Decebal Mihalache

Preluarea spitalelor judeţene de către administraţiile locale naşte pasiuni, dar nu la nivelul îmbunătăţirii serviciilor către contribuabil, aşa cum ne-am putea aştepta. Cheltuielile de 80% din bani pe salarii, 3-5% pe medicamente, servicii medicale şi condiţii de proastă calitate şi datoriile de sute de milioane de euro la nivel naţional sunt lăsate de o parte şi se trece la operaţii mult mai simple:schimbarea directorilor. Execpţie nu face nici spitalul judeţean Călăraşi, preluat marţi 13 iulie 2010, de către consiliul judeţean. Apoi, a doua zi a fost schimbat din funcţie şi managerul pedelist Ion Sfectcu, cu unul liberal, Victor Verinceanu. Numai că lucrurile nu s-au dus până la capăt, fiind o schimbare cu “la loc comanda”.

Vârtejanu face jocurile lui Filipescu, peste capul PSD

Conform legii prin care spitalele trec în administrarea autorităţilor locale preşedintele consiliului judeţean poate numi un manager interimar până la data organizării concursului. Este exact ce s-a întâmplat la Călăraşi. Vicepreşedintele Liviu Vârtejanu a confirmat pentru Express, miercuri 14 iulie, în jurul orei 15:00 :” Da, e adevărat, am semnat o hârtie”. Singura hârtie pe care putea să o semneze este o Dispoziţie de preşedinte de consiliu judeţean, conform legii administraţieui publice locale. Dar, preşedintele Filipescu, plecat în concediu l-a desemnat pe Vârtejanu să-i îndeplinească atribuţiile de serviciu. Curios lucru, cu rapiditate maximă, un pesedist pune la comanda spitalului un liberal. Prin urmare, ne-am adresat PSD dacă a existat vreun mandat din partea partidului pentru ca Vârtejanu să opereze acest lucru. Cum Oana Mizil nu ne-a răspuns la telefon, Virgil Diaconu ne-a precizat:” Nu, categoric, nu a avut niciun mandat din partea partidului. Voi lua legătura cu Oana şi o voi informa de acest aspect:”. Acum, lucrurile au devenit destul de clare. Vârtejanu a executat doar un ordin venit de la Filipescu. Acesta, fiind în concediu, nu a putut semna schimbarea cu mâna lui, aşa că l-a însărcinat pe Vârtejanu, ce putea măcar să informeze partidul din care face parte.

Se negociază schimbarea schimării

Cum lucrurile intraseră pe un făgaş am încercat să aflăm de la Victor Verinceanu când îşi va intra în pâine. Sau, mă rog, de când va apuca bisturiul. El ne-a precizat telefonic: ”Da, am fost numit director. Probabil de mîine îmi voi prelua atribuţiile. Dar, se mai negociază”. Ce să se negocieze, ne-am întrebat? Ori, e albă, ori e neagră? Ori s-a semnat, ori nu s-a semnat? Un răspuns parţial l-am primit de la managerul Ion Sfectu. A aflat de la secretară că va fi schimbat din funcţie cu Victor Verinceanu. Dar, la spital, nu a ajuns nicio hârtie, în speţă Dispoziţia, act ce are o calitate deosebită: el poate fi atacat în contencios de prefect şi suspendat. Nici liderul pedelist Marian Dinulescu nu ne-a lămurit prea tare:” Nu poţi schimba, aşa, un director, fără să-l treci la fostul loc de muncă”(n.r. Ion Sfectu a ocupat funcţia de administrator, tot în spitalul judeţean). Prin urmare, singura variantă logică era că actul semnat de Vârtejanu, fatalitate, s-a pierdut pe drum. Sau, a fost rupt, distrus, incinerat, mătrăşit, să i se piardă urma. Concluzia: el nu mai există. Aşa că, ce vorbim noi de schimbarea directorului de spital? Cam asta a vrut să ne spună şi Vârtejanu a doua zi, joi 15 iulie:” Probabil că eu voi semna Dispoziţia de schimbare. Nu, nu cred că îl voi aştepta pe Filipescu să vină din concediu” . Prin urmare, nu s-a semnat nimic. Exact ce bănuiam. Dincolo de aceste aspecte rămân unele neclarităţi şi întrebări.

Ce culoare politică va avea noul director?

Schimbarea directorului de la spitalul judeţean este probabilă din moment ce alianţa PNL-PSD domină consiliul judeţean. Conform legii se va organiza concurs pentru postul de manager. Dar, după obiceiurile noastre, numirea va fi una exclusiv politică. Ceea ce a făcut Vârtejanu, de a-l numi interimar pe Verinceanu ca director, a fost un fel de start furat de către PNL. Fiind director interimar, poate pentru mai multe luni, Verinceanu avea şanse mult mai mari de a deveni manager cu acte în regulă. Asta înseanmnă că postul revine liberalilor. Dar, de ce nu pesediştilor? Sunt ei partid de mâna a doua, la remorca lui Filipescu? Până acum, da. Filipescu şi PNL au luat cele mai bune posturi. Toţi directorii din consiliul judeţean sunt ai lui Filipescu, la Ecomanagement Salubris şi asociaţia EcoAqua domină Filipescu, la SC Drumuri şi Poduri în consiliul de administraţie-tot Filipescu, la Centrul Cultural- liberalii, la Camera Agricolă- un penelist, ca să luăm numai câteva exemple. Pesediştii au prins firmituri, ceva indemnizaţii la ATOP şi, e adevărat, un director la Direcţia de Patrimoniu. Dar, vai, el e Jean Neagu, om din garda veche a lui Tărăcilă. Şi Vârtejanu e din aceeaşi gardă, omul care l-a numit interimar pe Verinceanu, făcând jocurile lui Filipescu, peste capul partidului său.

La spital toată conducerea se negociază

Dar, posturi sunt pentru toţi la spital, ar spune unii care vor să ia caimacul. Normal, Filipescu pune directorul şi PSD directorul medical. Conform aceleiaşi legi, la concurs se scot postul de manager, de director medical şi director economic. Gândind politic, directorul medical e funcţie de decor. Pe când cea de manager învârte investiţii, contracte sau, mai bine zis, lovele. Şi consiliul de administraţie urmează să fie negociat. Doi reprezentanţi sunt numiţi de direcţia de sănătate(n.r. dominată de PDL), unul de preşedintele consiliului judeţean şi doi de consiliu judeţean. Nu-i mai punem la socoteală şi pe alţi doi, de la Colegiul medicilor şi Ordinul asistenţilor medicali, întrucât ei au statut de invitaţi. Aşa că, negocieri la spital pot fi multe, după priceperea fiecăruia. Importantă este atitudinea PSD, după ce Oana Mizil a preluat conducerea partidului. Chiar ea a spus că pactul cu PNL va fi reanalizat. Va fi depăşit statutul de remorcă sau PSD va fi pe acelaşi palier cu aliatul său? Dincolo de jocurile politice principala problema rămâne calitatea serviciilor din spitalul judeţean. Fără o restrucurare profundă, întemeiată pe o gândire economică şi pragmatică, vom constata că avem de a face cu aceiaşi Mărie cu altă pălărie. Sau cu o Mărie cu o pălărie mai ponosită. Pentru că nu putem crede ca responsabilii noştri din consiliul judeţean o să-i fure până şi pălăria Măriei noastre!

Pentru mine, criza economică a adus un bine, spune Elena Tulpan, după ce în urmă cu doi ani şi jumătate a îmbrăţişat o meserie destinată bărbaţilor. A fost agricultor timp de 8 ani, apoi şi-a deschis o afacere proprie care a rezistat 12 ani şi din cauza crizei economice a fost nevoită să-şi închidă societatea. S-a gândit foarte bine înainte de a alege ce trebuie să facă în continuare. Şi a decis să fie instructor auto şi să predea lecţii de şofat bărbaţilor. În municipiul Călăraşi, este singura femeie instructor, iar orele şi le desfăşoară în cadrul şcolii de şoferi Alyna.

Au atras-o maşinile

De când a făcut şcoala de şoferi pentru categoria B, Elena a fost atrasă de meseria de a conduce maşini pentru că erau mai puţine femei care conduceau, decât bărbaţii. Dorinţa ei a fost aceea ca şi femeile să conducă la fel ca şi bărbaţii, considerând că nu este nicio diferenţă între bărbaţi şi femei.

Elena este membră şi în Comisia de Egalitate a Şanselor şi crede că şi de aici a plecat această aplecare către meseria de instructor auto. Crezul ei este că toţi oamenii, sănătoşi fizic şi psihic, au capacitatea de a conduce autovehicule.

După ce a decis să-şi aleagă această meserie, Elena Tulpan se declară mulţumită şi spune că abia acum face ceea ce-i place. Are cursanţi bărbaţi, în ciuda unor mentalităţi, iar aceştia chiar rămân surprinşi că o femeie îi poate învăţa să conducă o maşină şi ştie să se descurce în această meserie.

Este calmă, are răbdare cu fiecare „boboc”, iar rezultatele se măsoară în numărul de elevi care reuşesc să obţină permisul auto. Se bucură de fiecare dată când un cursant al său trece cu brio peste examene, ceea ce îi dă putere de a merge mai departe. Este un om activ care îşi împarte viaţa între şcoala de şoferi şi Asociaţia Persoanelor cu Handicap, unde este preşedinte şi prin implicarea sa încearcă să facă viaţa mai frumoasă tinerilor cu dizabilităţi.

Preţul unui metru cub de apă potabilă ar putea ajunge la Călăraşi la 2,53 de lei, fără TVA, în condiţiile în care consilierii judeţeni vor fi de acord cu noua majorare de tarife propusă de SC Ecoaqua SRL. Societatea a propus ajustarea tarifelor, motivând că în fiecare an în luna iulie, există obligaţia de a fi actualizate tarifele practicate ca urmare a proiectului Samtid prin care s-au făcut investiţii în schimbarea reţelei de apă şi canalizare. Conform contractului încheiat cu BERD pentru această investiţie, preţurile trebuie să reflecte inflaţia iniţială comunicată de Institutul Naţional de Statistică şi creşterile în termeni reali. Drept urmare, SC Ecoaqua, a obţinut şi avizul Autorităţii Naţionale de Reglementare a Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice pentru creşterea tarifelor la apă în localităţile Călăraşi, Lehliu-Gară şi Olteniţa. Astfel, pentru apă ar urma ca populaţia să plătească 2,53 lei/ mc, iar canalizarea va costa 1,38 lei/mc, fără TVA.

Daniela Mihalache

Locuitorii din şapte comune ale judeţului se pot considera mai europeni decât vecinii lor din alte localităţi. Vor învăţa să colecteze selectiv gunoiul în europubelele date de primărie şi să-l predea maşinilor care transportă deşeurile şi care trec din poartă în poartă de două ori pe săptămână.

Totul a fost posibil ca urmare a accesării fondurilor europene. Primăriile Independenţa, Cuza Vodă, Grădiştea, Alexandru Odobescu, Vîlcelele, Ciocăneşti şi Vlad Ţepeş au înţeles că individual nu ar fi avut nicio şansă să-şi facă un sistem modern de gestionare a deşeurilor. Aşa că şi-au făcut o asociaţie de dezvoltare intercomunitară şi au reuşit să atragă fonduri europene. În toate localităţile s-au amenajat 60 de puncte de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile, gospodăriile au fost dotate cu europubele din plastic şi au fost achiziţionate 3 autogunoiere pentru colectarea deşeurilor.

Preţul perceput pentru serviciul de salubrizare este de 1,5 lei de persoană, lunar, iar primarul comunei Independenţa, Constantin Anghel, spune că nu este unul chiar mare. Potrivit acestuia, locuitorii, acolo unde era percepută o taxă de salubrizare, vor plăti mai puţin decât până acum.

Pentru a reuşi să colecteze taxele de la populaţi, cei şapte primari au decis să înfiinţeze o societate comercială care să se ocupe de partea financiară, în fiecare comună urmând a fi angajat câte un casier.

Implementarea proiectului finanţat de Uniunea Europeană ar urma să înceapă de la 1 august. Fondurile europene obţinute sunt în sumă totală de 729.563 euro, iar de serviciile societăţii de salubrizare înfiinţate vor beneficia 25.871 de locuitori.

Daniela Mihalache

Mamovanul adus la Călăraşi de Fundaţia Renaşterea a fost nevoit să-şi ridice « ancora » vineri, 25 iunie, după ce contractul încheiat cu Primăria Municipiului Călăraşi se încheiase. Cum a fost adus la Călăraşi de organizaţia judeţeană PSD Călăraşi, la iniţiativa deputatei Oana Niculescu Mizil, era de aşteptat ca acesta să se transforme într-o unealtă electorală, după ce vineri primarul Dragu i-a avertizat pe reprezentanţii fundaţiei să-şi ridice Mamovanul. Zis şi făcut. Fundaţia şi-a luat Mamovanul şi a plecat căci altfel trebuia să plătească o amendă zilnică de 50 de milioane de lei vechi, după cum spune Oana Mizil că i-ar fi transmis primarul Dragu. Dat fiind cele întâmplate, Oana Mizil i-a declarat miercuri război total lui Nicolae Dragu, afirmând că acesta a atentat la dreptul la sănătate al călărăşencelor. Aceasta a catalogat decizia primarului drept o răzbunare pentru faptul că doi dintre consilierii locali PSD,  respectiv Carmen Filimon şi Ion Ştefan, nu au votat două proiecte de hotărâre unde Dragu avea interes şi care, în opinia Oanei Mizil, erau “hoţii”. Ea a spus că Dragu a dorit să se răzbune pe organizaţie PSD, dar că, de fapt, s-a răzbunat pe călărăşence. În acelaşi timp, preşedinta organizaţiei judeţene a PSD, aceiaşi Oana Niculescu Mizil, a adăugat că vineri, pe 25 iunie, contractul dintre fundaţie şi primărie expira şi că în ciuda faptului că au dorit prelungirea lui, primarul s-a opus.

Dragu spune că expirase contractul pentru Mamovan

În replică la afirmaţiile Oanei Mizil, Nicolae Dragu, primarul municipiului Călăraşi, a declarat că nu are cum să intre într-un război pentru drepturile călărăşencelor cu o insă venită aici din Bucureşti, făcând referire la faptul că Oana Mizil este bucureşteancă. El a mai precizat că fundaţia nu a depus nicio cerere de prelungire a contractului şi , prin urmare, odată expirat contractul, vineri, 25 iunie, Mamovanul trebuia ridicat. Dragu a mai spus că a pus la dispoziţia fundaţiei energie electrică, apă potabilă şi canalizare, în mod gratuit. El a adăugat că nu este vorba nici pe departe de o răzbunare a sa din cauza votului celor doi consilieri, afirmând că aceştia nu au dorit să voteze pentru interesele unor cetăţeni.

Mamovanul Fundaţiei Renaşterea a fost amplasat în municipiul Călăraşi, în faţa BCR, în urmă cu aproape o lună de zile. Călărăşencele au avut acces gratuit la investigaţii clinice pentru depistarea cancerului de col uterin şi de sân, fiind efectuate 780 de teste Babeş Papanicolau şi 470 de mamografii.

După aproape trei ani de zile, municipalitatea din Slobozia şi-a adus aminte că nu este proprietara terenurilor pe care a forat nişte puţuri, din care scoate apă clocită pentru a le potoli setea vecinilor noştri de la nord. Legătura cu judeţul nostru este aceea că respectivele puturi se află pe teritoriul comunei Dragalina. Dacă tot nu a reuşit să se înţeleagă la preţ cu proprietarii terenurilor, edilii din Slobozia şi-au zis că e bine să ia pamântul cu japca, într-o exprimare mai plastică, sau prin expropriere, să folosim termenul legal. Primul pas a fost o hotărâre a Consiliului Judeţean Călăraşi, care a declarat investiţia cu puţurile ca fiind de utilitate publică. Mai departe, nimeni, dar nimeni din consiliul judeţean nu ştie nimic. Nici chiar arhitectul-şef al judeţului, Adrian Lascăr, care a făcut parte dintr-o comisie ce trebuia să stabilească oportunitatea declarării investiţiei slobozene ca fiind de utilitate publică. Lascăr s-a conformat legii exproprierii şi motivează într-un raport, ducându-i direct în eroare pe cei ce l-au citit. Spune aşa arhitectul-şef: ”Motivele pentru care lucrarea nu poate fi realizată pe alte căi decât prin expropriere pentru cauză de utilitate publică sunt următoarele”, bla, bla, bla. Primo şi secundo lucrarea poate fi realizată întrucât ea este realizată. Corect era să spună Lascăr o parte din lucrare nu poate fi realizată. Ştie el de ce. Prin urmare ne-am adresat celui ce le ştie pe toate şi căruia nu-i scapă nimic, nici măcar găina ce se ouă pe furiş, Răducu Filipescu. Minune mare aici, Filipescu se jură că nu ştie nimic, fiind vorbarba de municipiul Slobozia, pe când el e jupân în Călăraşi.  Iar el a făcut doar o formalitate. Şi ne trimite la secretarul Tudone. Tocmai de acolo veneam, dar nu ne-a lămurit. Până la urmă tot Filipescu, săracu, ne-a lămurit, că nu degeaba e el ditamai preşedintele. El a grăit aşa:” Cui îi ia pamântul? La ăştia care au 1000 de hectare? Da’ ai dreptate. Sunt nişte amărâţi, sar din Jeep şi se urcă în Mercedes!”. Nici că putea fi mai clar. A făcut un serviciu într-o posibilă afacere pesedistă cu rădăcini în Călăraşi, căci primarul din Slobozia trandafiriu curat este. Şi lui Filipescu, nimic, nimic?

După noile normative stabilite de minister, în Spitalul Judeţean de Urgenţe Călăraşi va fi un post de medic la 5-15 paturi şi 1 asistent la 8-12 paturi/tură. În aceste condiţii, Consiliul Judeţean Călăraşi ar putea face disponibilizări masive. 160 de asistenţi medicali şi jumătate din aparatul TESA, 180 de angajaţi, ar putea fi concediaţi.

Consiliul Judeţean Călăraşi va prelua zilele acestea Spitalul Judeţean de Urgenţe Călăraşi. Bucuria nu este foarte mare în ograda consiliului, dacă ne gândim că administrarea unui spital nu este un lucru chiar uşor. Deja Ministerul Sănătăţii a elaborat noi normative de personal care vor pune în dificultate conducerea judeţului, dar în acelaşi timp pâinea şi cuţitul în privinţa managerierii resurselor umane vor fi în mâna consiliului judeţean. Răducu Filipescu, preşedintele consiliului, chiar declara, la un moment dat, că dacă va face disponibilizări în spitalele pe care le va prelua, va decide doar în funcţie de normativele stabilite. Ei bine, administraţiile judeţene nici nu au preluat spitalele că au şi apărut noi normative în ceea ce priveşte numărul de personal din spitale, raportat la numărul de paturi. Un motiv tocmai bun pentru ca Filipescu să poată opera concedieri. De altfel, noi spunem că aceste concedieri sunt chiar utile în condiţiile în care ele trebuiau făcute de mai multă vreme din cauză că şi pe vechile normative spitalul avea foarte mulţi angajaţi. Mai mult, 85% din banii pe care spitalul îi primeşte de la Casa Judeţeană de Sănătate sunt cheltuiţi pe salarii. Din acest motiv nu sunt bani pentru medicamente şi materiale sanitare, iar acum bugetul naţional trebuie să suporte datoriile spitalelor. După preluarea lor de către consiliile judeţene, cu siguranţă bugetul naţional nu va mai suporta cheltuielile de materiale sanitare şi medicamente pentru că se presupune că acestea trebuiesc achiziţionate din banii primiţi de la casa de sănătate. Numai că la noi nu va fi aşa, dacă nu se vor face disponibilizări masive.

Aproape jumătate dintre angajaţi este personal TESA

La această oră, Spitalul Judeţean de Urgenţe Călăraşi  are 571 de paturi şi 842 de angajaţi, dintre care 84 – medici, 19 – alt personal superior, 374 – asistenţi medicali şi 365 personal TESA şi administrativ. Se poate observa cu uşurinţă că numărul personalului TESA este aproape jumătate din numărul total de angajaţi ceea ce este inacceptabil, în condiţiile în care în spitale din ţară numărul acestora este de trei ori mai mic. Spre exemplu, la Spitalul Sf . Apostol Andrei din Galaţi la un număr de 1.222 de paturi sunt angajate 154 de persoane TESA. Şi aici, spune ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, că  sunt mulţi angajaţi TESA, ce să mai vorbim de Călăraşi ! În ceea ce priveşte numărul de personal TESA, consiliul judeţean ar putea analiza situaţia, astfel încât să concedieze cel puţin jumătate dintre ei.

