primi municipiul Olteniţa pentru dezvoltarea acestui proiect este de 100 de miliarde lei vechi, după cum ne spunea deputatul Fuia. Pentru anul acesta sunt prevăzuţi a se cheltui 40 de miliarde lei vechi, restul finanţării fiind prevăzută a fi alocată anul viitor. Deocamdată pentru anul acesta se aşteaptă organizarea licitaţiei pentru desemnarea proiectantului care să realizeze proiectul tehnic, în baza studiului de fezabilitate existent.

În continuare, deputatul Fuia face demersuri pentru ca Primăria Municipiului Olteniţa să intre în posesia a 8 hectare de teren ce există în port, consilierii adoptând o hotărâre în acest sens încă din luna octombrie a anului trecut.

Cearta dintre firma românească Global Line, ce a concesionat feribotul de la consiliul judeţean, şi firma din Bulgaria, Kaolin, a intrat în vizorul unei comisii mixte interministeriale, ce are rolul să împace cele două părţi. În esenţă comisia, ce s-a întrunit conform declaraţiilor vicepreşedintelui consiliului judeţean, Liviu Vârtejanu, joi, 8 aprilie, a.c., are rolul de a face funcţională trecerea cu feribotul de la Chiciu, suspendată în acest moment. Global Line a blocat malul românesc, astfel că feribotul bulgăresc nu mai are unde acosta. Românii reclamă un fapt ce consiliul judeţean nu l-a putut rezolva. Sau nu a vrut să-l rezolve, şi anume că bulgarii nu transportau camioanele Kaolin, decât cu feribotul lor, pe când contractul semnat de partea română şi cea bulgară prevedea altceva. Ajunşi cu cuţitul la os privaţii de la Global Line au recurs la măsura radicală, de a-i bloca pe bulgari. Până la rezolvarea problemei aceiaşi privaţi de la Global Line, cer clemenţă din partea consiliului judeţean, pentru a-i mai amâna la o plată cu vreo lună şi ceva de zile. Anume plata a jumătate din garanţia de bună execuţie, 100.000 de euro, chipurile, “din motive obiective”.  În viziunea administratorului societăţii, Lili Liliana Iahr, motivele obiective sunt că predarea-primirea bunurilor s-a făcut cu întârziere de o lună faţă de data semnării contractului. Dacă acestea sunt motive obiective ne întrebăm ce se va invoca când va veni termenul scadent la plata redevenţei? Suntem conştienţi că afacerea nu le merge, ”din motive obiective”, acestea fiind tocmai parteneriatul, asocierea sau “lipirea” de Consiliul Judeţean Călăraşi care, pe ce pune mâna praful se alege. Vezi şi Centrul de Afaceri. Oficialii din această instituţie transformată în SRL, ştiau, pentru că li s-a atras atenţia de la ministerul Transporturilor la vremea potrivită să fie foarte atenţi cu bulgarii, întrucât  o trecere similară cu feribotul, pe undeva pe la Turnu-Severin, s-a dus pe apa Sâmbetei tot din “motive obiective”. Noi când am spus că bulgarii şi-au făcut trecere privată cu bani europeni nu ne-au crezut cei din consiliul judeţean! Au crezut că batem câmpii cu deturnarea proiectului, deşi ştiau că acesta-i adevărul, dar s-au mulţumit să o bălăcească, în loc să anunţe responsabilii UE. Dar, nici acum nu e târziu, dacă românii şi bulgarii nu se înţeleg nici măcar prin intermediul comisiei mixte, ocazie cu care am putea afla cum a fost achiziţionat feribotul românesc, cum a fost el vopsit, cum s-a uns prin punctele esenţiale şi scos ca fiind nemaipomenit pentru navigaţia pe Dunăre, pe când el merge şnur doar pe lacuri, bălţi şi alte ape stătătoare. Nu intrăm şi în apele tulburi ale autorizaţiilor de navigaţie că aici ajungem şi pe la APDF Giurgiu şi facem imediat legătura cu terenurile din Portul Călăraşi. Aşa că nu se mai anunţă niciun oficial UE şi treaba merge pe burtă. Cât se poate!

care achiziţionează lapte, precum şi producătorii deţinători de cotă de lapte pentru

vânzări directe că, începând cu data de 01 aprilie 2010, trebuie să depună declaraţiile anuale privind livrările, respectiv vânzările, realizate în anul de cotă 2009/2010.

