Din ciclul: „Glasul roţilor de… Express” – Arene de top
Please enter banners and links.
Stadionul pe care joacă Universitatea Cluj Napoca a depăşit, în topul celor mai frumoase stadioane construite în 2011, inclusiv Naţional Arena din Bucureşti. Arena de 45 de milioane de euro din oraşul de pe Someş a ocupat locul 6, în timp ce Naţional Arena s-a clasat pe locul 10. Acest clasament a fost realizat de co-organizatorii recentului C.E. de fotbal, polonezii, care, aidoma unor arbitrii români ţepari, şi-au „tras” partea leului: arena PGE din Gdansk (Polonia, of course!), a fost desemnată drept cea mai frumoasă dintre cele construite în anul trecut ; pe locul 2 în clasament s-a aflat Stadionul Municipal Wroclaw (tot din Polonia, evident!), iar pe treapta a treia, tot o arenă poloneză, Pepsi Arena Varşovia, adică stadionul pe care îşi desfăşoară partidele de acasă, echipa Legia.
România a avut 3 stadioane înscrise în această anchetă-competiţie (au fost intervievaţi 11.859 de oameni, 77% din Polonia, ceilalţi din alte ţări.) Stadionul din oraşul de la poalele Feleacului a depăşit, ca punctaj acordat, arene mult mai celebre, precum Juventus Stadium (pe care evaluează fotbaliştii „ Bătrânei Doamne” torineze), Turk Telecom Arena (locul unde echipierii formaţiei Galatasaray Istanbul îşi desfăşoară partidele considerate a fi pe teren propriu) sau Naţional Arena (mândria bucureşteană a lui Sorin Oprescu). Celălalt stadion nou construit în România anului 2011, „ Ilie Oană” din Ploieşti, s-a clasat finalmente pe un onorant loc 24.
Ţara noastră are însă planuri mari pentru viitorul apropiat. Giurgiu (!) va deveni cel de-al patrulea oraş românesc care va avea un stadion nou-nouţ. Arena fotbalistică va avea o capacitate de 12.000 de locuri, tribune acoperite, sistem modern pentru drenare şi încălzire subterană, fiind 100 % investiţie privată a omului de afaceri giurgiuvean, Ioan Niculae, care doreşte să mute definitiv echipa de fotbal FC Astra, de la Ploieşti, la Giurgiu. Deh, sângele apă nu se face-cum spune proverbul (!). Conform planului iniţial, lucrările la noul complex sportiv multifuncţional (în afară de Stadionul de Fotbal, urmează să fie construite, pe cele 29 de hectare-acum, mare parte, teren viran -, terenuri de antrenament, sală de recuperare pentru sportivi, un hotel, magazine şi spaţii comerciale, inclusiv o zonă de agrement cuprinzând şi un ponton pentru acostarea navelor de croazieră) vor fi încheiate la finele acestui an sau, cel mai târziu, la începutul anului 2013, atunci când FC Astra şi, de ce nu (?), fotbaliştii tricolori, ai lui Piţurcă, vor debuta pe noua arena. Ultima investiţie de amploare în municipiul Giurgiu, în domeniul sportiv, a avut loc în anul 2008, atunci când a fost inaugurată Sala de Sport „ Prietenia ”, locul unde evoluează echipa de baschet masculin a oraşului.
Vis-à-vis de Sălile de Sport, este îmbucurător şi apetitul doctorului Sorin Oprescu pentru astfel de obiective de investiţii. El a promis în recenta campanie electorală că va construi, în Bucureşti, 2 săli polivalente. Una va fi situată între comuna Voluntari şi D.N.1 şi va avea între 25.000-30.000 de locuri (!?), iar a doua sală polivalentă reprezintă un proiect mai vechi, gândit pentru Parcul Tineretului, şi poartă numele de Arena Bucureştiului (!). Aceasta va fi o sală de 16.000 de locuri, cu teatru de vară, parcare sub şi supraterană şi va costa 50 de milioane de euro (!). Adică mai mult chiar decât Cluj Arena, care este, totuşi, un stadion de fotbal.
Şi pentru că tot am amintit de bani, în majoritatea cazurilor, publici, să facem şi o recapitulare a costurilor, încercând în paralel şi o inocentă comparaţie cu „alţii ”, din străinătate. Astfel, la Naţional Arena, din Bucureşti, contractul dintre Primăria Capitalei (unde Oprescu îşi face încălzirea pentru Preşedinţie; se-aude Crinule?) şi firma Max Bogl, a fost semnat în aprilie 2007. Costurile unei arene de 55.000 de locuri erau estimate la 120 milioane de euro. Modificările ulterioare au însemnat alte contracte adiţionale, semnate de S. Oprescu (!), care au ridicat preţul la aproape 200 milioane euro. În plus, Primăria Capitalei a mai contractat şi alte firme pentru lucrări auxiliare (unele nu sunt gata nici până în clipa de faţă! Vezi parcările!), aşa că suma a ajuns la 234 de milioane de euro. Prin comparaţie, „ Commerzbank Arena ” din Frankfurt, stadionul cu 52.000 de locuri după modelul căruia a fost construită şi Arena Naţională (acesta este de fapt numele românesc corect!), a costat doar 126 de milioane de euro… Bref! Nu se mai aude nimic de comisia parlamentară de anchetă privind „ gazonul de la meciul inaugural ”, instituită de PD-L, care l-a acuzat pe Oprescu, că a atribuit contractul pentru amenajarea gazonului, fratelui baronului PSD de Vrancea, Marian Oprişan, cu scopul de a răsplăti astfel sprijinul acordat de USL în cursa pentru Primăria Capitalei.
Alte exemple, cu alte costuri financiare.
Pe malul Dunării, la Giurgiu, Ioan Niculae îşi face acel complex sportiv din banii lui, cu 20 de milioane de euro. La Amsterdam, pe malul mării, Stadionul ArenA a fost finalizat cu doar 140 de milioane de euro. 120 milioane de euro a reprezentat investiţia totală în construcţia lui Juve Stadium (41.000 locuri pe scaune, dar nu toate sunt acoperite) de la Torino, 430 de milioane de euro (!) s-au băgat în Naţional Stadium din Varşovia (care a găzduit primul meci de la EURO 2012, plus alte 4 partide), 170 milioane euro a costat arena din Wroclaw (43.000 de spectatori, inaugurat anul trecut prin meciul de box: Vitali Klitscko-Tomasz Adamek), „ Ilie Oană ” a costat municipalitatea ploieşteană circa 18 milioane euro (15.000 locuri pe scaune, a doua categorie UEFA de calificare), „ Allianz Arena” din Munchen, a fost mai scump, 340 de milioane de euro (deh, mâna de lucru e mai scumpă în Germania decât în România!), iar renovarea stadionului „ Olimpic ” din Kiev- Ucraina, a însumat 461 milioane euro.
Vorba unui microbist pur-sânge : „ E incredibil cât au putut să fure ăştia !”
Prof. Ţuţuianu Mirel Daniel
There is no ads to display, Please add some