Şi pe vechiul normativ erau mulţi angajaţi în spital

Vechiul normativ pentru spitalele judeţene de urgenţe din judeţe stabilea un medic la 16 paturi şi un asistent medical la 14 paturi, pe fiecare tură. Normativele erau fixe, nu flexibile, astfel încât nu se putea depăşi numărul de angajaţi la numărul de paturi. În Spitalul Judeţean de Urgenţe Călăraşi  sunt trei ture. La un total de 571 de paturi şi la un număr de trei ture ar fi trebuit să avem 122 de asistenţi angajaţi. Numărul lor este însă de 374, cu 252 mai mulţi faţă de cât prevedea vechiul normativ. La numărul de medici şi aici organigrama este încărcată. La 571 de paturi ar fi trebuit să fie 36 de medici, iar la spitalul de urgenţe Călăraşi sunt 84 de doctori, cu 48 mai mulţi decât stabilea normativul.

Din start, conform vechiului normativ  avem mai mulţi asistenţi şi medici angajaţi, iar disponibilizările ar fi trebuit să fie de multă vreme făcute. Managerul spitalului, Ion Sfetcu, ne-a declarat însă că disponibilizările nu puteau fi făcute decât cu avizul ministerului, altfel ar fi fost acţionat în judecată de cei disponibilizaţi. Aşa că putem concluziona că nici de la nivel de minister situaţia nu a fost gestionată corespunzător. Şi asta nu de ieri, de azi, ci de ani de zile şi de diferite guvernări

După noile normative, am putea avea 214 asistenţi

Odată cu preluarea spitalelor de către administraţiile locale sau judeţene, Ministerul Sănătăţii a elaborat un nou normativ mai flexibil care să ducă la eficientizarea cheltuielilor. Conform noilor prevederi, normarea de personal se va face comasat pentru asistenţa medicală spitalicească. Astfel, criteriul de normare a asistenţei medicale, în funcţie de numărul de paturi va fi de 1 medic la 5-15 paturi şi 1 post de personal sanitar mediu (asistenţi medicali) la 8-12 paturi/ tură. Cum spuneam şi mai devreme, în spital se lucrează în trei ture. Dacă noul administrator al spitalului, Consiliul Judeţean Călăraşi, va stabili să meargă pe 1 asistent la 8 paturi, atunci numărul de asistenţi medicali în spitalul judeţean ar trebui să fie de 214 sau 171 de asistenţi dacă se merge pe varianta 1 asistent la 10 paturi/tură. La medici, dacă se va hotărî ca un medic să fie angajat la 5 paturi, atunci vom avea 114 medici, deci un deficit de 30 de medici sau 57 de medici dacă se merge pe varianta medie de un medic la 10 paturi. Acum, un medic este angajat pentru 6,8 paturi.

Cel puţin 340 de angajaţi ar putea fi concediaţi

Urmare a noilor normative, Consiliul Judeţean Călăraşi ar putea disponibiliza minim 160 de asistenţi medicali şi cel puţin jumătate dintre angajaţii TESA, vreo 180 la număr. Adică, cel puţin 340 de angajaţi ai spitalului judeţean călărăşean ar putea rămâne fără locuri de muncă. Normativele sunt clare. Există o limită minimă şi alta maximă, care nu pot fi încălcate. Pe de altă parte, dacă nu se va lua măsura disponibilizărilor, consiliul judeţean va ajunge în situaţia de a plăti din bugetul propriu cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare atâta timp cât banii pe care spitalul îi primeşte de la casa de sănătate merg în salarii. Responsabilitatea este doar a consiliului judeţean care poate disponibiliza sau nu. Dar dacă vor decide să nu disponibilizeze, vor îngropa spitalul în datorii, iar şanse ca ministerul Sănătăţii să mai plătească datorii acumulate după predarea spitalelor să fim serioşi că sunt zero.

Daniela Mihalache

Punctul de lucru, de la Olteniţa, al Inspectoratului Teritorial de Muncă va fi desfiinţat, însă conducerea instituţiei a decis, pentru a veni în sprijinul agenţilor economici din zonă să constituie un punct de colectare a documentelor. S-a ajuns în această situaţie din cauză că anul trecut, trei din cei patru angajaţi de la Olteniţa au fost disponibilizaţi urmare a măsurilor de reducere a personalului. Potrivit directorului coordonator al ITM Călăraşi, Vasile Gâdea, desfiinţarea punctului de lucru de la Olteniţa nu ar face imposibil de respectat termenele legale de înregistrare având în vedere că mai sunt zone cu mulţi angajatori, aflate la extremitate faţă de municipiul Călăraşi, spre exemplu Lehliu, Fundulea, care depun documente la ITM, în condiţiile în care acolo nu sunt puncte de lucru ale ITM. Mai mult, Vasile Gâdea spune că în perioada 2007-2009, registrul electronic al salariaţilor s-a depus la sediul principal al ITM şi nu la punctul de lucru de la Oteniţa, ceea ce nu i-a împiedicat pe angajatorii din zona Olteniţei să-şi îndeplinească obligaţiile legale, în condiţiile în care există şi posibilitatea de a transmite on-line aceste registre.

-     interviu cu Ion Vlaciu, preşedintele Confederaţiei  Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România, filiala Călăraşi

Pirateria în transportul de persoane nu este o problemă nouă. Ea este cunoscută de mai mult timp de autorităţi, însă pînă acum nu s-a făcut mai nimic. Ba, din contră, ea a fost ori tolerată, ori încurajată. Despre acest tip de piraterie modernă s-a ştiut prima dată în transportul persoanelor în regim de taxi. Scandalul în privinţa unor autorizaţii false în municipiul Călăraşi nu a avut nicio urmare. Ba, din contră. Autorităţile s-au făcut că efectuează controale, în timp ce s-a ajuns ca unii să-şi facă singuri dreptate. Dacă autorităţile nu au făcut nimic pirateria s-a extins şi chiar a proliferat şi la transportul intra şi interjudeţean. Acum pirateria în transporturi intră într-o nouă lumină întrucât autorităţile de la nivel central i-au declarat război în contextul luptei împotriva evaziunii fiscale. Se aşteaptă ca şi autorităţile de la nivel judeţean să facă ceva în această privinţă. Oare se cere prea mult? Sau e nevoie de intervenţia personală a ministrului Vasile Blaga?

-         Domnule Ion Vlaciu sunteţi noul preşedinte al Confederaţiei  Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România, filiala Călăraşi. De când ocupaţi această funcţie şi ce vă propuneţi să faceţi ?

-         Confederaţia, la nivel naţional s-a înfiinţat în urmă cu 6 luni. Avem un preşedinte la nivel naţional şi, de asemenea, preşedinţi la nivelul filialelor judeţene Eu sunt preşedintele filialei călărăşene de aproximativ 3 luni de zile.

-         Câţi transportatori din judeţul Călăraşi fac parte din această confederaţie?

-         Deocamdată suntem proaspăt înfiinţaţi. S-au înscris până acum 15 transportatori de persoane şi 11 transportatori de marfă. Se vor putea înscrie şi chiar îi aşteptăm pe cei ce deţin ateliere de reparaţii auto, transportatori în regim taxi sau alte persoane ce au legătură cu transortul rutier de persoane sau marfă. Cu cât suntem mai mulţi cu atât mai bine pentru că vom reuşi să ne apărăm interesele dar şi să ni le promovăm.

-         Ce vă propuneţi să faceţi în această nouă funcţie ?

-         În primul rând, trebuie să apărăm interesele membrilor, dar şi a celor care nu sunt înscrişi, pentru că o dată ce apărăm interesele noastre, apărăm interesele tuturor transportatorilor din judeţ. În al doilea rând, am luptat pentru a se prelungi autorizaţiile de transport pentru transport călători. Autorizaţiile pe care le avem ar fi fost valabile până în 2011, dar la şedinţa pe care am avut-o în urmă cu două luni, la care au participat ministrul Blaga, secretarul de stat Pistru, care răspunde de transporturi, s-a ajuns la concluzia că din cauza crizei să fie prelungite autorizaţiile de transport până în 2014.

-         Este un lucru bun pentru transportatori ?

-         Este un lucru foarte bun pentru transportatori având în vedere criza în care ne zbatem. Avem leasinguri făcute pe o perioadă de 4 ani şi nu putem face faţă. Licitaţia era făcută pe 3 ani şi nu puteam amortiza maşinile luate în leasing pe o perioadă de 3 ani. S-a ajuns la concluzia ca pentru amortizarea maşinilor pe care le-am folosit la licitaţia anterioară să se prelungească autorizaţiile de transport.A fost o măsură benefică.

-         Se simte criza în transporturile de marfă şi călători ?

-         Se simte. În primul rând la marfă. Nu se mai construieşte cum se construia înainte şi transportatorii nu mai cară cantităţi mari de materiale de construcţii. În privinţa transportului de persoane acesta a scăzut cu 30% din cauză că s-au făcut multe disponibilizări.

-         Cam câte locuri de muncă crează această asociaţie la nivel judeţean ?

-         Suntem proaspăt înfiinţaţi şi nu v-aş putea da o cifră exactă. Pot să vă spun însă că societăţile unde sunt eu acţionar, Rapid Trans şi Vlaciu SRL, asigură 50 de locuri de muncă.

-         Aţi făcut până acum dispnibilizări ?

-         Deocamdată nu am concediat pe nimeni. Dar ne e din ce în ce mai greu.

-         Care sunt problemele cu care vă confruntaţi ?

-         Noi, transportatorii de persoane, ne confruntăm în special cu pirateria. Este o problemă spinoasă a noastră şi ea ar trebui să fie şi a autorităţilor. Sunt maşini, de exemplu, de 8 + 1 locuri care execută transport nelicenţiat pe rutele Bucureşti-Olteniţa, Mănăstirea-Olteniţa, Călăraşi- Olteniţa, Ulmeni-Olteniţa, Călăraşi- Bucureşti, Călăraşi- Călăraşii Vechi, Călăraşi-Feteşti. Pot să spun că aproape nici un traseu nu este “iertat” de piraţi.

-         Practic, vă bateţi ca legea să fie respectată.

-         Vrem ca legea să fie respectată. S-a dat o nouă ordonanţă care completează Ordonanţa de Urgenţă 109 din 2005 ca agenţii de la poliţia rutieră să-şi facă datoria. Legea e proaspăt dată, de vreo 3 săptămâni de zile. Deocamdată, poliţia rutieră din municipiul Olteniţa a început să-şi facă datoria. S-au confiscat de la 4-5 autoturisme plăcuţele de înmatriculare, plus amenzile contravenţionale care s-au dat, dar bine ar fi să se respecte legea, iar ca măsurile luate de poliţia Olteniţa să fie aplicate şi la Călăraşi, şi la Budeşti.  Deocamdată n-au început controalele decât în Olteniţa. Aştept şi de la celelalte localităţi, Budeşti, unde sunt cei mai mulţi piraţi de pe ruta Bucureşti-Olteniţa, şi Călăraşi, ca legea să fie aplicată.

-         Aveţi idee câţi transportatori piraţi sunt în judeţul Călăraşi ?

-         În judeţul Călăraşi sunt, fără să exagerez, peste 150 de maşini care execută transport ilegal de persoane, fără a avea licenţă, fără a plăti impozite, taxe, salariaţi, TVA, etc.

-         Practic, fac o evaziune fiscală şi, recent, guvernul a adoptat mai multe măsuri privind reducerea evaziunii fiscale.

-         A aprobat măsuri de reducere a evaziunii fiscale, dar ar trebui cât mai multe controale. Piraţii nu ne lasă nici pe noi să ne desfăşurăm activitatea şi prejudiciază şi bugetul de stat cu sume imense. Acest aspect trebuie să fie foarte clar înţeles, mai ales acum când se tot vorbeşte de combaterea evaziunii fiscale. Unii din cei ce trebuie să aplice legea au trecut la fapte, alţii…nici măcar la stadiul de vorbe.

-         Să luăm un exemplu, ruta Bucureşti-Olteniţa. Cam câţi transportatori piraţi sunt ?

-         Pe această rută sunt cel puţin 35-40 de autoturisme de 8 +1 locuri cu numere de Bulgaria, Franţa, Spania, etc., după cum am spus cei mai mulţi din Budeşti. Dar, ei sunt pe toate rutele. Pe Călăraşi- Bucureşti sunt 25-30 de microbuze, pe Călăraşi-Feteşti, 10-15, în timp ce în municipiul Călăraşi piraţii se strâng la Orizont. Asta cred că o ştie multă lume, dar nu se iau măsuri.

-         Pe toţi aceştia îi monitorizaţi ?

-         Îi monitorizăm, le ştim, în proproţie de 90%, numerele de înmatriculare, le ştim mărcile autoturismelor cu care circulă. Am făcut reclamaţii în acest sens la poliţia rutieră.

-         Aceştia opresc în staţiile în care staţionează microbuzele firmelor autorizate sau îşi iau clienţii de pe traseu ?

-         Opresc în staţiile autorizate de către noi la primării, dar şi de pe traseul respectiv. Aceasta este cea mai mare problemă cu care ne confruntăm. Ministerul Transporturilor şi ministerul Internelor au semnat un protocol cu preşedintele transportatorilor pe ţară privind legea pirateriei, au adus completările ulterioare. Cadru legislativ există, mai trebuie ca poliţia să-şi facă datoria.

-         Veţi încerca să aveţi discuţii şi cu autorităţile ?

-         Vom încerca să invităm la o şedinţă a confederaţiei poliţia rutieră, autoritatea rutieră, finanţele publice, consiliul judeţean, prefectura, pentru a ne ajuta. Ajutându-ne nu vom mai face disponibilizări, vor creşte încasările la buget.

-         Credeţi că aceşti piraţi sunt protejaţi de cineva ?

-         Nu sută la sută. Mai sunt din aceşti piraţi care au rude, prieteni prin poliţie, dar nu toţi. Restul acţionează datorită delăsării organelor de control.  Ei sunt din start evazionişti pentru că nu plătesc niciun impozit la stat. Poate doar”atenţii” acolo unde trebuie. Oricum, suntem hotărâţi să combatem acest fenomen al pirateriei în transportul de persoane şi vom merge cât de departe trebuie.

Subsemnaţii Vlada Ion şi Vlada Mihaela vă rugăm ca, în calitate de proprietar al apartamentului nr.  17  situat în Călăraşi, str. Ştirbei Vodă, blocul M9, scara D, în baza art. 21 din Legea 114/1996 şi art. 32 alin. 2 din HG nr. 1275/2000, să procedaţi la încheierea contractului de închiriere având ca obiect acest apartament, pentru următoarele considerente:

Subsemnaţii deţinem acest apartament din anul 2004, în baza contractului de închiriere nr. 30 din 11.02.2005, încheiat cu SC Siderca SA Călăraşi şi niciodată nu am pierdut posesia asupra acestui apartament.

Din actele deţinute de SC Termo SA, rezultă fără dubiu că acest apartament este proprietatea privată a SC Termo SA Călăraşi şi face parte din patrimoniul acestei societăţi comerciale. Mai mult, deţinem date conform cărora acest apartament este inclus chiar în capitalul social al SC Termo SA Călăraşi.

Actele contabile ale SC Termo SA Călăraşi, anume evidenţa contului 212-debit, registrele de inventar ale patrimoniului societăţii, actul constitutiv şi statutul societăţii, evidenţiază dreptul de proprietate al SC Termo SA asupra acestui apartament.

Nu există nici un act juridic care să fi transferat legal şi valabil proprietatea asupra apartamentelor, ca de altfel asupra tuturor construcţiilor de la SC Termo SA Călăraşi la o altă entitate juridică.

Un protocol de predare-primire a unor bunuri din patrimoniul SC Termo SA Călăraşi către Serviciul Public Centrale Termice şi Administrare Fond Locativ Călăraşi, este un act nul absolut întrucât nu reprezintă un act juridic translativ al dreptului de proprietate şi nu cuprinde absolut nicio operaţiune juridică de transfer de proprietate prevăzută de Codul Civil, Codul Comercial, Legea 30/1990 a societăţilor comerciale sau de o altă dispoziţie legală. De asemenea, acest protocol de predare-primire nu reprezintă nicio consecinţă a unui alt act juridic sau a vreunei  operaţiuni juridice de transfer de proprietate.

În consecinţă, SPCTAFL Călăraşi a preluat abuziv, nelegal şi prin fraudă apartamentele proprietatea SC Termo SA Călăraşi, în dauna şi fraudarea creditorilor acestei societăţi. Menţionăm că apartamentele situate în Călăraşi, str. Ştirbei Vodă, blocul M9, sc. D, nu au fost preluate niciodată în fapt de SPCTAFL Călăraşi.

O dovadă în plus că apartamentele situate în Călăraşi, str. Ştirbei Vodă, blocul M9, sc. D sunt proprietatea privată a CS termo SA Călăraşi rezultă şi din contractele de închiriere care au fost încheiate în luna iulie 2002 între SC Termo SA Călăraşi, în calitate de proprietar, societate reprezentată prin director Gheorghe Ciocârlan ( aceiaşi persoană care în 2003, în calitate de director al SPCTAFL Călăraşi, preia prin protocol şi prin fraudă apartamentele proprietatea SC Termo SA Călăraşi) şi SC Siderca SA Călăraşi, această ultimă societate închiriindu-mi apartamentul.”

Asemenea cereri de închiriere au făcut către lichidatorul SC Termo SA Călăraşi toţi locatarii de la M9.

De 85 de ani în slujba cetăţeanului (1925 – 2010)

De ziua lor, pompierii  din cadrul Detaşamentului Călăraşi, au desfăşurat, în parcul Dumbrava, mai  multe activităţi dedicate împlinirii a 85 de ani de la înfiinţarea primei subunităţi de pompieri militari din localitate.

Cu aceeaşi ocazie, pompierii profesionişti din cadrul Detaşamentului Călăraşi au desfăşurat o serie de exerciţii demonstrative specifice: evacuări de persoane, salvări de la înălţime, asanarea zonei de muniţia rămasă neexplodată, monitorizarea parametrilor mediului în cazul producerii accidentelor chimice, descarcerarea unor persoane, stingerea unui incendiu şi altele).

Concomitent, au fost prezentate publicului autospecialele de intervenţie, echipamentele şi celelalte dotări ale Detaşamentului de pompieri Călăraşi.

Cei mai mici dintre participanţi la acest eveniment s-au întrecut în cadrul unui concurs de aruncare a furtunului la punct fix, încercând pentru câteva ore să se simtă pompieri, iar pentru aceasta ei au fost răsplătiţi cu premii şi diplome în funcţie de performanţele lor.  .

Totodată, călărăşenii, care au avut ocazia şi plăcerea de a fi alături de „ostaşii de foc” la zi aniversară,  au putut să poarte discuţii asupra activităţilor specifice pompierilor cu aceştia.

Au fost înmânate, cu acest prilej, premii, diplome, cupe şi medalii pompierilor care s-au evidenţiat pe parcursul manifestărilor sportive derulate în cinstea evenimentului ce marchează 85 de activitate.

-Poliţiştii trebuie să se identifice între ei

Decebal Mihalache

După ce Ion Vlada l-a lovit cu capul în gură pe primarul Dragu, în timp ce era evacuat din locuinţa sa de la M9, s-a lăsat cu  plângeri penale de o parte şi de alta. Nu ar fi ceva nou, întrucât locatarii de la M9 au mai depus plângeri penale pe tema repartizării acestor locuinţe, inclusiv la DNA Bucureşti. Primarul Nicolae Dragu a depus imediat ce a fost lovit plângere penală pentru ultraj împotriva lui Ion Vlada. Aici lucrurile s-au mişcat mai repede, Vlada şi directorul SPCTAFL, Gheorghe Ciocârlan, ce a fost la faţa locului, au dat deja cu subsemnatul. Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi, Doina Nuţu, a declarat că dosarul este în lucru, cercetarea fiind făcută de un procuror de la această instituţie. La rândul său şi Ion Vlada a depus plângere penală împotriva primarului Dragu, a lui Gheorghe Ciocârlan, a poliţiştilor comunitari şi a poliţiştilor de la IPJ Călăraşi, pentru abuz în serviciu. Aceiaşi Doina Nuţu ne-a explicat că în acest caz cercetarea penală o face poliţia. Aici lucrurile se complică, fiind vorba de poliţişti. Dacă e vorba de ofiţeri de poliţie cercetarea se efectuează de Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, spune prim-procurorul Nuţu, iar dacă e vorba de subofiţeri de poliţie judiciară, competenţa revine Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi. Prim-procurorul acestei instituţii, Cornelia Manea, spune că nu i-a parvenit absolut nimic de la M9. Abia după ce dosarul este disjuns, în funcţie de competenţe. Disjungerea, ne spune Doina Nuţu, urmează să o propună poliţia călărăşeană şi să o aprobe sau nu procurorul. Ne-am adresat purtătorului de cuvânt al IPJ Călăraşi, Ramona Tudor, care spune că în plângerea lui Vlada nu e vorba de niciun poliţist de la IPJ, ci doar de poliţişti comunitari, prin urmare poliţia nu are ce să ne comunice referitor la acest lucru. Ea este contrazisă însă de Doina Nuţu, care spune că şi de poliţişti de la IPJ se face referire în plângerea lui Vlada. Fără să avem suficiente dovezi pentru a afirma că se doreşte de către IPJ muşamalizarea cazului, spunem doar că poliţia călărăşeană trebuie să identifice ce poliţişti au fost la evacuarea de la M9. Ei au fost pentru că exact într-un comunicat al poliţiei se spune că poliţiştii IPJ au fost la evacuarea de la M9. Identificarea nu le-ar lua mai mult de câteva minute, pentru că, bănuim, că se ştie cine şi unde a fost trimis în misiune. Prin urmare, aşteptăm noi veşti din aceste dosare.