Reamintim că anul de cotă se încheie la 31 martie 2010, iar declaraţiile anuale

trebuie completate şi depuse la centrele APIA până la data de 14 mai 2010, inclusiv,

fără penalizări. Aceste declaraţii trebuie depuse de către producătorii care deţin cotă

pentru vânzări directe şi de către cumpărătorii care achiziţionează lapte de la

producători.

Producătorii deţinători de cotă pentru vânzări directe trebuie să completeze

declaraţia anuală pe baza datelor din Caietul fermierului. Precizăm că, în funcţie de

cantitatea de cotă de vânzări directe deţinută, Caietul fermierului este de două tipuri: tip A (pentru producătorii care deţin cotă mai mare de 5.000 de kilograme) şi tip B (pentru o cantitate mai mică de 5.000 de kilograme). Este important de menţionat că producătorul care deţine cotă pentru vânzări directe trebuie să depună declaraţia anuală chiar dacă nu a comercializat lapte sau produse lactate în cursul anului de cotă.

De asemenea, cumpărătorii trebuie să depună la centrele judeţene APIA

declaraţia anuală privind cantitatea de lapte achiziţionată în anul de cotă 2009/2010,

termenul limită fiind tot 14 mai 2010.

Precizăm că, pentru fiecare zi calendaristică de întârziere după termenul de 14

mai, producătorii riscă penalizări de 0,01 la sută, calculate din cantitatea deţinută pentru vânzări directe. Pentru aceeaşi întârziere, cumpărătorii vor fi penalizaţi tot cu 0,01 la sută în funcţie de cantitatea de lapte care le-a fost livrată. De asemenea, producătorul care nu respectă termenele şi obligaţiile privind declaraţia anuală riscă să piardă dreptul de a comercializa lapte, prin retragerea cotei la rezerva naţională. În egală măsură, cumpărătorul care nu trimite declaraţia anuală riscă să piardă dreptul de a achiziţiona lapte de la deţinătorii de cotă, prin retragerea aprobării.

Astfel, potrivit Ordinului 41/19 februarie 2010, beneficiarii măsurilor de reconversia/restructurare a plantaţiilor viticole şi defrişare a plantaţiilor viticole au obligaţia de a completa formularul – tip de cerere unică de plată pe suprafaţă, indiferent dacă solicită plaţi directe sau nu, pentru toate suprafeţele agricole pe care le deţin în exploatare.

De asemenea, conform Ordinului 30/08.02.2010, beneficiarii măsurilor de reconversie/restructurare  au obligaţia de a respecta bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC), pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu sunt folosite în scopul producţiei.

Reamintim că APIA a lansat luni, 1 martie 2010, campania de primire a cererilor de plată pentru schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă. Pentru a beneficia de sprijinul financiar, fermierii trebuie să depună la Centrele APIA, în intervalul 1 martie – 17 mai 2010, o singură cerere de plată. Pentru depunerea cererilor de plată începând cu data de 18 mai se vor aplica penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. După data de 11 iunie 2010, cererea de sprijin nu mai este admisă la calculul plăţii pentru anul în curs.

Informaţii privind Bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC):

I. Standarde pentru evitarea eroziunii solului:

GAEC 1. Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă şi/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puţin 20% din suprafaţa arabilă totală a fermei.

GAEC 2. Lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prăşitoare, se efectuează de-a lungul curbelor de nivel.

GAEC 3. Se menţin terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007.

II. Standarde pentru menţinerea conţinutului optim de materie organică în sol:

GAEC 4. Floarea soarelui nu se cultivă pe aceeaşi parcelă agricolă mai mult de 2 ani consecutiv.

GAEC 5. Nu este permisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil.

III. Standarde pentru menţinerea structurii solului:

GAEC 6. Nu este permisă efectuarea lucrării de arat în condiţii de umiditate excesivă a solului.

IV. Standarde pentru menţinerea unui nivel minim de întreţinere a terenurilor agricole:

GAEC 7. Intreţinerea pajiştilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de păşunat sau prin cosirea lor cel puţin o dată pe an.

GAEC 8. Nu este permisă arderea vegetaţiei pajiştilor permanente.

GAEC 9. Nu este permisă tăierea arborilor solitari şi/sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole.

