Ancheta… la brutărie – Glasul roţilor de… Express

Decebal Mihalache 11:16 am - 27 martie, 2012 0

Când juca fotbal, la divizionara A bucureşteană, Sportul Studenţesc, i se striga din tribună cu „Naşule!”. Mai târziu, când a preluat conducerea Federaţiei Române de Fotbal, lui Mircea Sandu, căci despre el e vorba, i s-a spus tot „Naşu'”, chiar dacă fostul internaţional n-avea nicio legătură cu personajul din romanul lui Mario Puzo sau cu rolul magistral făcut de Marlon Brando în celebrul film al lui Coppola, din 1972. Conduce, aşadar, de peste 2 decenii destinele fotbalului românesc şi, vorba unui amic din Capitală, „ar fi cam timpul să ne lase…”. Adică să meargă şi el, puţin, vorba butadei, „pe la brutărie!”.
Mircea Sandu conduce de 20 de ani fotbalul românesc şi nu a prea făcut mai nimic bine! A trăit de pe urma unei generaţii în care au strălucit Hagi, Popescu, Dorinel, Stelea, Belodedici, Petrescu, Lăcătuş, Lupescu şi alţii, şi şi-a asumat, de fiecare dată, numai meritele celei mai performante echipe de fotbal a României. Nu s-a implicat, niciodată cu adevărat, în problemele fotbalului autohton, rezumându-se doar să dea vina pe conducători, pe fotbalişti şi pe antrenori, pe politicieni, chiar şi pe mentalitatea primitivă a celor care plătesc bani pentru a viziona spectacolul sportiv. Adică pe suporteri, exact cei care acuma îl contestă drastic.
S-a crezut dintotdeauna, alături de celălalt mare Șef, nea Mitică de la Ligă, cu adevărat nemuritor. Poate nu în ceea ce priveşte viaţa pământeană, fizică (chiar dacă a învins în lupta cu cancerul!), însă cu siguranţă s-a considerat atotputernic. Chiar şi atunci când, în direct şi la ore de maximă audienţă, şefii din fotbalul românesc „s-au dat în gât” unii pe alţii şi şi-au aruncat în cap toate zoaiele. Când s-au acuzat de toate hoţiile, şarlataniile şi ticăloşiile imaginabile. Când dirijau celebra Cooperativă (deh, erau veniţi din fotbalul comunist şi cunoşteau perfect reţeta blaturilor!) ori atunci când, alături de Jenel, Fănel, Gigel şi Romel, se credeau monarhii absolutişti ai unor vremuri tembele şi neperformante.
Niciun fir de păr, din freza frumos aranjată într-o parte, nu i s-a clintit Naşului din cap, indiferent că a plouat cu denunţuri ori autodenunţuri la Parchet (meciuri trucate, arbitri cumpăraţi, evaziune fiscală, trafic de influenţă etc.) sau că, din când în când, câte unul a mai fost chemat pe la DNA. A ştiut mereu să scape repede, declarând că aşa a auzit şi el, dar că n-are dovezi materiale. Scandaluri mari, grele şi sonore, care, cu puţină bunăvoinţă din partea organelor de anchetă, puteau scutura mizeria, au trecut suave ca vântul de primăvară. „Valiza”, „Folcloristele”, „Transferurile”, „Bricheta”, „Mita din elicopter”, „lotul Penescu”, „Universitatea Craiova”, „Poli Timişoara” etc… Naşu a vegheat la hoţiile arbitrilor, sub bagheta magică şi protectoare a unor şefi C.C.A. Puşi chiar de el, fără ca zăngănitul cătuşelor să-l afecteze cu ceva. Iar când, din întâmplare (greşeală, prostie, lăcomie etc.) a picat vreun corupt din preajma sa, preşedintele FRF a luat repede distanţă, făcând chiar pe justiţiarul: „Să vină, domne, DNA-ul şi să-i ridice pe toţi, dacă fac prostii d-astea!”. În prea puţine cazuri – Penescu de la Piteşti, arbitrii Serea, Gh. Constantin, Lică şi Avram, finanţatorul de la Tg.Mureş – s-a lăsat cu arestări. Dar, în loc să se meargă mai departe şi să se încerce demantelarea întregului sistem, federaţia Naşului s-a oprit în mod straniu şi a „pus batista pe ţambal”. Iar arestaţii de ieri sunt liberi, bine mersi, azi. Unii au revenit chiar şi în conducerea FRF!
Iar la fotbal, de ani de zile, se ştie că „mafia” este cea care decide cine iese campioană. Ba chiar că există un fel de rotaţie, ca fiecăruia dintre „naşii mari” să-i vină rândul la porcoiul de bani (10-15 milioane euro, în cazul celor mai proaste rezultate!) de la Liga Campionilor. „Naşii mai mici”, cei care ştiu toate dedesubturile murdare, se aleg cu firimiturile: menţinerea în Liga I, drepturile de televizare, transferuri ale căror sume sunt măsluite pentru a nu plăti taxe etc.
Din acest motiv zic şi eu că… la brutărie, trebuie negreşit şi degrabă, o anchetă generală.

Prof. Ţuţuianu Mirel-Daniel

Lasă răspuns »