Cronica unei evacuări eşuate

Decebal Mihalache

Situaţia de la blocul M9, situat pe strada Ştirbei-Vodă, se complică pe zi ce trece. După ce Ion Vlada l-a lovit cu capul în gură pe primarul Nicolae Dragu, când primăria şi serviciul fond locativ l-au evacuat pe acesta din locuinţă, totul a explodat. Nu s-a renunţat la evacuarea altor persoane ce locuiesc acolo de mai mult timp, aşa că, luni, 21 iunie a.c, în jurul orelor 11:45,  forţele de ordine, alcătuite din poliţia comunitară şi poliţie, îşi ocupaseră poziţiile pe trotuarul de vizavi de blocul M9 pentru un nou asalt. Ca la un adevărat război, locatarii împricinaţi stăteau chiar în faţa scării de bloc, pregătindu-se să-i respingă pe “agresori”. Încleştarea între cele două tabere combatante a fost amânată pentru scurt timp, de o ploaie torenţială.

M9 a fost atacat, dar locatarii s-au opus

Reprezentanţii forţele de ordine s-au ascuns care pe unde au putut, în timp ce locatarii au intrat în scara de bloc. Nu ştiau dacă vor fi evacuaţi sau nu, doar aşteptau să vadă ce se întâmplă. În jurul orei 12:10, când ploaia se mai oprise,un politist de la IPJ a “băgat” capul în scara blocului, pentru a evalua situaţia. La câteva secunde acesta, în spatele căruia se afla directorul SPCTAFL, Gheorghe Ciocârlan, a pătruns în scara blocului. În urma lor, în jur de 15 “mascaţi” de la poliţia comunitară, care la auzul strigătului de luptă ” hai acum”, au dat năvală. Imediat au urmat strigăte din partea locatarilor, a copiilor acestora, cu care ieşiseră în braţe, îmbulzeala fiind la ea acasă. Forţele de ordine au fost oprite de câţiva locatari şi de avocatul acestora, Dan Ovidiu, ce a spus că aici se întâmplă un abuz. Până atunci bliţurile camerelor foto şi aparatele de filmat ale ziariştilor îşi făcuseră datoria, surprinzând momente ce vor fi de arhivă. Mai puţin de un minut au durat discuţiile între avocatul Dan Ovidiu, Gheorghe Ciocârlan şi poliţistul de la IPJ, care a părăsit primul scara. Au făcut-o în cunoştinţă de cauză, întrucât nu există nici hotărâri judecătoreşti de evacuare şi nici executorul judecătoresc nu era prezent la faţa locului. Nouă ne-a făcut impresia că poliţia face joc dublu, să împace şi capra şi varza, pe când ea trebuie să aplice legea. După ce poliţistul a dat înapoi, prin urmare nu mai exista un sprijin legal, poliţia comunitară a părăsit locul de “combat”. Ciocârlan, poliţistul, avocatul Dan Ovidiu şi reprezentanţii locatarilor s-au retras pe aleea din faţa blocului şi, după câteva parlamentări, au ajuns la concluzia ca discuţiile să se poarte la sediul poliţiei.

În aşteptarea unor noi ordine

Poliţiştii comunitari au rămas pe poziţiile ocupate anterior, poliţiştii nu au mai putut fi văzuţi, doar maşinile le trădau prezenţa, în timp ce locatarii rămaşi aşteptau rezultatul negocierilor. Între timp, au sosit şi reprezentanţii direcţiei protecţiei copilului ce au fost sesizaţi de locatari că li s-au speriat copiii prin intervenţia brutală a forţelor de ordine. Juristul instituţiei, George Androne, după ce a stat de vorbă cu mai multe persoane, i-a sfătuit pe aceştia să se adreseze instituţiei, în scris, pentru a se analiza situaţia. Între timp, cei rămaşi la faţa locului, mai în glumă, mai în serios, îşi dădeau cu părerea dacă va mai avea loc un asalt din partea forţelor de ordine. După aproximativ o oră, de la sediul poliţiei s-a întors şi avocatul Dan Ovidiu, care nu a ştiut să spună dacă va mai avea loc evacuarea. În orice caz, el a spus că ce se întâmplă la M9 reprezintă un grav abuz din partea autorităţilor. Nu există nici hotarâri judecătoreşti de evacuare şi, mai mult, instanţa judecătorească a anulat hotărârile de evacuare ale consiliului local. Aceiaşi instanţă, preciza Dan Ovidiu, a considerat ca nelegale şi hotărârea consiliului local de repartizare a locuinţelor de la M9, lista de priorităţi, dar şi hotărârea consiliului local de trecere a locuinţelor de la M9 în domeniul public, ca locuinţe sociale. Reprezentanţii primăriei nu au putut să dovedească în instanţă nici măcar faptul că sunt proprietarii apartamentelor. Dar asta e o altă poveste, un adevărat butoi de pulbere de competenţa DNA.

Din spusele aceluiaşi Dan Ovidiu reprezentanţii SPCTAFL ar fi motivat intervenţia la M9 pentru că ar fi dorit evacuarea doar a lui Nicolae Asan şi a Florentinei Luţă. În primul caz situaţia e simplă, ar fi spus poliţia, el a reuşit în instanţă anularea evacuării , iar în al doilea situaţia e neclară. Există un dosar penal, pentru intrare abuzivă în apartament, după ce Florentina Luţă a mai fost evacuată o dată, plus că primăria nu reuşeşte să dovedească faptul că locuinţele de la M9 sunt în proprietatea sa. Dar, ne întrebăm noi, poliţia nu ştia aceste lucruri înainte? După câteva zeci de minute şi poliţiştii comunitari s-au retras semn că ostilităţile s-au încheiat. Din informaţiile noastre, retragerea poliţiei şi a poliţiştilor comunitari nu s-a datorat neapărat discuţiilor de la sediul poliţiei, ci în urma unora la nivel mult mai înalt, între puterile statului. Am zis între puterile statului, nu între instituţiile statului.

Primarul Dragu spune că evacuările vor continua

A doua zi, senatorul Nedelcu convoacă o conferinţă de presă la care a participat şi Nicolae Dragu. Acesta a început prin a spune că poliţia şi poliţia comunitară nu şi-au făcut datoria la prima evacuare, cea a lui Vlada, din moment ce nu l-au protejat când a fost lovit cu capul în gură. Referitor la ultima evacuare, Nicolae Dragu consideră că nici aici respectivii nu şi-au făcut datoria din moment ce evacuările au fost un eşec. Mai mult, primarul spune că evacuările vor continua chiar a doua zi (n.r. miercuri, 26 iunie, a.c.), considerând că locatarii de la M9 stau ilegal în apartamentele primăriei. De faţă se afla şi şeful poliţiei comunitare, Daniel Anghel, care a fost muştruluit pentru că, în opinia primarului, nu şi-a făcut datoria. Întrebat de ce nu i-a evacuat pe cei de la M9 acesta a spus că “ de comun acord cu poliţia ne-am retras”.

Divergenţe între primărie şi tribunal

Nicolae Dragu este extrem de nemulţumit şi de deciziile instanţelor de judecată, considerând că acestea sunt părtinitoare. El ne-a comunicat că a depus o plângere la CSM împotriva a trei judecători, Neluţa Tudorache, Traian Enache şi Cornelia Iordache, pentru că nu ar fi judecat corect hotărârile consiliului local. În sarcina judecătoarei Tudorache a reţinut faptul că se judecă cu SPCTAFL pentru un apartament pe care l-a cumpărat, iar în sarcina lui Traian Enache că s-a pronunţat într-un proces între primărie şi Alitrans, chiar dacă soţia sa a efectuat un raport de audit la această societate. În această cauză, mai spune primarul Dragu, Traian Enache a fost recuzat, dar Neluţa Tudorache şi Cornelia Iordache nu au acceptat recuzarea. Trebuie menţionat că doar aceşti trei judecători sunt la instanţa de contencios-administrativ de la Tribunalul Călăraşi. La rândul său, Tribunalul Călăraşi, prin purtătorul de cuvânt, judecător Gabriela Tănase, respinge aprecierile primarului Dragu. Aceasta spune că primăria nu a mai atacat cu recurs la Curtea de Apel respingerea cererii de recuzare pentru Traian Enache, prin urmare şi-a însuşit decizia instanţei. Referitor la actualele procese de la M9, Tribunalul spune că nu s-au mai făcut cereri de recuzare deşi Neluţa Tudorache a întrebat juristul primăriei dacă doreşte să facă acest lucru. Mai mult, spune Gabriela Tănase, Neluţa Tudorache nu are un conflict personal cu reprezentanţii autorităţilor locale, ci şi-a exercitat dreptul la petiţionare, în plus fiind acţionată în instanţă de SPCTAFL pentru rezilierea contractului al apartamentului proprietate personală şi pentru evacuare.

“Decizii” luate la prefectură

De partea primarului a sărit colegul său de partid, Vasile Nedelcu, cel care nu prea era convins de corectitudinea soluţiilor date de instanţă în acest caz. Ca o paranteză, noi ne aducem aminte de celebrul proces câştigat de Nedelcu, când a fost dat afară de la DSV de către autoritarul partid PSD, unde judecător a fost Neluţa Baracă, actuala Neluţa Tudorache. Revenind la subiect, Nedelcu a spus, mai pe ocolite, că trebuie instaurată ordinea şi liniştea în municipiul Călăraşi, iar în acest sens se vor lua şi câteva “decizii”. A şi spus unde şi cine va lua aceste decizii: ”Eu şi cu primarul Dragu, ne vom duce la prefect. Acum ne aşteaptă”. Cu toate că am insistat să ni se spună care vor fi acele decizii ce se vor discuta nu am putut afla nimic de la senatorul Nedelcu. În schimb, am aflat de la şeful IPJ, Vasile Mărgineanu, şi el prezent la luarea deciziilor. Poliţia, spune Mărgineanu, nu participă la nicio evacuare. Ea doar asigură ordinea şi liniştea publică. Întrebat dacă-i va proteja pe locatarii de la M9, în caz că aceştia vor fi evacuaţi abuziv de poliţia comunitară, fără hotărâri judecătoreşti şi fără executor judecătoresc, Mărgineanu a fost franc şi ne-a spus:”Nu. Aceştia au posibilitatea, după aceea, să depună plângeri penale”. No comment!

Am cerut şi punctul de vedere al Instituţiei prefectului, referitor la situaţia de la M9, şi am primit un comunicat sec. Printre altele se afirmă:”  Deoarece această situaţie face şi obiectul cercetării judecătoreşti, instanţa suspendând efectele unor hotărâri ale Consiliului Local Călăraşi, potrivit principiului separaţiei puterilor în stat, Instituţia prefectului nu se poate implica decât solicitând structurilor poliţiei şi jandarmeriei să intervină doar pentru instaurarea sau reinstaurarea ordinii de drept şi pentru intrarea sau reintrarea în legalitate”. Oricum, e bine că prefectura apreciază, în acelaşi comunicat, că evacuarile de la M9 se încadrează la “situaţie deosebită întâlnită în municipiul Călăraşi”. Noi spunem că e stare de asediu.

Ce zic “aleşii” poporului

De situaţia de la M9 nu sunt străine nici partidele politice. Ba, chiar sunt implicate direct. Consilierii partidelor politice au aprobat evacuările prin hotărâri, au repartizat locuinţele în timp ce ele erau ocupate de alte persoane şi au aprobat schimbarea destinaţiei lor din locuinţe din fondul locativ de stat în locuinţe sociale. Practic, tot ce au aprobat consilierii a fost desfiinţat de justiţie. Dan Drăgulin, liderul PNL Călăraşi, este categoric în ceea ce se întâmplă la M9. “ Eu ştiu foarte bine ce se întâmplă la M9. Sunt la curent şi cu hotărârile adoptate de consiliul local şi cu deciziile instanţei, pentru că de multe ori am vorbit cu cei de la M9. Pot să spun că evacuările de acolo sunt abuzuri. Dar mai pot să spun şi faptul că s-au luat decizii de către consilieri în necunoştinţă de cauză. Practic, consilierii locali au fost duşi în eroare de aparatul propriu al primăriei, care nici nu le-a spus tot şi nici nu le-a pus la dispoziţie toate documentele necesare”. La PSD, liderul Ion Ştefan nu a fost de găsit. Aşa că l-am contactat pe Răzvan Meseşanu, consilier local PSD.  Acesta a ţinut să precizeze că nu poate formula un punct de vedere al partidului, ci doar unul în nume personal. “ Eu consider că la M9 sunt persoane ce au dreptul să stea acolo şi persoane ce nu au acest drept. Din păcate, pentru acestea din urmă, cu părere de rău, ele trebuie evacuate.” Totuşi, Meseşanu a recunoscut că nu este la curent cu motivaţiile instanţei prin care s-au anulat mai multe hotărâri de consiliu local.” Eu sunt consilier pentru a vota doar necesitatea şi oportunitatea unor proiecte de hotărâre. Aşa că vreau să votez, din punct de vedere juridic şi legal, în cunoştinţă de cauză. Voi solicita lămuriri aparatului propriu al primărei”, a încheiat Meseşanu.  La rândul său, liderul democrat-liberal, Marian Dinulescu, spune încă de la început că legea trebuie respectată. “ Ştiu că există şi decizii ale instanţei în acest caz însă eu întotdeauna plec de la principiul că legea, bună, proastă, aşa cum e ea trebuie respectată. Şi cei de la M9 trebuie să respecte legea şi primarul Dragu trebuie să o respecte. În rest, că s-au făcut presiuni ,într-un sens sau în altul, nu sunt eu în măsură să-mi dau cu părerea”, a încheiat Dinulescu

Locatarii de la M9 s-au baricadat

În ziua de miercuri, 23 iunie a.c., locatarii de la M9 aşteptau forţele de ordine pentru o nouă confruntare. Între timp, ei au mai depus câteva plângeri penale, inclusiv la DNA. Scara de bloc este apărată în acest moment ca o adevărată cetate. Uşa de la intrare a fost consolidată ca să reziste unui eventual “berbec” al atacatorilor. Zăvorul este unul mai mare, iar împreună cu yala de la intrare reprezintă avertismentul că acolo este proprietate privată. Înarmaţi şi cu hotarârile judecătoreşti locatarii de la M9 merg pe principiul “pe aici nu se trece!”. Asta se întâmplă în Călăraşi în secolul XXI, unde normalitatea este o stare de anormalitate. Conflictul permanent dintre cetăţean şi autoritate este lucrul obişnuit în ziua de azi.

Angajatorii din şase state ale UE oferă persoanelor interesate, prin intermediul reţelei EURES, 425  locuri de muncă vacante. Cele mai multe locuri de muncă sunt disponibile în Cipru – 187 locuri, Malta- 220 locuri, Danemarca – 3 locuri, Marea Britanie – 13 locuri, Austria – 1 loc,  Spania – 1 loc Suedia – 1 loc.

Meseriile solicitate sunt:

-        aplicator pardoseli industriale – experienţă minim 1 an în turnare şi finisare beton, experienţă în aplicarea pardoselilor industriale.

-        croitor – calificare în croitorie pentru bărbaţi, cunoaşerea limbii germane prezintă un avantaj.

-        lucrător– stagiar pentru îngrijirea animalelor – candidatul trebuie să fi absolvit facultatea de profil agronomic în urmă cu un an – un an şi jumătate şi să cunoască limba engleză

-         sudor – solicitantul trebuie să cunoscă limba greacă sau engleză, experienţă între 2 şi 5 ani.

-         brutar – solicitantul trebuie să cunoscă limba greacă sau engleză, experienţă peste 5 ani.

-        muncitor brutar – experienţă 5 ani, cunoştinţe limba engleză.

-        strungar universal – cerinţe: absolvent de şcoală tehnică, experienţă în domeniu, cunostinţe limba greacă sau engleză.

-        desenator tehnic – cerinţe: cunoştinţe operare PC Autocad, cunostinţe limba greacă sau engleză.

-        operator chimist la fabricarea produselor din polietilenă – solicitantul trebuie să aibă experienţă între 2 şi 5 ani, cunostinţe limba greacă sau engleză

-        mecanic motostivuitor – cerinţe: experienţă peste 2 ani, cunostinţe limba greacă sau engleză.

-        inginer mecanic – solicitantul trebuie să aibă experienţă între 2 şi 5 ani în pompe mecanice de beton Putzmeister, să posede permis auto categ. C,. cunoştinţe de limba engleză

-        electromecanic – cerinţe: experienţă între 2 şi 5 ani, cunostinţe limba greacă sau engleză.

-        farmacist analist – experienţă 3 ani în analiza farmaceutică; dezvoltare şi validare metode analitice; operare PC, cunostinţe limba engleză.

-        îngrijitor persoane în vârstă – cerinţe: absolvent de liceu, cunostinţe limba greacă.

-        asistentă medicală – cerinţe: experienţă peste un an, cunoştinţe limba engleză, suedeză.

-        farmacist – cerinţe: studii de specialitate, să cunoască limba engleză.

-        asistent social – cerinţe: calificare de asistent social sau studii de pedagogie, experienţă, engleză avansat.

-        medic chirurg – cerinţe: experienţă între 2 şi 5 ani, cunoştinţe foarte bune de limba engleză

-        asistent medical – cunoştinţe de limba engleză/malteză certificat de competenţe lingvistice (IELTS)

Pentru persoanele interesate să lucreze într-o ţară din Spaţiul Economic European, consilierul Eures al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă – Calarasi, oferă informaţii despre locurile de muncă vacante anunţate pe site-ul Eures, detalii privind cerinţele şi modul de aplicare a locului de muncă, condiţiile de muncă şi viaţă din ţara în care solicitantul doreşte să lucreze.

Dragu şi Ciocârlan, amendaţi de instanţă

Daniela Mihalache

Săptămâna aceasta s-a consumat un nou episod în scandalul blocului M9. Primarul municipiului Călăraşi, Nicolae Dragu, şi Gheorghe Ciocârlan, directorul Serviciului Public Centrale Termice şi Administrarea Fondului Locativ ( SPCTAFL) au fost amendaţi de instanţa Tribunalului Călăraşi. Amenda, aplicată de judecătoarea Neluţa Tudorache, este în cuantum de 10% din salariul minim pe economie pentru fiecare zi de întârziere până la depunerea actelor solicitate de instanţă.  Într-unul din dosarele ce se află pe rolul instanţei şi în care se judecă SPCTAFL, Consiliul Local Călăraşi şi Maria Marinescu, locatară în blocul M 9, instanţa a solicitat din 8 iunie depunerea la dosarul cauzei a dosarelor celor ce au primit apartamente în blocul M 9 sau figurează pe lista de priorităţi. Cum la termenul de săptămâna aceasta, de marţi, 15 iunie, nici SPCTAFL, nici consiliul local, nu au depus actele solicitate, cei doi s-au ales cu o amendă.

Dragu a depus sesizare la CSM

Deranjat că în toate procesele pe care le are în instanţă, consiliul local şi SPCTAFL nu au avut câştig de cauză, primarul Nicolae Dragu a făcut sesizare la Consiliul Superior al Magistraturii, la Primul Ministru şi Preşedinţia României, acuzându-i pe judecători că «  manifestă o atitudine necorespunzătoare şi părtinitoare în dosarele pe care le judecă » şi în care consiliul local şi SPCTAFL sunt părţi.  Dragu a adus în atenţia CSM « modul în care Tudorache Neluţa Marinica s-a pronunţat într-o serie de dosare de contencios administrativ sau dosare care se află pe rol în şedinţa condusă de această judecătoare, dosare în care administrează probe în favoarea părţilor şi manifestă o atitudine ostilă faţă de reprezentanţii instituţiilor publice pe care le reprezint”. Dragu consideră că Neluţa Tudorache se manifestă ostil faţă de SPCTAFL, dar şi de primar, ca urmare a unor procese existente între familia Tudorache şi SPCTAFL pentru clauzele contractuale dintr-un contract de vânzare-cumpărare a unui apartament. Acesta s-a referit şi la activitatea judecătorului Traian Enache despre care spune că în toate dosarele în care consiliul local a fost parte în proces, a dat câştig de cauză părţii adverse.