GAEC 10. Evitarea instalării vegetaţiei nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile care nu sunt folosite în scopul producţiei.

V. Standarde pentru protejarea şi gestionarea apelor:

GAEC11. Respectarea normelor legale privind utilizarea apei pentru irigaţii în agricultură.

Dintre cei 54.000 de fermieri care au depus cereri de plată, peste 11.800 şi-au completat declaraţia de suprafaţă utilizând aplicaţia IPA Online. Precizăm că, până în prezent, aplicaţia IPA Online a fost accesată de 54.836 de fermieri, pentru o suprafaţă de 993.952 hectare. Este important de menţionat că fiecare fermier care şi-a completat declaraţia de suprafaţă prin intermediul IPA Online trebuie să depună la Centrele APIA şi o cerere de plată.

Reamintim că APIA a lansat 1 martie 2010, campania de primire a cererilor de plată pentru schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă.

Pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafaţă, fermierii trebuie să depună la Centrele APIA, în intervalul 1 martie – 17 mai 2010, o singură cerere de plată. Pentru depunerea cererilor de plată începând cu data de 18 mai se vor aplica penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. După data de 11 iunie 2010, cererea de sprijin nu mai este admisă la calculul plăţii pentru anul în curs.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură a demarat o campanie de informare la nivelul judeţului Călăraşi, astfel încât cei care încă nu şi-au depus cereri pentru sprijinul financiar acordat de Uniunea Europeană să fie informaţi unde şi când pot depune cererile.

Ilie Munteanu, director în cadrul APIA Călăraşi, ne-a declarat că mulţi agricultori care au o suprafaţă agricolă de 1 hectar nu au depus asemenea cereri, acesta fiind şi motivul pentru care a organizat o caravană pentru a-i informa că pot beneficia de aceste ajutoare.

Astfel, agricultorii care au cel puţin un hectar de teren şi îşi lucrează singuri pământul, pot depune cerere la centrale APIA de care aparţin: Călăraşi, Lehliu-Gară, Budeşti, Mitreni sau Ciocăneşti. Directorul APIA a mai precizat că şi cei care nu şi-au depus anul trecut cereri pot solicita banii europeni. Mai mult, agricultorii îşi pot depune cererile şi on-line, accesând serviciul IPA on-line. Cererile pot fi depuse la toate centrele APIA în perioada 1 martie-17 mai, în fiecare zi lucrătoare, între orele 8,00-16,00.

Astfel, din suma totală autorizată, 4.3 milioane euro reprezintă diferenţa faţă de avansul din SAPS acordat începând cu data de 16 octombrie 2009. De acest sprijin financiar vor beneficia 75.500 fermieri care au îndeplinit condiţiile impuse de regulamentele europene şi pentru care, în urma controalelor, nu s-au constatat discrepanţe faţă de datele declarate în cereri. Totodată, suma de 7,6 milioane euro reprezintă contribuţia de la buget şi fonduri FEADR pentru plata PNDC în cadrul măsurilor/schemelor de sprijin pe suprafaţă.

Reamintim că peste 778.000 de fermieri au beneficiat de avansul din SAPS, valoarea plăţilor fiind de 309 milioane euro. Conform regulamentelor europene, plata pe suprafaţă se poate acorda începând cu data de 1 decembrie, însă pentru anul 2009, conform Regulamentului CE nr. 691/2009, plata s-a efectuat începând cu 16 octombrie. Plăţile sunt efectuate în RON, la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru ziua anterioară datei de 1 octombrie a anului pentru care este acordat sprijinul. Pentru data de 30 septembrie 2009, BCE a stabilit un curs de 4,2180.

Pentru facilitarea accesului unui număr mai mare de comercianţi la informaţiile furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, a fost eliminat tariful pentru eliberarea off-line de informaţii privind unele date de identificare a unei firme: denumire, formă juridică, cod unic de înregistrare, număr de ordine în registrul comerţului, sediu social, a afirmat Ioana Muntean.

Totodată, prin acest act normativ au fost reduse tarifele de eliberare off-line de informaţii pe serii de firme grupate pe criterii, în funcţie de numărul de firme despre care se solicită informaţii: între 101-500 firme – reducerea va fi de 20% (în loc de 10% cât era până acum), între 501-1.000 firme – reducerea va fi de 30% (în loc de 20% cât era până acum), între 1.001-10.000 firme – reducerea va fi de 40% (în loc de 30% cât era până acum).

