Balon de oxigen pentru primării. Au venit bani!
Please enter banners and links.
Problema cea mai spinoasă a primăriilor la ora actuală, în special a celor din mediul rural, este lipsa banilor. Unele din ele ajunsese nici să mai poată plăti salarile angajaţilor, aşa că nu se putea vorbi de proiecte de dezvoltare. În plus, nici unele lucrări sau servicii nu erau achitate, primăriile fiind sufocate de datorii. Dar, iată că, un balon de oxigen a sosit şi pentru ale, în sensul că în această săptămână, prin hotărâre de consiliu judeţean, s-au repartizat ceva bănuţi pentru achitarea facturilor mai vechi de 60 de zile, aşa-numitele arierate. Pe total judeţ s-au primit 4,736 mil. Ron, dintr-un total de 9,6 mil.Ron. Din această sumă consiliul judeţean a primit 302 mii Ron, din necesarul de 613 mii Ron, în timp ce Olteniţa s-a ales cu 160 mii Ron, iar Lehliu Gară cu suma record de 2,296 mil. Ron, dintr-un total de 4,462 mil.Ron. De remarcat că nici Călăraşi, Budeşti sau Fundulea, ca să enumerăm doar oraşele, nu au arierare. Cel puţin teoretic, întrucât, după cum spunea preşedintele consiliului judeţean, Răducu Filipescu, este posibil ca anumite societăţi să nu fi facturat lucrările pentru primării pentru a nu plăti TVA-ul. Lipsa arieratelor de la municipiul reşedinţă de judeţ l-a făcut pe fostul primar, Nicolae Dragu, acum consilier judeţean, să-l “interpeleze” pe Filipescu de a-i atrage atenţia noului primar liberal, Dan Drăgulin, pentru a nu se mai plânge că nu i-a lăsat bani la buget. În viziunea fostului primar lipsa arieratelor şi surplsul de 50 miliarde lei vechi lăsaţi în visteria primăriei Călăraşi demonstrează că a gestionat bine resursele localităţii. În general, jumătate din localităţile călărăşene au primit bani pentru achitarea arieratelor, cam jumătate din necesar, însă este posibil ca în multe localităţi lucrările să nu fi fost facturate, astfel că nu se poate estima, deocamdată, volumul arieratelor. Această problemă a arieratelor este una spinoasă, prezentă încă din anul 1990 în economia românească, care a dus la sufocarea ei şi la blocaj. Plata arieratelor de la bugetul de stat sau alte bugete publice face obiectul unui acord cu FMI, prin care România s-a angajat să elimine acest flagel. Deocamdată, nu s-a reuşit, acordul prelungindu-se. Astfel că, nici agentul economic dependendent de banii de la diferite instituţii publice nu-şi poate plăti datoriile către stat.
There is no ads to display, Please add some
About The Author