Juristul primăriei nu a recuzat-o pe Neluţa Tudorache

La termenul de marţi, 15 iunie, în şedinţa de judecată, având în vedere sesizarea depusă de primarul Nicolae Dragu la CSM, judecătoarea Neluţa Tudorache  l-a întrebat pe juristul Răzvan Ştefan care reprezintă Consiliul Local Călăraşi în instanţă dacă depune cerere de recuzare. Acesta, deşi iniţial a spus că nu are mandat din partea consiliului pentru a depune cerere de recuzare, ulterior a declarat în faţa instanţei că nu depune cerere de recuzare.

Spitalul Judeţean de Urgenţe Călăraşi este împânzit cu afişe de avertizare prin care pacienţii sunt anunţaţi că apa nu este potabilă. La robinete nu mai curge apă potabilă. În ciuda crizei, în acest moment, spitalul cumpără 300 de litri de apă plată zilnic.

Daniela Mihalache

Pacienţii şi angajaţii Spitalului Judeţean de Urgenţe Călăraşi îşi sting setea cu apă livrată în bidoane de 5 litri sau de la dozatoarele  amplasate pe saloanele din secţii.

Direcţia de Sănătate Publică a interzis consumul apei din spital pe motiv că nu este bună de băut datorită impurităţilor. Iniţial s-a constatat acest lucru la apa provenită din reţeaua proprie a spitalului, însă după ce s-a trecut pe reţeaua de apă a oraşului probele de laborator erau tot negative, iar problemele persistau. S-au spălat conductele, s-au făcut probe şi seara şi dimineaţa, dar apa  a rămas tot nepotabilă.  În aceste condiţii, conducerea spitalului a decis să achiziţioneze apă plată pentru pacienţi şi angajaţi şi să monteze dozatoare de apă pe fiecare secţie. Astfel, în fiecare salon sunt distribuite bidoane de apă plată de 5 litri şi nu sunt probleme cu asigurarea apei.

Ion Sfetcu, managerul spitalului, spune că se caută soluţii pentru remedierea situaţiei şi se încearcă depistarea cauzei care conduce ca apa să nu fie potabilă. Unul dintre motive ar fi şi faptul că reţeaua proprie a spitalului este învechită şi prezintă diverse depuneri care fac ca apa intrată în reţeaua spitalului să nu fie bună de băut. Sfetcu a precizat că săptămâna viitoare va fi montat, de probă, un filtru pentru a se vedea dacă apa are calităţile necesare pentru a fi consumată. Dacă rezultatele probelor de laborator vor fi bune, Spitalul Judeţean de Urgenţe Călăraşi va achiziţiona filtre pentru fiecare secţie. În acest moment, spitalul cumpără zilnic minim 300 de litri de apă plată.

Daniela Mihalache

Consiliul Judeţean Călăraşi nu a ajuns nici acum la o înţelegere cu partenerul bulgar în privinţa feribotului bulgăresc care  traversează Dunărea, la Chiciu. Deşi pe 31 mai ar fi trebuit să se rezolve conflictul dintre Global Line, firma ce a concesionat feribotul de la consiliul judeţean, şi Kaolin, ce administrează feribotul bulgăresc, nici acum situaţia nu este limpede. Partea română a făcut multe concesii, însă bulgarii nu vor să cedeze şi să semneze un act adiţional cu Global Line. Răducu Filipescu, preşedintele consiliului judeţean, spunea săptămâna aceasta că  au fost de acord cu solicitarea bulgarilor de a face traversare de pe ambele maluri româneşti, adică de la Ostrov spre rampa de la Chiciu, însă totul a fost în zadar. Partea română nu se înţelege cu bulgarii în ceea ce priveşte modul de taxare. Degeaba românii nu le-au mai dat voie bulgarilor să acosteze pe malul românesc, la rampa consiliului, că tot nu au fost impresionaţi bulgarii.

Singura speranţă ca problemele să fie rezolvate şi să se intre pe un făgaş normal este comisia interministerială româno-bulgară care poate face ordine. Până acum, s-a dovedit şi aceasta a fi neputincioasă.

Inspectoratul Teritorial de Muncă ( ITM) a solicitat reevaluarea a 25 de persoane care primesc pensii de handicap sau venitul minim garantat, în urma controalelor făcute în 10 localităţi ale judeţului.

Daniela Mihalache

Inspectoratul Teritorial de Muncă a demarat controale în localităţile judeţului pentru verificarea persoanelor cu handicap şi a celor care primesc venitul minim garantat. Săptămâna aceasta au fost controlate 10 localităţi din judeţ: Independenţa, Dichiseni, Dragalina, Ştefan Vodă, Unirea ( au fost verificate persoanele cu handicap), Ciocăneşti, Dorobanţu, Ulmu, Grădiştea şi Mănăstirea ( venitul minim garantat).

Potrivit lui Vasile Gâdea, director al ITM Călăraşi,inspectorii au surprins, în comuna Dichiseni, o persoană, pensionată pentru handicap locomotor, în timp ce căra navete la un magazin din localitate sau că o bătrână, în acte avea handicap vizual, însă vedea foarte bine. De asemenea, în cazul persoanelor cu handicap s-a constatat că certificatele medicale datează din 1998 sau că nu se încadrează în gradul de handicap pentru care ridică pensia.

Suspendarea venitului minim garantat

În privinţa persoanelor ce primesc venitul minim garantat pentru patru persoane s-a dispus suspendarea acordării ajutorului fie din cauză că nu aveau depuse la dosar adeverinţe de la Agenţia Judeţeană de Ocuparea Forţei de Muncă prin care să ateste că nu şi-au găsit un loc de muncă, fie că nu au prestat 72 de ore de muncă în folosul comunităţii.

ITM va continua controalele şi în celelalte localităţi ale judeţului. Vasile Gâdea a precizat că inspectorii vor face verificări şi după 31 iunie, astfel încât toate persoanele ce primesc pensie de handicap sau venitul minim garantat să fie verificate acasă.

Daniela Mihalache

Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate a sancţionat 10 medici pentru că nu au respectat legislaţia de acordare a concediilor medicale. Potrivit directorului CJAS, Marian Dinulescu, în urma controalelor efectuate la 74 de medici din judeţul Călăraşi, inspectorii au constatat că aceştia nu aveau asiguraţii înscrişi în registrul de evidenţă sau că în concediile medicale nu erau trecute toate datele, conform legislaţiei. Cei 10 medici au fost sancţionaţi cu amenzi, în cuantum de 38.000 lei.

În perioada următoare, controlul va continua. Marian Dinulescu declara că în ultimele luni, numărul concediilor medicale, eliberate de medicii de familie sau specialişti, a scăzut considerabil, ceea ce înseamnă că aceştia sunt mai atenţi la eliberarea lor.

La nivelul judeţului Călăraşi, 155 de medici au contracte încheiate cu CJAS, dintre care 117 medici de familie şi 8 medici  specialişti.

- Filipescu spune că Sfetcu nu va mai rămâne director

Daniela Mihalache

Preluarea spitalelor de către administraţia publică judeţeană se  împotmoleşte în datoriile istorice pe care le au unităţile medicale.

La nivelul judeţului Călăraşi, din cele cinci spitale, trei vor fi preluate de Consiliul Judeţean Călăraşi, respectiv Spitalul Judeţean de Urgenţe Călăraşi, Spitalul de Psihiatrie Săpunari şi Spitalul de Pneumoftiziologie. Celelalte două, respectiv Spitalul Municipal Olteniţa va fi preluat de primăria Olteniţa, iar Spitalul Orăşenesc Budeşti de primăria Budeşti.

Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Călăraşi a demarat deja procedurile de transfer. Corina Şebe, directorul instituţiei, ne-a declarat că Ministerul Sănătăţii va achita datoriile spitalelor înregistrate până la data de 31 martie. Cine va plăti însă datoriile acumulate în ultimele trei luni, încă nu se ştie, însă Corina Şebe crede că acestea nu pot fi chiar atât de mari încât să nu poată fi suportate de spitale.

Consiliu judeţean nu va prelua spitalul cu datorii

În aceste condiţii, Răducu Filipescu, preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, spune că va prelua cele trei spitale pentru că aşa prevede legea, însă în anumite condiţii. El a declarat că va consemna în procesul verbal că nu va achita datoriile acumulate anterior deoarece consiliul judeţean nu are fondurile necesare. Spre exemplu, numai Spitalul Judeţean de Urgenţe Călăraşi înregistrează datorii de 75 de miliarde lei vechi, datorii ce s-au acumulat pe parcursul anilor 2009 şi 2010.

După ce vor fi preluate cele trei spitale, conform metodologiei, consiliul judeţean va trebui să-şi numească un manager, acolo unde acesta deţine funcţia interimar. Este cazul managerului Ion Sfectu, de la spitalul judeţean, care poate fi păstrat sau pus pe liber.

Filipescu nu-l va păstra pe Sfetcu manager la spital

În această privinţă, Filipescu a declarat că va schimba managementul pentru că nu poate face management cu cel care „căra gunoiul”, făcând aluzie la Ion Sfetcu, directorul Spitalului Judeţean de Urgenţe Călăraşi. Acesta,de altfel, a declarat, în urmă cu două săptămâni, că îşi va da demisia din funcţia de manager, conştient fiind că va fi schimbat. În schimb, medicul Dumitrescu Spiridon, va rămâne director la Spitalul de Pneumoftiziologie, Filipescu având în intenţie să-l menţină pe funcţie. Nu ştim dacă este şi cazul Danielei Iacomi, soţia primarului din Lehliu-Gară, care este director la Spitalul de Psihiatrie Săpunari.  „Până la urmă, noi răspundem de managementul celor trei spitale. Şi atunci dacă nu pui un om care să fie în stare să facă management…Poate să fie nu neapărat medic, dar să fie o persoană care să ştie să conducă” a spus acesta în privinţa viitorului management al spitalului. Pe de altă parte, Filipescu a subliniat că o altă opţiune a consiliului judeţean ar putea fi şi aceea de a concesiona managementul spitalului unei societăţi care să preia şi să răspundă pentru conducerea unităţii medicale.

Deocamdată acum se face inventarierea bunurilor spitalelor, iar DSP a făcut adrese către autorităţile care le vor prelua pentru ca acestea să-şi expună punctul de vedere. De asemenea, în perioada următoare, consiliul judeţean va trebui să-şi desemneze reprezentanţi în comisia de inventariere a bunurilor spitalelor. Abia după ce se va face preluarea efectivă se poate vorbi de o schimbare a managementului şi de stabilirea unui consiliu de administraţie.

Evacuaţii de la M 9 deţin sentinţe judecătoreşti de suspendare a executării şi anularea hotărârilor de evacuare

Daniela Mihalache

Primarul municipiului Călăraşi, Nicolae Dragu, a ajuns miercuri, 9 iunie, la spital, după ce a fost lovit de Ion Vlada, unul dintre evacuaţii din blocul M 9, situat pe strada Ştirbei Vodă, în apropiere de Piaţa Big. În prezenţa poliţiştilor, primarul Dragu a fost lovit cu capul, în zona feţei,de Ion Vlada. Agresiunea s-a petrecut  pe scara blocului, în momentul în care Vlada era scos de poliţişti, în cătuşe, pentru a fi dus la sediul IPJ. Primarul a mers la Serviciul de Medicină Legală Călăraşi unde i-au fost acordate 12 zile de îngrijiri medicale, apoi s-a deplasat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Călăraşi, unde a depus plângere penală pentru ultraj.

Cum s-a ajuns însă la această situaţie este mult mai complicat, iar în rândurile ce urmează vom încerca să descâlcim întreaga poveste.

Vlada a ameninţat că aruncă blocul în aer

Familia Vlada a fost evacuată din apartamentul în care locuia în ziua de marţi, 8 iunie. Reprezentanţii Primăriei Municipiului Călăraşi, Serviciului Public Centrale Termice şi Administrarea Fondului Locativ (SPCTAFL), Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IPJ), Poliţiei Comunitare, au descins la blocul M 9 exact în momentul în care aceştia se aflau la Tribunalul Călăraşi, având un nou termen în dosarul ce priveşte evacuarea lor din apartamente. Când au ajuns acasă, trei dintre familii, printre care şi cea a lui Ion Vlada, au constatat că le-a fost schimbat butucul uşii şi că au fost evacuate din apartamente. Deşi Vlada a obţinut în instanţă suspendarea şi anularea hotărârii consiliului local prin care se aproba evacuarea acestuia, nimeni nu a ţinut cont de acest aspect, în ciuda faptului că acesta a prezentat documente din care reieşea acest lucru. Ca urmare, Vlada a reintrat în apartament, în seara de marţi, iar miercuri dimineaţă s-a trezit din nou cu poliţiştii pe cap.  Văzându-se cu dreptatea în mână, dar neapărat de nimeni, Vlada a ameninţat că va arunca blocul în aer cu ajutorul unei butelii de aragaz. Aflând de incidentul din blocul M 9, primarul Dragu a venit de urgenţă pentru a lămuri lucrurile. Vlada spune că le-a prezentat oamenilor legii, respectiv poliţiştilor, că deţine documente din care reiese că nu poate fi evacuat din apartament, dar, cu toate acestea, nimeni nu l-a ascultat. Uşa i-a fost spartă chiar de poliţişti, după cum spune Vlada, a fost imobilizat şi încătuşat de aceştia. În cele din urmă, toate bunurile familiei au ajuns în stradă.

Atunci ne întrebăm de ce poliţiştii nu au apărat respectarea legii, în acest caz a sentinţelor emise de o instanţă judecătorească. Mai mult, a fost posibil ca primarul Dragu să fie lovit chiar în prezenţa acestora, fără ca poliţiştii să fie capabili să-i asigure protecţie şi să medieze conflictul, în scopul pentru care au fost trimişi acolo.

Poliţia ştia că oamenii deţin hotărâri judecătoreşti de suspendare a evacuării

Vasile Mărgineanu, inspectorul şef al IPJ Călăraşi, spune că poliţiştii nu au participat la evacuarea efectivă a persoanelor din blocul M 9, ci că doar au asigurat ordinea şi liniştea publică din cauză că Vlada ameninţa că va arunca blocul în aer. Mărgineanu ne-a mai declarat că poziţia IPJ este echidistantă şi în acest sens va solicita documente atât de la SPCTAFL, cât şi de la locatari pentru a lămuri situaţia. Primarul Dragu a fost convocat pentru ziua de joi, la ora 10,00, la poliţie, iar evacuaţilor le-au fost solicitate hotărârile judecătoreşti. Deşi poliţia încearcă abia acum să facă lumină în acest caz, conflictul putea fi preîntâmpinat, mai ales dacă avem în vedere că unul dintre adjuncţii  inspectorului şef, respectiv Marian Dumitrache, cunoştea bine situaţia de la M 9, respectiv că oamenii au sentinţe judecătoreşti. În altă ordine de idei nu ştim ce ordine şi linişte publică au asigurat poliţiştii din moment ce primarul Dragu a fost agresat chiar sub nasul lor şi în acelaşi timp nici nu au vegheat la respectarea unor hotărâri ale instanţei. Nu este suficientă motivaţia că au participat la asigurarea ordinii şi liniştii publice atâta timp cât ştiau foarte bine că acolo are loc o evacuare, iar lipsa executorului judecătoresc de la faţa locului ar fi trebuit să le dea de gândit. Este foarte posibil ca poliţiştii să fie acuzaţi că au participat la o violare de domiciliu. Aceleaşi lucruri sunt valabile şi pentru Poliţia Comunitară care a procedat în acelaşi mod.

Ciocârlan nu-i permite lui Vlada să reintre în apartament

Gheorghe Ciocârlan, directorul SPCTAFL, întrebat dacă îi permite lui Vlada să reintre în locuinţă deoarece instanţa a suspendat executarea şi a anulat hotărârea consiliului local de evacuare, ne-a declarat că nu-i va permite decât în cazul în care va prezenta o repartiţie dată de consiliul local, considerând că primăria este proprietarul apartamentului. Cu toate acestea, suntem în posesia a două contracte de închiriere pentru acelaşi apartament, în blocul M 9, semnate de Gheorghe Ciocârlan, unul pe când era director la Termo, altul pe când era director la SPCTAFL, ceea ce complică situaţia în ceea ce priveşte adevăratul proprietar de la M 9.

„Evacuările au fost abuzive şi nelegale”, spune avocatul Dan Ovidiu

Avocatul celor evacuaţi, Dan Ovidiu, ne-a declarat că ceea ce s-a întâmplat în 8 şi 9 iunie, au fost evacuări făcute abuziv şi nelegale. „Cei care au participat la această evacuare, respectiv primarul Nicolae Dragu, reprezentanţii SPCTAFL, i-au evacuat abuziv întrucât actele administrative sunt anulate şi executarea lor a fost suspendată. Acţiunea poliţiei de a participa la evacuare nu are nicio justificare. În ce bază forţele de ordine au participat la această evacuare ? La ordinul primarului, fără să prezinte acte ? Din informaţii pe care le am de la clientul meu, am aflat că primarul împreună cu doi poliţişti de la IPJ Călăraşi, i-au distrus uşa. Acesta a mai spus că şi mobila lui Ion Vlada, scoasă în stradă, a fost distrusă şi este foarte probabil să cerem despăgubiri de la cei vinovaţi.  Deci, poliţiştii au participat efectiv la evacuare. Ori, ei nu aveau o bază legală. Nu exista o hotărâre definitivă în favoarea SPCTAFL, nu s-a apelat la un executor judecătoresc care să solicite sprijinul poliţiei, aşa că au acţionat la ordin, comiţând un abuz”, a precizat avocatul Dan Ovidiu.

Vlada a mai pierdut un apartament, tot printr-un abuz

Ion Vlada a ajuns în situaţia de a locui în blocul M 9 după ce i-a fost luat apartamentul proprietate personală  de către Gelu Ciurea, patronul societăţii Agronirvana. Vlada s-a angajat ca gestionar, fiind obligat să pună gaj apartamentul. Ulterior, prin diferite tertipuri, a fost scos lipsă în gestiune, apartamentul i-a fost luat şi apoi vândut de către Ciurea. Deşi pe numele lui  patronului de la Agronirvana s-a deschis un dosar penal, a fost şi judecat, Ion Vlada nu a reuşit nici până în ziua de astăzi să-şi recupereze apartamentul, cu toate că instanţa de judecată nu l-a găsit vinovat pe Vlada pentru lipsă în gestiune. Ajungând în această situaţie, el a obţinut o locuinţă de la Siderca, în regim de închiriere, în blocul M 9.

S-a lăsat cu plângeri penale la parchet

În urma incidentului petrecut miercuri dimineaţă, Ion Vlada, dar şi alţi locatari evacuaţi, au depus plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Călăraşi prin care îi acuză de abuz în serviciu pe primarul Nicolae Dragu, directorul SPCTAFL, Gheorghe Ciocârlan, juristul SPCTAFL,  dar şi pe poliţiştii comunitari şi pe cei de la  IPJ Călăraşi. Tot la Parchetul de pe lângă Judecătoria Călăraşi se mai află un dosar trimis de DNA spre soluţionare în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu consilierii locali şi membrii comisiei de repartizare a locuinţelor. Nu este exclus să apară plângeri penale şi pentru violare de domiciliu. Cazul se află şi în atenţia Ministerului Administraţiei şi Internelor deoarece o plângere în acest sens a fost trimisă la cel mai înalt nivel, oamenii fiind decişi să-şi găsească dreptatea.

Hotărârile consiliului local au fost anulate de Tribunalul Călăraşi

Situaţia de la M 9 se complică din ce în ce mai mult şi este foarte posibil ca în câteva luni consilierii locali să constate că au o mare nenorocire pe cap. În primul rând hotărârile consiliului local prin care s-a aprobat evacuarea din apartamente a familiilor Păun Angelica, Vlada Ion, Sandu Anghel, Chiriţă Adriana Gabriela şi Cană Mihai Brian au fost anulate de Tribunalul Călăraşi prin hotărâre judecătorească definitivă. Bineînţeles că primăria poate face recurs la toate aceste hotărâri ale instanţei, dar până când nu se emite o sentinţă definitivă şi irevocabilă, cele patru familii nu pot fi evacuate din locuinţe pentru că nu există o bază legală. Oameni sunt atât de supăraţi că nimeni nu-i apără împotriva abuzurilor, încât sunt dispuşi să facă orice. Sandu Anghel nu a fost încă evacuat, dar stă cu teamă că într-o dimineaţă îi vor fi scoase lucrurile în stradă. Ajuns la disperare, el este hotărât să-şi facă singur dreptate şi  spune că „se va lăsa cu mortăciuni” dacă va fi evacuat şi nimeni nu va veghea la respectarea legii.