Global Line, societatea ce a preluat feribotul care a făcut o gaură în bugetul judeţului cât Casa Poporului, îşi respectă contractul încheiat cu Consiliul Judeţean Călăraşi doar atunci când doreşte. De ceva vreme, feribotul nu mai execută curse de traversare a Dunării, dar nimeni din consiliu nu a sesizat acest aspect. Mai mult, chiar Filipescu recunoaşte că aceştia nu au anunţat care sunt motivele pentru care ţin tras la mal feribotul. Dacă luăm la puricat contractul este posibil să mai găsim şi alte aspecte care nu sunt îndeplinite, dar pe preşedintele consiliului, singurul lucru care îl interesează este ca aceştia să plătească redevenţa. Deocamdată, Global Line are o perioadă de graţie la plata redevenţei, dar după cursele pe care nu prea le face, este posibil să ne trezim că după perioada de graţie nu va putea să plătească redevenţa şi să anuleze contractul. Totul este posibil când derularea contractului nu mai este urmărită de nimeni.

Concesionarea feribotului a fost prezentată de consiliul judeţean ca pe o mare realizare, dar vom vedea în cele din urmă ce venituri va aduce bugetului.

Deputatul democrat-liberal, Stelian Fuia, s-a declarat nemulţumit de modul în care guvernul a decis să descentralizeze oficiile judeţene de consultanţă agricolă. Ca membru al Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor, acesta atrage atenţia că serviciul de consultanţă va trebui organizat pe baze noi. În opinia sa, oficiile de consultanţă agricolă ar fi trebuit să fie reorganizate după principii noi şi nu să fie preluate de consiliile judeţene. Fuia a precizat că în Camera Deputaţilor sunt trei proiecte care se referă la aceste aspecte, iar acum, un grup de parlamentari lucrează la armonizarea lor. În esenţă, cele trei proiecte prevăd acelaşi lucru : camerele agricole să fie finanţate de fermieri, cu o cofinanţare de la bugetul statului. În felul acesta, spune Fuia, fermierul este implicat în actul de decizie al instituţiei. Deputatul democrat-liberal speră ca prin poziţia sa şi a colegilor din comisia pentru agricultură să-l convingă pe premierul Boc să revoce hotărârea prin care oficiile de consultanţă au fost trecute în subordinea consiliilor judeţene şi să fie adoptat proiectul care prevede ca aceste camere agricole să funcţioneze cu adevărat în sprijinul fermierilor.

În ceea ce priveşte preluarea oficiului de către consiliul judeţean şi mărirea numărului de posturi de la 29 la 35, Fuia a precizat că acest serviciu nu a fost pus pe o bază funcţională

Pentru sectorul zootehnic a fost repartizată suma de 130.265.812,92 lei, aferentă solicitărilor depuse în lunile octombrie şi noiembrie 2009, pentru formele de sprijin prevăzute de anexa L din Ordinul MAPDR 850/2006. Sprijinul financiar se acordă pentru:

• îmbunătăţirea calităţii producţiei de carne prin susţinerea financiară a sistemului de clasificare a carcaselor de porcine şi bovine (cuantum 120 lei/carcasă porcine clasa E, 100 lei/carcasă porcine clasa U şi 100 lei/carcasă bovine).
• îmbunătăţirea calităţii şi a parametrilor de producţie în creşterea efectivelor de porcine şi păsări, prin susţinerea producţiei de carne de porc şi pasăre – pui broiler şi a producţiei de ouă consum (cuantum 150 lei/cap scrofiţă la prima fătare, 1,6 lei/pui, 0,05 lei/ou).
• îmbunătăţirea calităţii producţiei de miere, prin susţinerea familiilor de albine (cuantum 20 lei/familia de albine).

De asemenea, pentru sectorul vegetal a fost repartizată suma de 17.593.676,25 lei, pentru solicitările aferente lunii octombrie 2009, pentru anexele H, J şi K din Ordinul MAPDR 850/2006. Potrivit actului normativ, sprijinul financiar pentru sectorul vegetal s-a acordat astfel:

Suma de 10.117.041,65 lei pentru sectorul legume – fructe

• legume produse în sere încălzite şi ciuperci de cultură produse în spaţii climatizate  (cuantum: legume în sere încălzite – 600 lei/tonă; ciuperci în spaţii climatizate – 800 lei/tonă)
• legume şi fructe destinate prelucrării industriale (cuantum: tomate – 350lei/tonă; ardei – 300 lei/tonă; castraveţi cornişon – 150 lei/tonă; mere – 160 lei/tonă; prune – 200 lei/tonă; vişine- 200 lei/tonă; struguri de masă – 300 lei/tonă)

·        achiziţionarea de ambalaje şi alte materiale necesare ambalării legumelor şi fructelor pentru livrare în stare proaspătă (cuantum: 30% din valoarea unitară a ambalajelor şi materialelor necesare ambalării, până la 4 lei/bucată).

·        susţinerea energiei termice şi electrice pentru culturile realizate în sere şi solarii încălzite (cuantum – 35% din valoarea fără TVA a facturilor de energie termică şi/sau electrică şi/sau de combustibili de orice tip consumaţi pentru încălzirea/climatizarea spaţiilor amenajate pentru obţinerea produselor eligibile).

Suma de 3.956.074,60 lei pentru sectorul viticol

• aplicarea tratamentelor fitosanitare în plantaţiile viticole pe rod şi tinere cu soiuri nobile pentru struguri de masă şi vin, inclusiv pentru vinuri cu denumire de origine controlată (cuantum: 500 lei/ha)
• autorizarea plantaţiilor viticole producătoare de struguri de vin cu denumire de origine controlată (cuantum: 10 lei/ha)

Suma de 3.520.560 lei pentru sectorul hamei, cartof, plante medicinale şi aromatice

• hamei (cuantum: 100 lei/tonă)
• cartof (cuantum: 150 lei/ tonă)
• plante medicinale şi aromatice (cuantum: culturile de la care se utilizează sămânţa – 600 lei/tonă; culturile de la care se utilizează planta întreagă şi/sau rădăcina – 800 lei/tonă)

Potrivit directorului ITM, Vali Gâdea, în data de 28.01.2010 şi 02.02.2010, ITM împreună cu  Inspectoratul de Poliţie al judeţului Călăraşi au efectuat controale pe raza  localităţilor: Olteniţa, Lehliu Gară, Chiselet, Ulmeni  şi Alexandru Odobescu, unde au fost verificate un număr de 7 societăţi.

În urma acestor controale  s-au aplicat sancţiuni contravenţionale în valoare de 15.000 lei, conform Legii nr.53/2003, art. 276, al.1, lit.e (pentru muncă fără forme legale) şi şase avertismente.

Societăţile controlate aveau ca obiect de activitate: transportul, confecţii textile şi pază.

Acţiunea va continua pe tot parcursul primului trimestru al anului în curs.

Anul acesta, pentru investiţii, Consiliul Judeţean Călăraşi, are cu 50 de miliarde lei vechi mai puţin faţă de anul trecut, când bugetul alocat pentru acest capitol a fost de 380 de miliarde lei vechi. Practic, consiliului judeţean îi rămân la dispoziţie 330 de miliarde pentru a face investiţii în acest an. Filipescu s-a gândit deja cum să cheltuiască aceşti bani. Priorităţile sale, în acest an, vor fi casa de cultură şi drumurile judeţene. Pentru continuarea lucrărilor la casa de cultură, vor fi alocaţi din bugetul judeţului 70 de miliarde lei vechi. În privinţa acestui obiectiv de investiţii, Filipescu şi-a propus ca în aprilie 2011 să îl finalizeze. Mai mult, el vrea ca aici să facă o sală de cinema 3 D de 600 de locuri şi o alta, mai mică, de 50-60 de locuri, dar unde pot fi vizionate filme 6D. O altă prioritate vor fi drumurile judeţene. Aici, Filipescu nu a explicat dacă investiţiile vor consta în reparaţii, însă ţinând cont că s-a referit la faptul că după zăpada abundentă căzută drumurile vor necesita investiţii, cu siguranţă se vor face reparaţii şi nu investiţii de capital. Dacă ar fi să ne luăm după declaraţiile sale, pentru investiţiile în drumuri judeţene ar urma să fie cheltuiţi peste 250 de miliarde de lei vechi, o sumă destul de importantă, dar de unde se poate scoate „parandărăt” frumuşel pe timp de criză.