Consiliul Locală Călăraşi nu e proprietarul blocului M 9

Toată lumea se întreabă cum au reuşit cei de la M 9 să obţină în instanţă anularea hotărârilor de consiliu, atâta timp cât consiliul local este proprietarul blocului. Ei bine, în instanţă, acesta nu a putut dovedi cu acte că este proprietarul imobilului. Avocatul primăriei, Răzvan Ştefan, a prezentat în instanţă hotărârea nr. 24, emisă de consiliul local în data de 31 ianuarie 2008 prin care cele 20 de apartamente de la M 9 au fost constituite ca domeniu public al municipiului Călăraşi, cu destinaţia de locuinţe sociale. Însă această hotărâre nu ţine loc de titlu de proprietate, iar consiliul local nu a putut demonstra în instanţă că există şi o Hotărâre de Guvern prin care să fie aprobat inventarul domeniului public al municipiului şi în care să fie inclus şi imobilul M 9. Aşa că instanţa a considerat că nu consiliul local este proprietarul blocului M 9 şi, ca urmare, nu are nici un drept în a solicita evacuarea celor cinci familii. Mai mult, printr-o sentinţă emisă de Tribunalul Călăraşi în data de 25 mai 2010, instanţa constată nulitatea absolută a HCL 24 din 31.01.2008. Şi atunci cine este proprietarul blocului, dacă din actele depuse la dosar de SPCTAFL nu reiese că ar fi consiliul local ? O întrebare la care vom afla un răspuns după ce vom merge pe firul preluării patrimoniului de la SC Termo SA. Nu acum însă.

Au fost anulate şi hotărârile de repartizare a apartamentelor şi aprobarea listei de priorităţi

Pe lângă faptul că instanţa a constatat că nu consiliul local este proprietarul imobilului, o altă sentinţă judecătorească, emisă pe 27 aprilie 2010, anulează două dintre hotărârile consiliului local, una de repartizare a apartamentelor de la M 9, cealaltă de aprobare a listei de priorităţi. Plângerea la Tribunalul Călăraşi a fost făcută de Sandu Anghel. Tribunalul Călăraşi a constatat că criticile făcute de Sandu Anghel pe marginea celor două hotărâri atrag nulitatea absolută a acestora, dar şi anularea lor. Criticile de nulitate se referă la conflictul de interese în care s-a aflat consilierul local Florea Olaru care a participat la lucrările şi deliberările comisiei speciale de analiză a cererilor de repartizare a locuinţelor sociale şi ale consiliului local, deşi cunoştea că Olaru Cati este rudă de grad apropiat, interzis de lege, situaţie în care acesta avea obligaţia să se retragă din activitatea comisiei pentru acest considerent. Din acest motiv instanţa consideră că ambele hotărâri sunt absolut nule. Singura posibilitate de intrare în legalitate, mai spune sentinţa tribunalului, este reluarea procedurii ce trebuie să înceapă cu refacerea întregii activităţi de analiză de către comisia special constituită, cu respectarea dispoziţiilor referitoare la transparenţa decizională, în sensul că lucrările ar trebui să se desfăşoare cu participarea celor interesaţi, ce vor fi convocaţi în acest sens, iar din componenţa ei va fi înlăturat consilierul Florea Olaru, aflat în conflict de interese, în condiţiile în care ruda sa nu-şi retrage cererea.

Prefectura s-a jucat de-a avizul de legalitate

Mai spune   Tribunalul Călăraşi că cele două hotărâri nu au avizul de legalitate de la Instituţia Prefectului Judeţului Călăraşi. Primăria Călăraşi a prezentat în instanţă o adresă din care reieşea că prefectura nu a dat aviz de legalitate şi a solicitat revocarea celor două hotărâri. Adresa este emisă de fostul prefect, Doru Ioan Tărăcilă. Între timp însă, odată cu schimbarea prefectului, noul prefect, Nicolae Enciu, a dat aviz de legalitate , însă instanţa a considerat că avizul de legalitate este profund nelegal. Consiliul Local avea obligaţia de a revoca hotărârile, după ce a primit aviz negativ din partea prefecturii şi trebuia să adopte  noi hotărâri. Mai mult, în avizul de legalitate dat ulterior de prefectul Enciu nu se motivează considerentele revenirii asupra deciziei iniţiale, nu se menţionează expres că a fost retractat actul iniţial, dar nici nu se face referire la alte două hotărâri de înlocuire a celor ce trebuiau revocate. De asemenea, legea contenciosului administrativ nu prevede posibilitatea de revocare a avizului negativ, ci doar reluarea procedurii adoptate în condiţiile legii.

Nereguli în activitatea comisiei de analizare a cererilor

Cele două hotărâri au fost anulate de instanţă pentru că au fost nereguli procedurale în activitatea comisiei de analizare a cererilor de locuinţe, neconcordanţe constatate în actele întocmite de comisie referitoare la persoanele înscrise în lista de priorităţi întocmită de comisie şi cea anexă la cele două hotărâri, nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la suprafaţa minimală reglementată de anexa 1 la Legea locuinţei, cu consecinţa stabilirii unui punctaj greşit.  Pentru toate aceste motive, Tribunalul Călăraşi a constatat că hotărârea de repartizare a locuinţelor de la M 9 şi cea prin care s-a aprobat lista de priorităţi sunt nule.

100 de persoane vor fi citate în instanţă

Sentinţa i-a fost comunicată lui Sandu Anghel pe data de 2 iunie, iar Consiliul Local Călăraşi are posibilitatea de a declara recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cu siguranţă, va fi declarat recurs, dar situaţia se va complica şi mai mult. Deja într-un alt proces toate persoanele aflate pe lista de priorităţi, aproape 100 la număr, vor fi introduse de instanţă în cauză pentru că hotărârea cuprinde aceste persoane, iar când se solicită anularea unui act administrativ cu mai multe persoane trebuie citate toate. Aşadar lucrurile se vor complica şi mai mult şi va ieşi bâlci. Dar de, consiliul local a vrut bâlci şi atunci, bâlci să fie !

Consiliul Local Călăraşi trebuie să-şi facă ordine în ogradă

Aşadar se poate ca într-o bună zi chiar şi cei care acum cred că locuiesc legal la M 9, cu contracte de închiriere, încheiate cu SPCTAFL, să constate că deţin şi ei apartamentele ilegal. Mai mult, SPCTAFL nu trebuia să mai încheie nici un contract de închiriere cu nimeni pentru nicio locuinţă de la M 9 atâta timp cât există o sentinţă definitivă prin care cele două hotărâri sunt desfiinţate. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, iar contracte au fost semnate în continuare. Până la soluţionarea irevocabilă în instanţă a tuturor proceselor de la M 9, consiliul local nu are prea multe posibilităţi. Trebuie să respecte deciziile instanţei. Abia după aceea va vedea ce este de făcut. Dacă printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă se menţin actualele decizii ale Tribunalului Călăraşi, atunci consiliul local va trebui să facă ordine în propria ogradă. Să respecte şi să aplice ce spune instanţa.

ULTIMA ORĂ:

Ion Vlada a reintrat în apartamentul din care a fost evacuat, iar poliţia judeţeană a avertizat SPCTAFL să nu mai evacueze nicio familie de la M 9.

Serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă din Călăraşi îşi    vor demonstra calităţile şi aptitudinile în cadrul concursurilor profesionale

S.V.S.U. Lehliu Gară, clasat pe locul IV la nivel naţional în 2009, are competitori mai mulţi şi mai hotărâţi  de această dată

În data de 12 iunie a.c., începând cu ora 09.00, se va desfăşura în incinta stadionului municipal din Călăraşi etapa judeţeană a concursurilor profesionale ale serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă.

Concursul cu tematică specifică serviciilor pentru situaţii de urgenţă are caracter tehnico-aplicativ şi sportiv şi se organizează anual cu pompierii civili din cadrul serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă.

Concursul constă în trei probe: „Pista de îndemânare şi viteză”; „Dispozitivul de intervenţie” şi „Ştafeta 4 x 100 metri”.

Acest tip de competiţii urmăreşte: dezvoltarea şi perfecţionarea aptitudinilor şi a deprinderilor specifice necesare îndeplinirii acţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă; evaluarea nivelului de pregătire, a capacităţii de intervenţie şi popularizarea în rândul cetăţenilor a unor aspecte din activităţile desfăşurate de serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă.

La această etapă vor participa mai multe servicii voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă din întreg judeţul.

Competiţia este organizată de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi cu sprijinul financiar al Consiliului judeţean Călăraşi.

Toţi cei care vor urca pe podium, în urma stabilirii rezultatelor finale ale acestei competiţii de tradiţie, vor primi din partea organizatorilor cupe, medalii, diplome şi premii.

Cei care vor îşi vor adjudeca locul şi vor urca pe cea mai înaltă treaptă a podiumului au ocazia să reprezinte judeţul la faza interjudeţeană, care se va desfăşura în prima decadă a lunii iulie în judeţul Ilfov.

Anul trecut S.V.S.U. Lehliu Gară a întrecut toate aşteptările, ajungând la faza naţională, unde s-a şi clasat pe un onorant loc IV, devansând loturi valoroase din ţară, care au obţinut de-a lungul timpului locuri fruntaşe în cadrul etapelor finale ale concursului.

Potrivit datelor rezultate din ofertele cu locuri de muncă vacante transmise de către agenţii economici, în evidenţa AJOFM Călăraşi sunt înregistrate 260 locuri de muncă, în  săptămâna 7 iunie – 13 iunie 2010.

Pentru persoanele cu studii superioare sunt oferite 5 locuri de muncă vacante, în următoarele meserii: expert, asistent manager, expert SMIS, economist, informatician.

Pentru persoanele cu studii medii si profesionale, AJOFM  Călăraşi are în evidenţă 255 locuri de muncă în următoarele meserii: agent vânzari, operator calcul, ospătar, patiser, bucătar, cofetar, barman, mecanic, frigotehnist, măcelar, tranşator, electrician, confecţioner maşinist, muncitor necalificat.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot prezenta la sediul Agenţiei Locale Călăraşi, str.13 Decembrie nr.12, la sediul Agentiei Locale Olteniţa, str.Argeşului nr.111, sau sediul Punctului de lucru Lehliu Gară, str.Crinului 2A.

Daniela Mihalache

Patru familii care au primit repartiţii la M 9 aşteaptă şi acum, după un an de zile, să intre în apartamente. Cei ce le ocupă fără forme legale au acţionat primăria în instanţă, contestând repartizarea apartamentelor şi evacuarea lor. Prima care a obţinut câştig de cauză în instanţă este Păun Angelica. În cazul ei, instanţa a desfiinţat hotărârea consilierilor locali de evacuare.

Situaţia apartamentelor de la M 9, ocupate ilegal de anumite persoane, nu-şi găseşte rezolvarea nici acum, la aproape doi ani de la declanşarea scandalului. Deşi consilierii locali au aprobat repartizarea locuinţelor în urmă cu un an, parte dintre cei ce au primit repartiţii nu pot intra în apartamente pentru că nu sunt libere. Pentru a remedia situaţia, consiliul local a aprobat în urmă cu trei luni, hotărâri de consiliu, individuale, pentru evacuarea din locuinţe a celor ce le ocupă fără forme legale. Totul însă s-a împotmolit…

Hotărârile de evacuare sunt pe rolul instanţei

Două dintre hotărârile de consiliu, aprobate în 2009, prin care s-a aprobat lista de priorităţi, respectiv repartizarea apartamentelor din blocul M 9, au fost atacate în contencios administrativ. Cele două hotărâri atacate fac obiectul unui singur dosar în instanţă, iar până acum nu s-a comunicat nicio soluţie, potrivit secretarului municipiului Călăraşi, Mărgărit Sârbu. Alte patru hotărâri de evacuare, aprobate în 2010 au fost atacate în instanţă. Este vorba de cele privind evacuarea pe cale administrativă a lui Anghel Săndel, Chiriţă Adriana Gabriela, Păun Angelica, Cană Mihai Brian. În două dintre dosare, respectiv pentru Chiriţă Adriana Gabriela  şi Păun Angelica instanţa a admis cererea de suspendare a actului administrativ, până la soluţionarea pe fond a cauzei.

Angelica Păun-prima care câştigă în instanţă

Între timp, instanţa a judecat fondul în cazul Angelicăi Păun, iar aceasta a câştigat în instanţă, astfel că hotărârea consilierilor a fost desfiinţată. Sârbu Mărgărit, secretarul municipiului Călăraşi, ne-a declarat că în acest caz primăria se vede obligată de a deschide acţiune în instanţă pentru evacuarea celor ce ocupă fără forme legale apartamentele de la M 9. Până când se vor soluţiona cazurile în justiţie, primăria nu va mai putea să evacueze cele patru familii, dacă judecătorii vor da acelaşi verdict şi în cazul celorlalte trei familii.  De asemenea, celelalte patru familii ce au repartizare nu vor putea intra în apartamente până când justiţia nu va soluţiona conflictul. Cum procesul poate dura şi un an de zile, primăria va trebui să găsească o soluţie pentru cei cărora le-au dat repartiţii, darn u le pot pune la dispoziţie apartamentele.

Primăria le-a oferit garsoniere, dar nu vor să elibereze apartamentele

Primarul municipiului Călăraşi, Nicolae Dragu, s-a arătat deranjat de soluţia dată de instanţă. “Într-un stat de drept nu este posibil ca această situaţie să fie tărăgănată. Au avut case. Unii le-au vândut, altora le-a luat casa banca pentru neplata unor credite, dar să intri în casa statului şi justiţia să-ţi dea dreptate, nu mi se pare normal. Am început evacuarea şi îi voi evacua . Intrarea abuzivă chiar e penală. Sunt probleme sociale, au copii. Le-am acordat o garsonieră, nu i-am aruncat în stradă, dar, cu toate acestea, nu vor să părăsească apartamentele”, a declarat primarul municipiului Călăraşi.

Daniela Mihalache

Poliţia Comunitară se pregăteşte de concedieri, după cum a precizat primarul municipiului Călăraşi, Nicolae Dragu. Acesta a precizat că nu mai pot fi susţinute salariile şi că pentru plata acestora sunt necesari, în fiecare lună, 300 de milioane de lei vechi. “Avem o listă cu nişte oameni care nu se ţin de treabă şi trebuie scuturat pomul pentru a face economii în această perioadă de criză” a precizat primarul municipiului.

La această oră, Poliţia Comunitară mai are 240 de angajaţi. Deocamdată nu s-a luat o decizie în privinţa numărului de persoane ce vor fi concediate, însă în condiţiile în care multe instituţii şi-au reziliat contractele cu Poliţia Comunitară, vor trebui luate măsuri de reducerea personalului.

Tonul în privinţa concedierilor a fost deja dat. Poliţistul comunitar care asigura paza în Parcul Florilor în noaptea în care a fost jefuit cazinoul a fost concediat din cauză că nu a avut nicio reacţie şi nu a anunţat poliţia.

Daniela Mihalache

De trei ani, consilierii locali refuză să aprobe un act adiţional. Nici săptămâna trecută, aceştia nu au aprobat actul adiţional la contractul de transport public local, încheiat cu  Alitrans. Primarul Nicolae Dragu spune că nu va mai semna pentru plata subvenţiilor până când consilierii nu vor aproba.

Consilierii locali nu au dorit să aprobe actul adiţional dintre Primăria Municipiului Călăraşi şi societatea de transport local Alitrans nici la ultima şedinţă a consiliului, desfăşurată săptămâna trecută.

Potrivit expunerii de motive, prezentată de primarul municipiului, Nicolae Dragu, aprobarea unui nou act adiţional este necesară ca urmare a apariţiei, în aprilie 2007, a Legii serviciilor de transport public local. În baza acestei legi, serviciul de transport public local ar trebui să fie dat în destiune delegată, nemaifiind legală forma concesiunii, aşa cum a fost asigurat până acum transportul local. Potrivit normelor de aplicare a legii, contractul de concesiune ce exista între părimărie şi Alitrans a fost valabil până la data de 31 decembrie 2007, după care consiliul local trebuie să aprobe o hotărâre prin care să delege gestiunea. De trei ani de zile însă, proiectul de hotărâre este respins de consilieri la fiecare şedinţă când acesta este pe ordinea de zi.

Ce prevede noul act adiţional ce ar trebui încheiat între primărie şi Alitrans

Actul adiţional nr. 3 nu modifică decât trei articole ale actului adiţional nr. 2, încheiat în 2007. Astfel, unul dintre articole stabileşte că durata contractului va fi de 6 ani, calculată de la data apariţiei Legii serviciilor de transport public local. Cu alte cuvinte, contractul va fi valabil până pe data de 22 aprilie 2013. Un alt articol priveşte stabilirea unei redevenţe de 2% din cifra de afaceri anuală, dar nu mai puţin de 10.000 de lei lunar. De asemenea, se stabileşte şi că recuperarea integrală a costurilor de exploatare, reabilitare şi dezvoltare prin tarife sau taxe suportate de beneficiari direcţia ai transportului, denumiţi în continuare utilizatori, şi prin finanţarea de la bugetele locale, asigurându-se un profit rezonabil pentru operatorii de transport şi transportatorii autorizaţi în cotă maximă de 6%.

Până acum, Alitrans nu a plătit redevenţă către consiliul local, iar cota maximă de profit admisă era de 10%.

Dragu nu mai plăteşte subvenţii

Deşi primarul Nicolae Dragu a atras atenţia că Alitrans nu mai poate funcţiona în acest mod şi că şi consilierii sunt răspunzători pentru această situaţie, nu s-a ţinut cont de opinia primarului, aşa că proiectul din nou nu a trecut de votul consilierilor. În aceste condiţii, primarul Nicolae Dragu a atras atenţia că nu-şi va mai asuma răspunderea nici el, nici directorul economic al primăriei, pentru plata subvenţiei către Alitrans. Acesta a precizat că până când nu se va aproba actul adiţional nr. 3 în consiliul local, Alitrans nu va mai primi subvenţii.

- De 1 iunie s-au strâns 470 de milioane de lei vechi

Daniela Mihalache

Ştim să fim solidari şi să ne unim pentru o cauză nobilă. Solidaritatea nu a dispărut, chiar dacă traversăm o perioadă grea. Au dovedit-o călărăşenii la concertul umanitar organizat pentru salvarea vieţii lui Vlăduţ. Ei au donat 470 de milioane de lei vechi.

Povestea unui înger

Vlăduţ are doar şase ani şi încă de la naştere viaţa i-a pregătit o provocare căreia cu greu îi poate face faţă chiar şi un adult. La prima vedere este un copil ca toţi ceilalţi. Merge cu drag la grădiniţă, a învăţat cifrele şi literele de la 4 ani, îi place să se joace cu maşinuţele, ca orice băieţel de vârsta lui, şi îşi doreşte să ajungă şofer pentru a conduce un Alfa Romeo pe care o să i-l cumpere tati, după cum spune el.

Micuţul suferă însă de talasemie majoră, o boală cruntă, descoperită încă de la naştere de părinţii săi. De atunci, copilăria lui Vlăduţ se consumă prin spitale, unde lunar trebuie să facă transfuzii de sânge ca să-şi prelungească viaţa. Pentru Vlăduţ, un înger de copil, inteligent, mereu curios, salvarea vine de la o…minune. Maria, sora sa, o fetiţă de aproape un anişor i-ar putea salva viaţa. Lui Vlăduţ, un transplant de măduvă îi poate reda copilăria adevărată, fără a mai face lunar transfuzii. Pentru acest lucru însă, are nevoie de o intervenţie chirugicală în străinătate, iar costurile acesteia ajung la 150.000 de euro. În conturile familiei, s-au strâns până acum aproape 70.000 de euro. Dar nu sunt suficienţi, aşa că primarul Nicolae Dragu, pentru a veni în sprijinul familiei, s-a gândit să organizeze un concert caritabil, chiar de 1 Iunie, de Ziua Copilului.

Călărăşenii au donat 470 de milioane de lei

Eforturile de a-i mişca puţin pe călărăşeni şi a-şi exprima solidaritatea faţă de Vlăduţ Decu, au avut ecou, dacă ne gândim că în urma concertului caritabil susţinut de copii din municipiul Călăraşi şi trupa Talisman, s-au strâns 470 de milioane de lei vechi. Solistul formaţiei Talisman, Alin Oprea, ne spunea că turneul său, „Îngeri pentru Îngeri”, se va derula în 30 de judeţe din ţară, primul concert fiind susţinut la Călăraşi. „Cred că ultima soluţie ca să putem să ne ajutăm îngeraşii, copiii care sunt bolnavi, trebuie să ne ajutăm noi între noi, să punem mână de la mână noi, cei din partea civilă, şi să facem ceva pentru noi”, explica Alin Oprea gestul său de a susţine un concert caritabil, la Călăraşi. Şi s-a văzut că spiritul de solidaritate e viu, nu a dispărut, indiferent de greutăţile prin care trecem în această perioadă de criză. Mult sau puţin, fiecare a donat atât cât a putut pentru a-i da o nouă şansă la viaţă lui Vlăduţ. Chiar şi copiii care au venit să cânte şi să danseze pentru el spuneau că au venit să-l salveze pe Vlăduţ. „ E bine să te gândeşti la cei din jurul tău. Măcar copiii să se gândească la cei din jurul lor dacă oamenii mari au cam uitat. Au treburi acum şi cu problemele financiare au cam uitat de copii”, ne spunea o adolescentă venită să cânte pentru o cauză nobilă.

Primarul municipiului Călăraşi, Nicolae Dragu, ne spunea că a ales să-l ajute pe Vlăduţ pentru că, în acest caz, trebuie strânsă o sumă de bani mai mare. „Sper ca prin efortul călărăşenilor să-l putem trimite în străinătate pe acest îngeraş”, spunea el.

Magdalena Decu, mama lui Vlăduţ, este optimistă şi convinsă că într-o zi totul va fi bine. Este o luptătore şi ştie să treacă peste greutăţi. Ştie că o aşteaptă un an destul de greu: „Cele mai grele sunt etapele preoperatorii şi postoperatorii pentru că Vlăduţ va trebui să-şi recapete imunitatea şi va dura un an de zile până când se va face bine”. Magdalena a mulţumit călărăşenilor care au fost alături de Vlăduţ încă de la lansarea campaniei : „Au răspuns apelului nostru tote categoriile sociale, de la cel mai mic la cel mai mare. Mulţumim din suflet tuturor”.

Campania pentru salvarea vieţii lui Vlăduţ nu se opreşte însă aici. Cei care doresc, pot face donaţii în continuare în conturile:

BRD – Călăraşi – RON:  RO 58 BRDE 120 SV 0815 866 1200; EURO: RO 54 BRDE 120 SV 0815 874 1200; Cod SWIFT: BRDROBU – Titular: Decu Magdalena

BCR – Călăraşi – RON: RO 76 RNCB 0098 0847 1191 0001; EURO: RO 49 RNCB 0098 0847 1191 0002; Cod SWIFT: RNCBROBU – Titular: Decu Vlad-Andrei

-“Sunt cam mulţi”, afirmă Marian Dinulescu

Decebal Mihalache

De restructurările din sistemul bugetar ar putea “beneficia” şi angajaţii de la Casa de Asigurări de Sănătate Călăraşi, care zilele acestea au trebuit să dea un test. Acesta a constat în descrierea timpului petrecut la servici, pe capitole de activităţi şi cu timpii alocaţi pentru fiecare categorie în parte. Destul de greu testul, după cum spunea şeful Casei, Marian Dinulescu, mai ales că din teste a reieşit că unii angajaţii “muncesc” chiar şi 12 ore, dar stau numai 8 la servici. Aşa că nu este exclus, după cum spunea Dinulescu, ca unii din ei să plece acasă .

“ Şoferiţa blondă” umblă  cu  mere stricate

Decebal Mihalache

Noul program “Mărul”, ce-l completează pe celebrul corn şi laptele, crează  noi oportunităţi celor cu lipici la contracte, dar şi ziariştilor care nu stau pe acasă. Astfel că în ziarul Click din 4 mai 2010 am aflat de o raită a redactorilor cu pricina prin Fundulea, dar nu să se intereseze de terenuri, ci de merele aduse copiilor din şcoli. Acolo s-au mirat, dar pentru noi e ceva normal, că au găsit multe mere stricate sau care nu corespundea standardelor de calitate. Chiar şi directorii de şcoli din Fundulea s-au săturat să vadă atâtea mere stricate. Cel ce se ocupă de afacere este o cunoştinţă mai veche de a noastră, Silvia Nica, “şoferiţa blondă” după cum am denumit-o, din moment ce într-o anumită ocazie i-a adus Filipescului maşina consiliului judeţean la scară. Acum, după cum singură afirmă în Click, consiliul judeţean i-a încredinţat direct contractul cu mere, stricate, pentru că, vai, se termina anul şcolar şi nu s-a mai putut face licitaţie. Pe noi o să ne intereseze şi valoarea contractului, dar şi cum stă treaba cu nitriţii, nitraţii şi alte cele găsite în merele cu care se cadorisesc copii, care nu ştiu că mărul şi consiliul judeţean au ceva în comun. Ambele conţin viermi, care rod tot ce prind! Parandărăt să iasă!

Daniela Mihalache

Luni dimineaţă, un cazinou din municipiul Călăraşi a fost jefuit de doi bărbaţi necunoscuţi care sub ameninţarea pistolului au reuşit să sustragă 15.000 de lei. Cu cagule pe faţă şi mănuşi negre, cei doi indivizi, au pătruns în sala în care funcţionau aparatele de joc electronice şi ruletă. Jaful s-a petrecut în dimineaţa zilei de luni, la ora 3.39, iar din modul de operare al atacatorilor pare că totul a fost executat la pont. Mai ales în condiţiile în care lovitura a fost dată duminică spre luni când încasările sunt, probabil, mai mari.Gestionara a scos banii din aparate fără a respecta procedura

Poliţia Municipiului Călăraşi a fost sesizată de agentul de pază al cazinoului asupra faptului că doi bărbaţi necunoscuţi au sustras suma de 15.000 de lei, reprezentând încasările pe care gestionara le avea în casa de marcaj. Deplasaţi la faţa locului, poliţiştii au constatat, din relatările agentului de pază şi gestionarei, că în jurul orei 03.35 două persoane care purtau cagule şi mănuşi negre, fiecare având asupra sa un pistol, au pătruns în sala în care funcţionau aparatele de joc şi ruleta.  Poliţiştii au constatat că evenimentul a fost favorizat şi de faptul că gestionara, contrar procedurii care stipula închiderea cazinoului la efectuarea schimbului de tură şi ridicarea banilor din aparatele electronice de joc, a ridicat sumele în intervalul 03.00 – 03.15 şi le-a pus în casa de marcat, fără a lua măsuri de asigurare a acestora.

Poliţistul comunitar, aflat lângă cazinou, n-a avut nicio reacţie

În tot acest timp în care se petrecea jaful, la aproximativ 10 m de uşa de acces a cazinoului, se afla un agent de pază al poliţiei comunitare. Acesta a observat că două persoane cu cagule pe cap fugeau, însă nu a avut nicio reacţie în sensul de a le urmări sau de a sesiza poliţia sau dispeceratul propriu despre acest fapt. Poliţiştii au şi înştiinţat, de altfel, Primăria Municipiului Călăraşi cu privire la atitudinea agentului comunitar pentru a fi luate măsuri corespunzătoare şi prelucrarea cazului cu întreg efectivul pentru a se evita un astfel de comportament.

Daniel Anghel, şeful poliţiei comunitare, ne-a declarat că, potrivit fişei postului, poliţistul era obligat să anunţe poliţia. Acesta a precizat că marţi se va întruni consiliul de administraţie care va decide ce sancţiune va aplica în acest caz. Poliţistul comunitar se află în continuare la serviciu, nefiind suspendat până la lămurirea situaţiei.

Dincolo de aceste aspecte, primăria Călăraşi ar trebui să facă o analiză pertinentă asupra numărului de poliţişti comunitari pe care îi plătim din bugetul local, atâta timp cât eficienţa lor lasă de dorit. În ceea ce priveşte modul de comportament al agentului de pază ce se afla în timpul programului, în Parcul Florilor, la 10 metri de cazinou, acesta ar trebui concediat de vreme ce nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu.

Cazinoul avea sistem de supraveghere, dar nu funcţiona

Cazinoul care a fost jefuit fusese controlat de poliţişti pe 10 mai anul acesta. În urma controlului s-au constatat mai multe nereguli şi au fost făcute recomandări pentru remedierea acestora. Întrucât s-a constatat că nu au fost luate măsuri de conformare la cele recomandate, în cauză a fost întocmit dosar penal pentru neglijenţă în serviciu. De asemenea, sala de jocuri era prevăzută cu sistem de supraveghere video, atât din interior cât şi din exterior, care însă nu funcţiona.

Acum, poliţiştii efectuează cercetări pentru identificarea suspecţilor şi recuperarea prejudiciului, iar din ultimele informaţii dosarul penal a fost deschis pe numele gestionarei.

Angajaţii Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară au încetat protestele marţi, nemulţumirile lor ajungând deja pe masa Guvernului. Aceştia au organizat, săptămâna trecută, un protest spontan, ei refuzând să mai lucreze cu publicul. Motivul pentru care au refuzat să mai intabuleze dreptul de proprietate a fost, în principal, nivelul de salarizare. Potrivit Sandei Măstăcăneanu, reprezentanta salariaţilor, protestele au venit ca urmare a prevederilor stabilite în Legea salarizării unice prin care angajaţilor care lucrează în cadastru le-au fost diminuate salariile de încadrare în medie cu 50%. “ Cel mai mic salariu este al consilierului juridic, de 600 de lei, în condiţiile în care un şofer a fost reîncadrat în medie cu 900 de lei. Vrem ca profesiile de bază pe care se susţine această instituţie să fie recunoscute. Chiar dacă pentru registrator sau pentru asistent registrator principal sunt necesare studii juridice, fiecare desfăşoară o cu totul altă activitate şi nu poţi să spui că cel care este consilier juridic face ce face un registrator. Registratorul  este cel care este pus să garanteze înscrierea dreptului de proprietate.. Practic, această instituţie garantează dreptul de proprietate în România. Ori, în condiţiile în care noi vom avea aceste salarii de încadrare foarte mici, din nou vor exista suspiciuni în ceea ce priveşte corectitudinea noastră” a declarat Sanda Măstăcăneanu.  Aceasta a subliniat că salariaţii nu protestează faţă de măsurile ce vor fi luate de Guvern în privinţa reducerii salariilor cu 25%, ci pentru că s-a procedat la reîncadrarea greşită a acestora, conform Legii unitare a salarizării.

- Oana Mizil aduce la Călăraşi o unitate medicală mobilă a Fundaţiei Renaşterea

Daniela Mihalache

Femeile din municipiul Călăraşi vor avea posibilitatea, începând din 24 mai, de a-şi face gratuit  investigaţii de sân şi col uterin. Timp de două săptămâni, la iniţiativa Oanei Niculescu Mizil, deputat PSD, Fundaţia Renaşterea va aduce în municipiul Călăraşi o unitate  medicală mobilă pentru investigaţii la sân ( mamografii) şi teste Babeş Papanicolau. Conform informaţiilor furnizate de Oana Mizil, zilnic se vor putea face 50 de asemenea investigaţii, acestea fiind utile pentru depistarea canerului mamar sau de col uterin. «  În condiţiile în care statisticile arată că în lume la fiecare două minute o femeie decedează de cancer de col uterin, consider că este extrem de important că măcar o dată pe an sunt necesare asemenea investigaţii. Iniţiativa mea vine în contextul în care asemenea analize medicale sunt tot mai scumpe şi femeile, de cele mai multe ori, din lipsa banilor sau din alte motive, nu ajung la momentul potrivit la medic » ne-a declarat Oana Mizil.

Fundaţia Renaşterea a primit fonduri financiare de la Enel Cuore pentru achiziţionarea unei unităţi medicale mobile în valoare de 250.000 de euro. În acest fel, proiectul « Renaşterea – Diagnostic Mobil Sân şi Col Uterin » a fost posibil să fie extins, astfel încât mai multe femei să poată avea acces la analize medicale gratuite.

Daniela Mihalache

AJOFM Călăraşi ar putea fi obligată de instanţă să acorde ajutorul de şomaj pentru persoanele ce au fost disponibilizate de la hypermarketul PIC, după ce câţiva dintre aceştia au acţionat în instanţă instituţia în urma deciziilor prin care s-a dispus neacordarea şomajului. Neînţelegerile au plecat de la o prevedere legală ce stipula că pot beneficia de şomaj, chiar dacă nu le-au fost achitate contribuţiile, salariaţii care provin din societăţi aflate în insolvenţă sau faliment. În cazul PIC, societatea se afla în reorganizare, o asemenea prevedere nefiind stipulată pentru ca aceştia să poată beneficia de şomaj.

Deja Judecătoria Călăraşi s-a pronunţat în aceast caz printr-o hotărâre judecătorească prin care persoanelor disponibilizate le este recunoscut dreptul de a primi indemnizaţia de şomaj. În această situaţie mai sunt doar 10 dintre cei ce au decis să acţioneze în instanţă AJOFM, ceilalţi pierzându-şi dreptul de a mai ridica indemnizaţia din cauză că între timp s-au angajat. Acum, oamenii aşteaptă ca decizia Judecătoriei Călăraşi să rămână definitivă şi irevocabilă pentru a putea să-şi încaseze drepturile ce le revin, însă acest lucru s-ar putea face doar dacă AJOFM nu ar face recurs la tribunalul Călăraşi. Directorul AJOFM Călăraşi, Rareş Ionescu, ne-a declarat însă că instituţia va face recurs la decizia judecătoriei, fiind obligată să-şi apere interesele şi la o instanţă superioară. Acesta a precizat însă că cei 10 foşti salariaţi ai PIC îşi vor putea încasa indemnizaţia de şomaj abia după ce sentinţa Tribunalului Călăraşi va rămâne definitivă şi irevocabilă.

Aşadar, oamenii vor trebui să mai aştepte câteva luni, având în vedere că se apropie şi vacanţa judecătorească. Pe de altă parte, unii dintre ei e posibil ca până la o decizie definitivă să-şi găsească locuri de muncă şi ca atare să nu mai poată beneficia de şomaj, ci doar de sumele pe care le vor încasa retroactiv pe perioada în care nu au avut loc de muncă şi nu au beneficiat de şomaj. Este totuşi nedrept că aceşti oameni au fost privaţi timp de câteva luni bune de drepturile lor, în condiţiile în care nici unul nu avea o altă sursă de venit.

Pentru identificarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată, sunt efectuate acţiuni de control, cu caracter inopinat, la toţi angajatorii, indiferent de obiectul de activitate.

Obiectivele Campaniei: identificarea angajatorilor care folosesc personal fără forme legale de angajare; creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi a angajaţilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă; diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care derivă din nerespectarea  de către angajatoria prevederilor legale menţionate; identificarea angajatorilor care utilizează nelegal munca copiilor şi a tinerilor; creşterea numărului  de angajatori controlaţi; determinarea angajatorilor de a încheia contracte individuale de muncă pentru persoanele depistate fără forme legale de angajare şi de a le înregistra în termenul legal la ITM .

În urma controalelor efectuate pe luna martie şi aprilie 2010 , sau constatat următoarele deficienţe: 20 persoane  depistate fără contract de muncă;  neacordare repaus săptămânal;  nu s-a negociat acordare spor  repaus săptămânal;  neîntocmire contracte individuale de muncă; netransmitere CIM în Revisal; neevidenţiere ore muncă; dosare de personal incomplete;  nerespectare program lucru; nerespectare termen depunere modificări contracte muncă; nerespectare prevederi privind acordarea concediului de odihnă; neplată comision.

Măsuri dispuse: întocmirea şi  înregistrarea contractelor individuale de muncă; respectare termen depunere modificări contracte muncă; respectare program lucru; evidenţierea zilnică a orelor de muncă; negociere spor repaus săptămânal; acordare repaus saptamanal;  acordare spor salariu conform art.132, ali.3, Codul Muncii; transmitere CIM în Revisal; întocmire dosare de personal; respectare prevederi privind acordarea concediului de odihnă; plată comision.

Au fost controlate 81  societăţi, unde au fost constatate mai multe deficienţe.

În urma acestor controale, s-au dispus măsuri, cu termene precise de rezolvare a deficienţelor şi s-au aplicat sancţiuni contravenţionale în  valoare de 77.000 lei.

Meseriile solicitate sunt: lucrător pentru îngrijirea animalelor- 30 locuri, farmacist – 10 locuri, tâmplar – 1 loc, zugrav – 1 loc, medic chirurg- 1 loc.

“Pentru persoanele interesate să lucreze într-o ţară din Spaţiul Economic European, consilierul Eures al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă – Călăraşi, oferă informaţii despre locurile de muncă vacante anunţate pe site-ul Eures, detalii privind cerinţele şi modul de aplicare a locului de muncă, condiţiile de muncă şi viaţa din ţara în care solicitantul doreşte să lucreze. Angajatorilor, consilierul Eures le furnizează informaţii despre modul cum aceştia se pot înregistra pe site-ul Eures cu oferta de locuri de muncă vacante. Prin înregistrarea pe site, angajatorii au acces direct la CV-urile posibililor candidaţi.“ a precizat  Rareş Ionescu, director coodonator al AJOFM Călăraşi.

Din aceste fonduri sunt asigurate cheltuieli de personal aferente medicilor şi personalului medical,  precum şi cheltuielile cu medicamente şi materiale sanitare. De asemenea, se mai asigură  cheltuielile de personal pentru personalul nemedical, cheltuielile pentru hrană şi bunuri şi servicii necesare întreţinerii şi funcţionării unităţilor medico-sociale, reparaţii,consolidări,dotări.

Pentru elaborarea standardelor de cost pentru serviciile de asistenţă medico-socială acordate în unităţile medico-sociale au fost analizate: numărul de unităţi medico-sociale la nivelul fiecărui judeţ şi a municipiului Bucureşti; distribuţia acestora pe raza teritorială a fiecărui judeţ;  numărul de paturi; numărul persoanelor internate/an; număr zile spitalizare; rata de utilizare a paturilor; durata medie de spitalizare; numărul de personal diferenţiat pe categorii; cheltuielile de personal pe categorii/an; cheltuieli pentru medicamente / an; cheltuieli pentru materiale sanitare / an; cheltuieli cu hrana / an; cheltuieli de întreţinere, funcţionare, reparaţii curente/ an; cheltuieli de capital / an.

Unităţile medico-sociale sunt instituţii publice specializate, cu personalitate juridică, în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, care acordă servicii de îngrijire, servicii medicale, precum şi servicii sociale persoanelor cu nevoi medico-sociale.

În unităţile de asistenţă medico-socială primesc îngrijire medicală persoane cu afecţiuni cronice care necesită permanent sau temporar supraveghere, tratament şi care din cauza unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială nu au posibilitatea să îşi asigure nevoile sociale, să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe pentru integrarea socială.

În aceste unităţi, conform legislaţiei în vigoare cheltuielile de personal aferente medicilor şi asistenţilor medicali, precum şi cheltuielile cu medicamente şi materiale sanitare sunt suportate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, iar  cheltuielile pentru personalul nemedical, respectiv personalul auxiliar, de deservire, muncitori, TESA si de conducere, cheltuieli de întreţinere, gospodărire, hrană, reparaţii, consolidari, dotari se suporta de la bugetul local.

Din numărul total de 7303 şomeri, 5003 persoane sunt şomeri indemnizaţi, iar 5352 persoane şomeri neindemnizaţi. Şomajul s-a menţinut mai ridicat în rândul bărbaţilor – 6603 persoane,  adică 63,8 % din totalul şomerilor înregistraţi.

„În luna aprilie, la nivelul judeţului nostru, rata şomajului a scăzut cu 0,33 puncte procentuale faţă de luna martie a anului 2010, numărul şomerilor depăşind 10300 . Avem în vedere creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi diminuarea ratei şomajului. În acest sens, programul de acţiuni al AJOFM Călăraşi vizează promovarea măsurilor active, precum subvenţionarea încadrării tinerilor absolvenţi şi a şomerilor aparţinând unor categorii defavorizate şi accesul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă la serviciile de mediere a muncii, informare şi consiliere profesională şi formare profesională.”, a declarat Rareş Ionescu, director coordonator al AJOFM Călăraşi.

Scopul proiectului este de întărire  a factorilor de protecţie şi reducerea influenţei factorilor de risc prin informarea şi implicarea populaţiei, în special a copiilor şi tinerilor în programe de prevenire a consumului de substanţe psihoactive nou apărute, denumite generic „etnobotanice”.

Obiectivul general al proiectului este de informare a elevilor de gimnaziu, liceu şi a altor categorii de tineri, a familiilor acestora şi a comunităţii, cu privire la efectele nocive ale substanţelor şi plantelor „etnobotanice”, prin folosirea tuturor canalelor de comunicare către aceste categorii de populaţie, urmărindu-se schimbarea percepţiei false promovate de comercianţii acestor produse.

La nivelul judeţului Călăraşi, proiectul va fi implementat de Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Călăraşi în parteneriat cu Compartimentul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii şi Serviciul de Ordine Publică din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi, precum şi cu ceilalţi parteneri: Inspectoratul Şcolar Judeţean, DGASPC şi instituţiile publice locale.

În cadrul proiectului vor fi organizate sesiuni de informare cu privire la consumul de etnobotanice, delincvenţa, anturaj periculos, găşti şi infracţionalitate asociată consumului de astfel de substanţe, cu elevii şi cadrele didactice în mediul şcolar. Vor fi distribuite scrisori de informare părinţilor atât prin intermediul instituţiilor de învăţământ cât şi prin afişarea acestora la sediile autorităţilor locale. În cadrul spectacolelor, concertelor şi concursurilor sportive la nivel local, vor fi realizate activităţi de informare adresate comunităţii cu privire la efectele nocive ale substanţelor şi plantelor „etnobotanice”.

-   Cum  şantajează consiliul judeţean un primar

Decebal Mihalache

Comuna Belciugatele din judeţul Călăraşi are un statut aparte. În afară de faptul că primar este Petre Dinei, ea mai deţine şi câteva panouri publicitare, prin care anumite firme îşi fac reclamă, fapt ce a atras atenţia consiliului judeţean. Respectivele panouri fiind amplasate  la doi metri de drumul judeţean ce face legătura dintre drumul naţional Călăraşi-Bucureşti şi Belciugatele nu i-au lăsat reci pe vicepreşedintele Dan Drăgulin şi pe directorul Sorin Vasilescu, care au pierdut ore şi zile bune pentru o corespondenţă pe această temă cu primarul Dinei. Cei doi după vreo zece ani de zile au constatat că panourile împricinate nu au avizul consiliului judeţean. Am cam exagerat, nu chiar de zece ani de zile, ci de când Dinei are gura cam mare. Adică dintotdeauna. Consiliul nostru judeţean, pentru a deturna o situaţie reală, apelează la fel şi fel de tertipuri printre care şi cel cu panourile publicitare. Primarul Dinei reclamă de ani de zile că în drumul judeţean Belciugatele-Măriuţa nu a fost băgat niciun leuţ. În schimb, consiliul judeţean se ia de Dinei că nu a cerut aviz pentru amplasarea panourilor publicitare. Mai mult, spune că datorită faptului că nu percepe nicio taxă pe acele panouri nu se repară drumul judeţean. Curat şantaj!  

În continuare, Drăgulin şi Vasilescu îi atrag atenţia primarului Dinei că nu a eliberat autorizaţie de construire pentru indicatorul de intrare în comuna Belciugatele. În paranteză fie spus “urările” primarului Dinei către Drăgulin i le vom transmite personal. Ne bucură faptul că oficialii de la consiliul judeţean sunt puşi pe respectarea legii la sânge. Numai că respectivii lucrează cu duble standarde. Autorizaţia de construire şi avizele sunt cerute numai pentru Dinei. Nu şi pentru celelalte localităţi. Printr-o adresă a arhitectului şef al consiliului judeţean, Adrian Lascăr, se certifică faptul că de zece ani de zile nici nu s-a solicitat şi nici nu s-au obţinut autorizaţii sau avize pentru panourile publicitare şi pentru indicatoarele de intrare în localitate, pentru niciun oraş sau comună amărâtă din judeţ. În cazul acesta avem de a face cu un exces de zel sau de rea voinţă? Dacă trecem de Belciugatele, pe acelaşi drum judeţean, spre satul Măriuţa, ne dăm seama de ce e nevoie de toată această tevatură. Drumul arată jalnic şi dacă vrei să-ţi rupi maşina nu ai decât să te aventurezi pe acolo. Ca să vedem cu ochii noştri minunăţia de drum am parcurs şase kilometri într-o zi în care soarele strălucea pe cer şi am dat peste ditamai băltoaca pe care mai repede o săreai decât să o ocoleşti. Cu siguranţă, Petre Dinei a pus-o acolo. La asemenea hal de drum judeţean un filmuleţ pus pe Youtube cu denumirea “drum judeţean în Călăraşi cu Filipescu preşedinte de consiliu” este tocmai nimerit. Respectivul consiliu şi respectivul preşedinte oricum nu calcă prin Belciugatele. Au fost odată în campania electorală, l-au asemuit pe Dinei cu Ceauşescu, au vrut să-l dea jos din funcţia de primar, dar n-au reuşit. De atunci nici că mai calcă pe acolo, dar nici drumurile judeţene nu le repară. Spune Filipescu faptul că Măriuţa nu este un drum aşa circulat încât să merite să se bage bani în el. Dar drumul Vasilaţi- Nuci, ultima localitate având o populaţie mai mică decât Măriuţa, de ce este de interes? Simplu. Acolo este primar penelist, iar parandărătul este funcţional. Să ne spună Drăgulin şi Vasilescu câţi bani s-au  băgat în acest drum şi după aceea mai vorbim de panourile publicitare. Oricum, Dinei, după ce a cerut adrese de la 40 de primării prin care se spune că nu există nici autorizaţii şi nici avize pentru panouri, este hotărât să meargă pe drumul Vasilaţi- Nuci să bage ruleta acolo şi să vadă cât s-a furat. Comparaţia dintre cele două drumuri judeţene nu este una hazardată din moment ce consilierul judeţean, Vasile Alexandru, a atras atenţia asupra problemei în şedinţa de consiliu judeţean. Lucrurile sunt clare. Avize şi autorizaţii trebuie să existe. Dar numai pentru Belciugatele? Pentru celelalte localităţi, nu? Până la urmă lipsa unei  autorizaţii de construire, pentru un panou de intrare în localitate, este o problemă minoră faţă de alte construcţii fără autorizaţie s-au, ca să fim mai direcţi, faţă de furăciunile din Consiliul Judeţean Călăraşi. Prin urmare, Petre Dinei nu are decât să ţipe, pentru că ochii din consiliul judeţean nu sunt pentru drumul judeţean Belciugatele- Măriuţa, pe care acum o săptămână inginerul- şef de la “Drumuri şi Poduri” a rămas blocat, ci pentru şicane, tertipuri şi şmecherii ieftine, astfel încât să se abată atenţia de la problemele reale ale drumurilor din judeţ.

N.R. Chestia cu Youtube nu este chiar “vrăjeală”

Poliţiştii de frontieră călărăşeni au reuşit prinderea în flagrant a două persoane care încercau mituirea împuternicitului la conducerea Sectorului P.F. Chirnogi, în schimbul recuperării cantităţii de peste 500 kg materiale neferoase reţinute cu câteva zile în urmă.

Astfel, la data de 23.04.2010, orele 14.30, în urma autodenunţului formulat de către ofiţerul sus menţionat, Parchetul de pe lîngă Tribunalul Călăraşi, în colaborare cu Serviciul Judeţean Anticorupţie Călăraşi, a organizat şi prins în flagrant pe numiţii B. Florian, în vârstă de 36 ani, domiciliat în loc Dobreni şi pe C. Tudor  în vârstă de 57 de ani, domiciliat în mun. Olteniţa,  în timp ce ofereau mită suma de 400 lei.

Cantitatea de 507 kg materiale neferoase fusese indisponibilizată în vederea confiscării de către un echipaj din cadrul Sectorului cu câteva zile înainte, întrucât la data respectivă şoferul camionului în care fusese găsită marfa nu a putut prezenta nici un document de provenienţă sau de proprietate.

Din acel moment, timp de aproape o săptămână, cel ce susţinea că este proprietarul materialelor împreună cu un intermediar au tot încercat mituirea şefului subunităţii, în speranţa că îşi vor recupera marfa.

Încercarea lor a fost dejucată de către poliţiştii de frontieră sprijiniţi de organele judeţene anticorupţie, iar în momentul de faţă cei doi sunt cercetaţi în stare de libertate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi, pentru săvârşirea infracţiunii de ,, dare de mită “, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 255 Cod Penal .

Pentru fapta comisă aceştia riscă pedeapsa cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Daniela Mihalache

Consilierii judeţeni au decis să amâne proiectul de hotărâre prin care se dorea radierea sancţiunii disciplinare a directorului DGASPC, Mihai Roibu. Camelia Ghiveciu, consilier PNL, a propus un amendament de amânare pentru a se afla de la Curtea de Conturi care este stadiul procesului dintre direcţie şi ultima instituţie amintită.

În 2008, un control al Curţii de Conturi a constatat anumite nereguli la Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului în privinţa atribuirii contractelor de achiziţii publice, a celor de concesiune de servicii, etc. La vremea respectivă, nu numai directorul Mihai Roibu a avut de dat explicaţii, dar şi directoarea economică, Otilia Groapă, membru PNL, dar care la o lună după acest control a părăsit instituţia. Sancţionat însă de consilierii judeţeni a fost însă numai Mihai Roibu, deşi toată învălmăşeala fusese produsă chiar de către directorul economic. Aşa se face că Roibu a fost sancţionat disciplinar cu diminuarea drepturilor salariale cu 20% pe o perioadă de 3 luni. Asta se întâmpla în octombrie 2008. La baza decizie de sancţionare, consilierii judeţeni au avut în vedere şi faptul că pe rolul instanţei de judecată se afla o acţiune în care Mihai Roibu se judeca în contradictoriu cu Curtea de Conturi, proces pe care DGASPC l-a şi câştigat în instanţă în urmă cu un an. Numai că acest lucru nu a fost adus şi la cunoştinţa consilierilor judeţeni în momentul în care le-a fost pus pe ordinea de zi proiectul de hotărâre privind radierea sancţiunii. Deşi Mihai Roibu a solicitat de trei ori consiliului judeţean să ia în discuţie această problemă, abia după trei luni acest lucru a fost posibil şi asta după ce în şedinţa din martie un consilier judeţean a solicitat un proiect de hotărâre în acest sens. Numai că, ghinion ! Doamna Ghiveciu, fost director la DGASPC, înainte ca Roibu să preia conducerea instituţiei, a venit cu un amendament şi a propus amânarea. Pe motiv de a afla ce spune Curtea de Conturi. Asta ne arată încă o dată că deciziile în consiliul judeţean nu se iau în mod documentat. Ar fi trebuit să se ştie că procesul s-a încheiat de un an de zile. Dar, cu siguranţă, în acest caz s-a decis politic, ştiut fiind că Roibu este membru PDL şi cum consilierii PDL nu joacă întotdeauna după cum cântă Filipescu, mai trebuie să treacă o lună pentru ca proiectul să intre din nou pe ordinea de zi.

Pentru persoanele cu studii superioare sunt oferite 7 locuri de muncă vacante, în următoarele meserii: inginer transporturi, informatician, economist, inginer electromecanic.

Pentru persoanele cu studii medii şi profesionale, AJOFM  Călăraşi are în evidenţă 416 locuri de muncă în următoarele meserii: vânzător, agent vânzari, contabil, consultant financiar, tehnolog, controlor calitate, electrician auto, confecţioner maşinist, şofer autobuz, şofer autoturism, electrician, mecanic auto, muncitor necalificat.

“ AJOFM Călăraşi, vine în sprijinul angajatorilor, prin efectuarea unei selecţii cât mai adecvate a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, respectându-se condiţiile de ocupare specificate în ofertele cu locuri de muncă vacante transmise de către angajatori agenţiei.” a declarat directorul coordonator al AJOFM Călăraşi,  Rareş Alexandru Ionescu.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot prezenta la sediul Agenţiei Locale Călăraşi, str.13 Decembrie nr.12, la sediul Agenţiei Locale Olteniţa, str. Argeşului nr.111, sau sediul Punctului de lucru Lehliu Gară, str. Crinului 2A.

El a oferit exemplul a doi pensionari militari, care au acelaşi grad – primul, pensionat în urmă cu mai bine de 25 de ani, primeşte lunar, după 35 de ani de muncă, o pensie de 1.700 de lei, în timp ce al doilea, pensionat recent, după doar 20 de ani de muncă, se bucură de o pensie în valoare de 4.000 de lei.

”Săptămâna trecută aţi sărit, stimaţi colegi, la gâtul domnului ministru al Apărării, care a vorbit despre aceste lucruri. Aţi uitat cum, în campania electorală, susţineaţi cu toţii principiul contributivităţii şi sustenabilitatea sistemului de pensii. Trebuie să recunoaşteţi că ceea ce se întâmplă acum este rezultatul legilor pe care tot dumneavoastră, stimaţi colegi, le-aţi promovat în ultimele două decenii – cel mai adesea în pragul campaniilor electorale, promiţând un trai mai bun bătrânilor României”, a afirmat senatorul Vasile Nedelcu în documentul citat. Acesta a adăugat că, dincolo de declaraţiile politice şi politicianiste pe care le fac parlamentarii, aceştia trebuie să acţioneze aşa încât oamenii ajunşi la pensie, indiferent de anul în care s-au pensionat, trebuie plătiţi la fel dacă au muncit la fel.

”Strigaţi cu toţii că ne trebuie mai mulţi bani pentru pensii, dar noi nu avem un sistem corect spre care aceşti bani să fie distribuiţi. Întâi trebuie să punem la punct sistemul, şi abia apoi să găsim soluţii pentru a aduce mai mulţi bani. E timpul să arătăm puţin respect pensionarilor, e timpul să le arătăm aprecierea pentru munca pe care au depus-o şi să îi tratăm aşa cum merită – corect ! ”, a mai afirmat senatorul de Călăraşi.

Seriozitatea, profesionalismul, grija faţă de protecţia cetăţenilor şi a bunurilor acestora, şi nu în ultimul rând, datoria civică, tradusă în cazul de faţă prin voluntariat, sunt calităţi, pe care, din nefericire, nu şi le poate asuma oricine oricând.

Şi pentru că am început prin a înşira câteva calităţi demne de invidiat într-o perioadă traversată de criză şi multe neajunsuri, ne face o deosebită plăcere să vă aducem la cunoştinţă că într-o comunitate relativ mică din judeţul Călăraşi, mai exact în comuna Unirea, această  idee de voluntariat a prins destul de bine încă de la început, atunci când s-a înfiinţat Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă şi nu puţini au fost aceia care au dorit să ia în piept o provocare serioasă sub scutul unei idei frumoase de a se erija în apărători ai comunităţii în cazul producerii unor situaţii de urgenţă

O întrebare de bun simţ ne-ar face să ne gândim ce anume îi determină pe anumiţi oameni să devină voluntari într-un astfel de serviciu local care implică destule riscuri şi satisfacţii probabil doar de ordin moral.

Membrii Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă din comuna Unirea au demonstrat, cu ocazia unui recent exerciţiu de alarmare publică, că au dotarea corespunzătoare, capacitatea fizică, strategia necesară şi nu în ultimul rând acel spirit de echipă care îi mobilizează să poată face faţă oricăror situaţii de urgenţă ce ar pune în pericol liniştea comunităţii lor.

Prin mijloace proprii, într-o perioadă de criză, când toate cheltuielile sunt calculate şi raportate şi la zecimalele de după virgulă, precum bunii gospodari ai acestor meleaguri, 20 de oameni ce compun Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al localităţii Unirea, conduşi de Eugeniu Moldoveanu, sub îndrumarea primarului Anghel Olteanu, nu numai că s-au dotat corespunzător cu cele necesare intervenţiilor, dar au avut şi plăcerea de a-şi cumpăra singuri costume albastre de tip salopetă, pe care şi-au inscripţionat cu litere de-o şchioapă „S.V.S.U. Unirea”, şi asta nu aşa doar pentru a se mândrii, ci pentru a da încredere localnicilor că dincolo de orice s-ar întâmpla, ei sunt acolo, primii care le vor sări în ajutor când focul, apa sau natura dezlănţuită le vor pricinui necazuri.

Dar să vedem cum s-a desfăşurat efectiv exerciţiul de alarmare publică despre care făceam vorbire un pic mai devreme, şi apoi să vedem şi ce pot face aceşti oameni inimoşi când vine vorba de interesul public al localităţii, cât despre spiritul de echipă al lor, imaginile vorbesc de la sine.

Recent, conform Planului de Pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă pe anul în curs, în comuna Unirea a fost simulat  un exerciţiu de alarmare publică, având ca scop principal antrenarea membrilor din cadrul Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, a Comitetului Operativ cu Activitate Temporară şi a Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, privind modul de gestionare a unei situaţii de intervenţie la dezastre, respectiv a unei inundaţii de amploare, cât şi modul de intervenţie, în vederea salvării de vieţi omeneşti şi a diminuării pagubelor materiale.

Scenariul exerciţiului de alarmare a fost următorul: apa provenită din precipitaţiile abundente înregistrate în ultima perioadă a generat creşterea debitelor fluviului Dunărea, şi implicit a Braţului Borcea, atingând progresiv cotele de atenţie, inundaţie şi pericol, apărând astfel pericolul inundării unor zone locuite ale comunei Unirea. În urma surpării malului, şi a fisurilor apărute în dig a fost posibilă inundarea a 12 hectare de teren arabil, 3 locuinţe şi 15 anexe gospodăreşti.

Intervenţia în zona inundată este greu de realizat datorită faptului că drumul comunal de acces în zonă, pe o porţiune de 1,5 km, este impracticabil, fiind acoperit de apă.

Au fost simulate cu ocazia exerciţiului de alarmare în această zonă şi întreruperi ale alimentării cu apă potabilă a localităţii, cât şi ale energiei electrice, urmărindu-se modul de acţiune pentru remedierea situaţiilor cu forţele şi mijloacele din dotare.

Exerciţiul de alarmare s-a desfăşurat pe etape: pe de o parte urmărindu-se timpul de răspuns al membrilor C.L.S.U. şi  C.O.A.T. în cazul convocării într-o situaţie de urgenţă, în vederea analizării rapide a situaţiei generate de dezastru, a stabilirii şi transmiterii primelor măsuri urgente pentru acţiunile de intervenţie ale S.V.S.U., în urma informaţiilor primite de la echipa de cercetare/observare, iar pe de altă parte, într-o altă etapă, s-a pus accent pe menţinerea antrenamentului practic privind modul de acţiune al voluntarilor din cadrul S.V.S.U., în vederea acordării  primului ajutor persoanelor din zona afectată şi a evacuării acestora, cu mijloacele proprii stabilite conform planului de evacuare.

De asemenea, s-a avut în vedere modul de organizare privind evacuarea animalelor din gospodăriile inundate ale cetăţenilor, cât şi  de  asigurare a pazei bunurilor materiale din gospodăriile acestora.

Activitatea Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al localităţii a fost executată în teren prin două exerciţii practice care au constat în: întărirea cu 100 de fascine a unui mal supus unui proces avansat de eroziune din zona de sud a localităţii; cât şi în construirea unor amenajări din saci de rafie umpluţi cu nisip, care să oprească presiunea apei exercitată în dig, prin orificiile produse de rozătoare.

Prin acest exerciţiu de alarmare s-a observat că membrii S.V.S.U. al localităţii, cât şi reprezentanţii C.L.S.U. şi C.O.A.T. sunt antrenaţi pentru lucrul în echipă, au dotarea necesară şi dispun de forţe şi mijloace specifice să facă faţă unei prime intervenţii în cazul producerii unei inundaţii.

Concluzia exerciţiului de alarmare desfăşurat în localitatea Unirea, potrivit specialiştilor Inspecţiei de Prevenire din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi este următoarea: membrii C.L.S.U. şi S.V.S.U. din comuna Unirea au înţeles că este extrem de important să aperi comunitatea singur, în primul rând, mai exact, să faci întâi tot ce îţi stă în putinţă şi apoi să aştepţi ca alţii să o facă. Ca nişte oameni de bună credinţă, aceştia au înţeles ce au de făcut, s-au organizat corespunzător şi sunt pregătiţi să intervină.

Astfel de exerciţii de alarmare se vor desfăşura în curând şi în localităţile Jegălia şi Borcea, şi acestea fiind asemeni localităţii Unirea, supuse riscurilor de inundare în cazul revărsării braţului Borcea.

Contractul de finanţare semnat miercuri are o valoare totală de 19.783.631,62 lei, din care: valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR este de 12.859.100,37 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional este de 1.950.348,01 lei, iar cofinanţarea eligibilă a beneficiarului este de 318.905,00 lei.

Construit în anul 1975, Ambulatoriul Integrat al Spitalului Judeţean Călăraşi a depăşit parametrii internaţionali referitori la termenul de exploatare, iar dotarea cu echipamente medicale este deficitară. Cu sprijinul finanţării Regio vor fi reabilitate şi modernizate 22 de cabinete şi vor fi achiziţionate echipamente medicale de radiologie şi mobilier în valoare de aproximativ 5 milioane de lei. Durata de implementare a proiectului este de 20 de luni.

„La nivelul regiunii noastre, finanţările disponibile din Regio prin Axa prioritară 3, Domeniul major de intervenţie 3.1, au prezentat interes, autorităţile publice locale pregătind un număr mare de proiecte, în condiţiile unei alocări financiare regionale de numai 24,21 milioane de euro. Din acest motiv, depunerea proiectelor în cadrul Domeniului major de intervenţie 3.1 a fost suspendată la sfârşitul lunii septembrie 2009, când se înregistraseră deja 12 cereri de finanţare cu o solicitare totală de asistenţă nerambursabilă în valoare de peste 48 de milioane de euro”, a declarat Liviu Muşat, directorul Agenției pentru Devoltare Regională Sud Muntenia.

ADR Sud Muntenia este Organism Intermediar pentru Regio şi are responsabilităţi delegate pentru implementarea acestui program. Mai multe detalii despre posibilităţile de finanţare din Regio puteţi obţine contactând experţii Serviciului Comunicare: 0242/331.769, 0242/315.009, 0728/026.708, fax: 0242/313.167, e-mail: info.regio@adrmuntenia.ro

- Nelia Trandafir amendată pentru “tupeul” de a face recurs

- Se câştigă recalcularea pensiilor la Călăraşi sau Bucureşti, în timp ce la Cluj se pierde

Daniela Mihalache

Fie că sunt nemulţumiţi de modul în care le-au fost calculate pensiile, fie că-şi doresc mai mulţi bani, 1257 de pensionari din judeţul Călăraşi au acţionat în instanţă Casa Judeţeană de Pensii pentru a solicita recalcularea pensiei. Mulţi dintre aceştia sunt pensionaţi în baza Legii 3 din 1977, înainte de apariţia Legii 19 din 2000, şi consideră că au fost nedreptăţiţi în privinţa modului de calculare a pensiei. Cert este că din cele 1257 de dosare aflate pe rolul instanţelor de judecată, au fost până acum soluţionate 682, iar dintre acestea 477 de sentinţe sunt în favoarea pensionarilor. Casa Judeţeană de Pesii este acum bună de plată, deşi, la prima vedere, deciziile instanţelor sunt destul de controversate. Cu toate acestea, pensionarii care au câştigat în instanţă şi au decizii definitive şi irevocabile le vor fi recalculate pensiile, iar la o primă estimare fiecare pensionar va primi, în medie, 100 de milioane de lei vechi. S-a ajuns la această situaţie după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis o decizie în interesul legii, Decizia nr. 40 din 22 septembrie 2008. De aici a plecat un întreg tăvălug al proceselor nu numai în Călăraşi, ci în toată ţara.

O decizie a ÎCCJ porneşte tăvălugul proceselor

În anul 2005, Guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă, OUG nr. 4/2005, prin care se stabilea recalcularea pensiilor pentru cei ce s-au pensionat înainte de aprilie 2000. Recalcularea acestora urma să se facă în baza Legii nr. 19 din 2000. Între timp însă, în 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis Decizia 40 din 22 septembrie 2008 prin care se stabileşte că “ dispoziţiile art. 77, alin. 2, raportat la art. 43, alin. 1 şi 2 din Legea 19/2000 se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 – 31 martie 2000 şi care şi-au desfăşurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3 din 1977”. Ce spune art. 14 din Legea 3 din 1977 ? Acest articol stabileşte  reduceri ale vârstei de pensionare pentru persoanele care au lucrat în grupa I şi II de muncă, reduceri de care au beneficiat la momentul pensionării.

“Eu, ca şi director coordonator, sunt între ciocan şi nicovală”

După apariţia acestei decizii, procesele au început să curgă. Instanţele însă au judecat fiecare, după bunul plac. În timp ce la Tribunalul Călăraşi şi la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă superioară, Casa Judeţeană de Pensii Călăraşi pierde procesele  pe bandă rulantă, la Curtea de Apel Cluj, spre exemplu, în aceleaşi speţe, sunt respinse recursurile formulate de pensionari. Curtea de Apel Cluj ia în considerare decizia ÎCCJ, dar spune că potrivit acesteia se reduce vârsta de pensionare, nu se modifică stagiul de cotizare. Explicând situaţia paradoxală în care două instanţe de acelaşi grad au opinii diferite, directorul Casei Judeţene de Pensii Călăraşi, Nelia Trandafir, ne-a declarat că toate recursurile formulate la Curtea de Apel Bucureşti de instituţia pe care o reprezintă au fost respinse. Mai mult decât atât s-a ajuns chiar la amendarea directorului pentru că are “tupeul” de a declara recurs. Astfel, în motivare, completul de judecată arată că “ recurenta-pârâtă ( Casa Judeţeană de Pensii) cu rea credinţă şi voit nu respectă decizia în interesul legii nr. 40 din 22 septembrie 2008 pronunţată de ÎCCJ în pofida faptului că toate instanţele de fond respectă şi aplică dispoziţiile legale menţionate”. Şi pentru a nu-şi mai permite a-i deranja, judecătorii Curţii de Apel amendează directorul: “ Practic mă penalizează pe mine, ca şi director al instituţiei, pentru că mi-am permis să nu ţin cont de decizia ÎCCJ în condiţiile în care eu trebuie să reprezint interesele instituţiei pe care o coordonez, faţă de care am o responsabilitate. În momentul acesta eu, ca şi director coordonator, sunt între ciocan şi nicovală.  Ca şi director coordonator am sentinţa Curţii de Apel Cluj care-mi demonstrează că am un punct de vdere corect şi că ar trebui să merg cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti, dar ca şi om mă trezesc cu amendă de 100 de lei pe fiecare dosar pe care cu rea credinţă şi voit, după cum spun ei, nu respect decizia. Sunt cumva legată de mâini şi de picioare în a-mi face datoria şi a respecta legislaţia”, spune Nelia Trandafir. Practic, în acest moment, directorul coordonator consideră că există o anumită presiune prin aplicarea acestor amenzi, interpretându-se că ignoră cu rea credinţă aplicarea deciziei ÎCCJ.

Pensionarii îşi vor primi drepturile stabilite de instanţă

S-a ajuns acum în situaţia ca pensionarii să fie trataţi în mod diferit, din punctul de vedere al Neliei Trandafir. Aceasta consideră că se face o nedreptate celorlalţi pensionari care au muncit în aceleaşi condiţii grele şi pentru care stagiul de cotizare a rămas la 30 de ani, în vreme ce celor ce s-au pensionat înainte de 2000 li se stabileşte de către instanţă stagiul complet de 20 de ani pentru grupa I şi 25 de ani pentru grupa a II-a de muncă. Cu toate acestea, deciziile rămase definitive şi irevocabile vor trebui totuşi aplicate. Pensionarii care au câştigat în instanţă recalcularea pensiei pe ultimii 3 ani îşi vor primi drepturile stabilite, ne-a asigurat Nelia Trandafir. Lunar, 60-70 de pensionari primesc, în medie, fiecare, 100 de milioane de lei vechi, ceea ce înseamnă 6 miliarde lei vechi din bugetul instituţiei. Deşi acum sunt doar 1257 de procese în instanţă, angajaţii casei de pensii se aşteaptă ca numărul dosarelor să crească din cauză că abia acum pensionarii află de această posibilitate de a se adresa instanţei.

Aceasta este România în care trăim. O Românie cu două justiţii, o justiţie cu două feţe, unde legea nu se aplică la fel la Călăraşi, Bucureşti sau Cluj. Poate că nu ar fi rău ca judecătorii să răspundă pentru sentinţele pe care le dau. Aşa nu am mai vedea cazuri asemănătoare, dar cu decizii diferite.

- Două hotărâri judecătoreşti se bat cap în cap

Daniela Mihalache

Direcţia Judeţeană pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Călăraşi stă pe un butoi de pulbere, după ce membrii de sindicat au câştigat în instanţă plata orelor suplimentare efectuate sâmbăta şi duminica sau în zilele de sărbătoare legală. Problema a fost discutată şi în cadrul comisiei de dialog social ce a a avut loc la prefectură miercuri, 21 aprilie, când la masa discuţiilor au stat liderul sindicatului “Speranţa” din cadrul instituţiei, Dănuţ Grigoruţă, directorul DGASPC, Mihai Roibu, dar şi secretarul general al judeţului, Dumitru Tudone. Au ieşit la iveală aspecte care ţin de modul în care judecătorii călărăşeni înţeleg să aplice legea. Adică după bunul lor plac ! Dar, să vedem despre ce este vorba.

Angajaţii reclamă că nu s-au plătit sâmbetele şi duminicile lucrate

Anul trecut, în luna mai, sindicaliştii din cadrul instituţiei au câştigat în instanţă, prin hotărâre definitivă şi irevocabilă emisă de Curtea de Apel Bucureşti, plata orelor suplimentare efectuate sâmbăta şi duminica şi în sărbătorile legale pentru perioada 2005-2009. Dănuţ Grigoruţă, liderul sindicatului, a declarat că începând din luna mai membrii de sindicat, în jur de 600 de persoane, au fost plătite suplimentar sâmbăta sau duminica, după care, din octombrie-noiembrie 2009, “la anumite centre au început să dispară aceste ore, fără a se face dovada că s-au compensat cu zile libere aşa cum spune Codul Muncii”. Grigoruţă a adus în discuţie şi situaţia asistenţilor maternali pentru care nu s-au efectuat plăţi în această perioadă, deşi fusese pronunţată o sentinţă definitivă. În opinia sa, deşi asistenţii maternali au un statut aparte, ar fi trebuit să le fie dat un spor de muncă nenormată. În paranteză fie spus, nicio lege nu prevede un spor de muncă nenormată pentru asistenţii maternali care au o lege specială în baza căreia sunt remuneraţi. Sindicaliştii au reclamat faptul că încă nu s-au făcut calculele cât are de primit fiecare salariat nici după un an de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

Instanţa a “uitat” că asistenţii maternali sunt salarizaţi după o altă lege

La rândul său, Mihai Roibu, directorul DGASPC, spune că plata se va face, dar în cuantumul prevăzut de o ordonanţă aprobată anul trecut care statuează că acestea se vor plăti în 2010 în cuantum de 34%, în 2011 – 33%, iar în 2012 – 33%. Acesta a adăugat că nu s-a înţeles cu sindicatele sub un alt aspect. Sindicaliştii doresc plata sâmbetelor şi a duminicilor chiar dacă au fost compensate cu zile libere. Ori, conform hotărârii judecătoreşti ceea ce a fost compensat cu timp liber nu se mai plăteşte.

Problema cea mai delicată este cea a asistenţilor maternali. În privinţa lor instanţa nu a mai ţinut cont că aceştia sunt salarizaţi după o lege specială. Conform Codului Muncii şi OG 23 din 2003 aceştia au dreptul la un salariu, un spor de 15% pentru încordare psihică, un spor de 15% pentru cei care au mai mult de un copil în plasament şi un spor de 25% pentru cei care au în plasament un copil cu handicap.

Două procese similare, hotărâri judecătoreşti diferite

Până aici, totul pare a fi în regulă, însă de abia acum înainte încep încurcăturile. Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Călăraşi a avut în 2009 două procese pe cause asemănătoare. Unul în care sindicaliştii cereau plata orelor effectuate sâmbăta şi duminica, iar altul în care o asistentă maternală care nu era membru de sindicat solicita acelaşi lucru. Dacă în primul caz instanţa a admis cererea sindicaliştilor în care se solicita ca şi asistenţii maternali, membri de sindicat, să primească aceste plăţi, pentru celălalt caz instanţa a respins cererea motivând că este vorba de o lege specială care nu prevede aceste drepturi. Atunci, pe bună dreptate, stai şi te întrebi cum judecă instanţele călărăşene din monet ce două hotărâri se bat cap în cap. După care legi ? Directorul Mihai Roibu spune că se vor adresa unei instanţe superioare pentru a cere precizări în interesul legii. “Vom cere instanţei superioare să clarifice care dintre cele două hotărâri e valabilă pentru că sunt speţe similare” adaugă directorul Roibu.

“Dacă se judeca la Curtea de Apel, se judeca mult mai corect”

Dumitru Tudone, secretarul general al Consiliului Judeţean Călăraşi, a precizat că încă nu s-a făcut un calcul asupra costurilor pentru ca acestea să fie luate în discuţie în vederea corectării bugetului. Cu privire la aspectul juridic, Tudone a declarat: “ E de discutat faptul că avem două hotărâri judecătoreşti una pro, alta contra. Ce este de imputat e faptul că o hotărâre judecătorească nu a fost recurată cum trebuie. Este vorba de cea în care s-a pierdut. Dacă se judeca la Curtea de Apel eu bănuiesc că se judeca mult mai corect. A rămas definitivă hotărârea Tribunalului, fără a se judeca pe fond la Curtea de Apel. Cel puţin pentru asistenţii maternali n-ar mai fi fost opozabilă prima hotărâre. Acum vom analiza şi noi din punct de vedere al legalităţii şi al procedurii juridice dacă mai putem face ceva pentru a intra în normalitate cu legea pentru că atâta timp cât textul de lege spune că se plăteşte doar atât şi o hotărâre judecătorească vine şi-mi spune să dau mai mult decât prevede legea eu trebuie să aplic hotărârea. Când am analizat am văzut pe ce motivaţie s-a pierdut la Curtea de Apel. Într-adevăr este irevocabilă, dar nu s-a judecat fondul la Curtea de Apel. Acum vom vedea care vor fi soluţiile pentru a se ajunge la rezolvarea acestei probleme. Va fi un efort financiar foarte mare”.

DGASPC bună de plată

Sindicaliştii au făcut deja socoteala şi spun că ar fi vorba de 20 de miliarde lei vechi pentru plata drepturilor câştigate prin instanţă. Nu se ştie însă dacă şi când vor primi banii, având în vedere acest conflict între hotărâri. Dacă direcţia nu va reuşi să obţină clarificări de la o instanţă superioară, atunci va fi bună de plată pentru că nu s-a apărat în instanţă aşa cum ar fi trebuit să o facă, atâta timp câte legea le dădea dreptate în privinţa asistenţilor maternali. Corect însă ar fi să plătească cei care au greşit.

Când reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române încep să se gândească şi să pună în aplicare proiecte sociale pentru semenii lor, nu poţi decât să te bucuri şi să apreciezi iniţiativa gândind că, în sfârşit, şi la noi, ca şi în Occident, biserica vine mai aproape de comunităţile locale.Un asemenea caz este la Chiselet, unde preotul paroh din Surlari, Dumitru Zărnoianu, a construit un aşezământ social şi cultural pentru oamenii din localitate. Ajutat şi de consiliul local care a finanţat proiectul în proporţie de 70%, preotul Zărnoianu a reuşit să ridice o clădire în care să –i iniţieze pe copii în tainele calculatorului şi ale limbii engleze. Clădirea a fost finalizată în proporţie de 80%, iar sprijinul sponsorilor generoşi nu ar fi decât binevenit pentru a încheia un proiect care vine în ajutorarea celor mai nevoiaşi locuitori ai comunei. Pe viitor, preotul îşi doreşte să asigure o masă copiilor care fac aici cursuri de engleză, iar duminica să ofere o masă caldă pentru 30-40 de persoane cu posibilităţi reduse. Pentru a pune în funcţiune la capacitate normală întregul centru, mai este nevoie însă de claculatoare pentru ca elevii să poată învăţa după metode moderne, dar şi de materiale de construcţie sau mese. A solicitat acest sprijin şi în cadrul comisiei de dialog social din cadrul prefecturii, iar o soluţie deja a primit-o. Directorul OISPOSDRU, Dan Dumitru, i-a explicat că va avea posibilitatea de a depune un proiect pentru a obţine fonduri europene, astfel încât să-şi permită să angajeze profesori care să predea copiilor, dar şi echipamentele necesare desfăşurării cursurilor.

Un pas a fost deja făcut. Vor mai urma, probabil, şi alţii. Importantă însă, înainte de toate, este iniţiativa.

Bursa locurilor de muncă este o măsură activă destinată corelării cererii şi ofertei forţei de muncă. Această măsură activă se adresează atât persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, cât şi agenţilor economici care doresc să recruteze şi să selecteze direct personalul de care au nevoie.

“La nivel naţional, se vor organiza două burse ale locurilor de muncă. Astfel, vineri,  23 aprilie, va avea loc Bursa generală a locurilor de muncă, iar în septembrie- Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi. Atunci când piaţa muncii va lansa o cerere stringentă, se vor organiza şi alte burse pentru ocuparea locurilor de muncă.” a precizat Rareş Alexandru Ionescu, director coordonator al A.J.O.F.M. Călăraşi.

Agenţii economici care doresc să participe în vederea recrutării de personal sunt rugaţi să se adreseze Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă la următoarele numerele de telefon : 316542, 318377, 318376.

Cu acestă ocazie, va sosi la Călăraşi, Gabriel Friptu – directorul general al Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Regional din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.

La eveniment vor mai fi prezenţi, Răducu George Filipescu – preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, precum şi Liviu Muşat – directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia.

Valoarea totală a proiectului “Reabilitarea, modernizarea şi echiparea Ambulatoriului Integrat al Spitalului Judeţean de Urgenţă Călăraşi” este de 19.783.631,62 lei, din care contribuţia solicitantului este de 1.841.748,62 lei, iar asistenţa financiară nerambursabilă se ridică la 14.809.448,38 lei. Diferenţa o reprezintă T.V.A.-ul aferent.

Perioada de implementare a proiectului este de 20 de luni, dintre care 12 luni sunt acordate lucrărilor de reabilitare şi modernizare a celor 22 de cabinete aflate în ambulatoriu.

Locaţia va fi dotată cu  echipamente medicale de specialitate, echipamente medicale de radiologie şi cu mobilier în valoare de aproximativ 5.000.000 lei.

” Una dintre măsurile active prin care se prevede creşterea şanselor de ocupare este formarea profesională. Prin această activitate, persoanele în căutarea unui loc de muncă pot participa la programe de pregătire profesională care să le asigure creşterea şi diversificarea competenţelor profesionale în scopul asigurării mobilităţii si reintegrării pe piaţa muncii.“ a declarat directorul coordonator al AJOFM Călărasi, Rareş Alexandru Ionescu.

Anul acesta, pensionarii care doresc bilete de tratament în staţiunile balneare cu care Casa Naţională de Pensii are contracte încheiate, vor trebui să se orienteze doar pentru perioadele din extrasezon. Din cauza bugetului mic alocat pentru această facilitate acordată pensionarilor, Casa Naţională de Pensii a decis ca în sezon, respectiv lunile iulie şi august, să nu mai acorde bilete de tratament. Nelia Trandafir, director al Casei Judeţene de Pensii, ne-a precizat că pensionarii care au depus deja cereri în care au solicitat bilete pentru iulie şi august pot reveni asupra acestora şi pot solicita pentru alte perioade ale anului. O altă noutate în privinţa repartizării biletelor este şi aceea că de anul acesta biletele se vor repartiza computerizat, în baza unor criterii.

Pentru luna februarie, Casa Judeţeană de Pensii Călăraşi a primit 40 de bilete pentru staţiunile balneare din ţară, mai puţine faţă de anul trecut. Deocamdată nu se ştie dacă numărul de bilete pe an va fi egal cu cel alocat în anul 2009, achiziţiile fiind făcute de casa naţională în funcţie de bugetul aprobat, după cum a precizat Nelia Trandafir.

Pentru persoanele cu studii superioare sunt oferite 4 locuri de muncă vacante, în următoarele meserii: consilier juridic, inginer transporturi, expert.

Pentru persoanele cu studii medii şi profesionale, AJOFM  Călăraşi are în evidenţă    363 locuri de muncă în următoarele meserii: vânzător, agent vânzări, ospătar, operator  maşini debitat cu laser, tehnolog, electrician auto, confecţioner maşinist, şofer autobuz, şofer autoturism, electromecanic auto, mecanic auto, muncitor necalificat.

” Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi sprijină persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă prin informarea acestora despre oportunităţile de încadrare în muncă, facilitarea accesului la locurile de muncă vacante, precum şi acordarea serviciilor specializate conform Legii 76/2002. ” a declarat directorul coordonator al AJOFM Călăraşi, Rareş Alexandru Ionescu.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot prezenta la sediul Agenţiei Locale Călăraşi, str.13 Decembrie nr.12, la sediul Agenţiei Locale Olteniţa, str.Argeşului nr.111, sau sediul Punctului de lucru Lehliu Gară, str.Crinului 2A.

“ Posturile disponibileîin reţeaua Eures acoperă o gamă largă de ocupaţii şi includ posturi temporare sau permanente. Pentru persoanele interesate să lucreze într-o ţară din Spaţiul Economic European, consilierul Eures al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă – Călăraşi, oferă informaţii despre locurile de muncă vacante anunţate pe site-ul Eures, detalii privind cerinţele şi modul de aplicare a locului de muncă, condiţiile de muncă şi viaţă din ţara în care solicitantul doreşte să lucreze. Angajatorilor, consilierul Eures le furnizează informaţii despre modul cum aceştia se pot înregistra pe site-ul Eures cu oferta de locuri de muncă vacante. Prin înregistrarea pe site, angajatorii au acces direct la CV-urile posibililor candidaţi.“ a precizat  Rareş Alexandru Ionescu, director coodonator al AJOFM Călăraşi.

Au fost înştiinţate să participe la bursă 645 persoane, din care s-au prezentat 466 persoane. În urma desfăşurării interviurilor au fost admise pentru a lucra în Spania 231 persoane, iar un număr de 94 persoane au fost trecute de rezervă. Din judeţul Călăraşi au participat 204 persoane, fiind admise 93 persoane şi 30 persoane rezervă. Au participat persoane din judeţele: Bacău, Iaşi, Suceava, Vrancea, Brăila, Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu, Galaţi, Buzău, Prahova, Teleorman, Dolj, Timiş, Constanţa, Tulcea, Ialomiţa, Olt, Ilfov şi Municipiul Bucureşti.

Persoanele care au fost admise în vederea încadrării vor lucra pe o perioadă de trei luni, începând cu luna martie 2010, cu un salariu de 37 euro brut pe zi.

“Considerăm că prin organizarea acestei burse la Călăraşi am îndeplinit cerinţa de forţă de muncă a angajatorilor spanioli şi în acelaşi timp am oferit  persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă oportunitatea de a se încadra.”, a declarat Rareş Alexandru Ionescu, director coordonator al AJOFM Călăraşi.